Ce sunt lipidele și acizii grași? Care sunt sursele de grăsimi alimentare?

/
/
/
1158 Views

sunt necesare organismului deoarece sunt sursă de energie concentrată, sunt sursă de saturați, dar și polinesaturați cum ar fi , , care nu pot fi sintetizați de organism, sunt purtători ai vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), măresc palatabilitatea alimentelor în care sunt prezente. Din lipidele resintetizate în organism din glicerol și acizi grași eliberați din în cursul digestiei intestinale se formează depozitele de grăsime care protejează organele vitale și care acționează ca termoizolator și membranele celulare (fosfolipidele). În plus, din acizii grași polinesaturați cum sunt linoleic, arahidonic, linolenic, se formează:

  • prostaglandine ce intervin ca citokine
  • tromboxani care intervin în tromboză și bronhoconstricții
  • prostacicline care intervin în răspunsul imunitar și în reactivitatea vasculară
  • leucotriene care intervin în bronhoconstricții, chemotaxis, inflamații.

De ce sunt importanți acizii grași polinesaturați?

Acizii grași polinesaturați mai sunt importanți și pentru faptul că reduc trigliceridele din sânge, micșorează potențialul de agregare a plachetelor sanguine, contribuie la reducerea HLD-colesterol din sânge, efect pe care îl are și acidul oleic (mono-nesaturat).

În nutriția umană o mare importanță o au acizii grași polinesaturați:

  • acidul linoleic care se găsește în uleiurile vegetale din germeni de porumb, soia, floarea soarelui, șofran;
  • acidul α-linolenic care se găsește în vegetalele verzi și alimente de origine vegetală. Acest acid blochează producția excesivă de prostaglandine și leucotriene.
  • acidul γ-linolenic se găsește în uleiul de ciuboțica cucului sau primulă (Primula veris). Este precursor al prostaglandinelor bune și inhibă supraproducția de prostaglandine și leucotriene.
  • acidul arahidonic este substratul pentru producția de eicosanoide (prostaglandine, leucotriene etc.)
  • acidul eicosapentanoic se găsește în alge marine, pește din ape marine reci.

Despre acidul linoleic și acidul linolenic

Acidul linoleic și acidul linolenic nu pot fi sintetizați in vivo și sunt indispensabili pentru dezvoltarea noului născut; fosforilarea oxidativă în mitocondriile hepatice; activitatea enzimatică implicată în metabolismul aminelor biogene; formarea structurii membranelor tuturor celulelor organismului, asigurând și permeabilitatea normală a acestora; dezvoltarea și funcționarea normală a creierului, ochilor, urechii interne, glandelor suprarenale; prevenirea tulburărilor în ceea ce privește coagularea sângelui și fragilitatea capilarelor; funcțiile sexuale de reproducere; scăderea presiunii sanguine; scăderea incidenței bolilor inflamatorii; combaterea anxietății, depresiilor, dezordinilor bipolare.

Se consideră că o dietă cu 2000-2750 kcal total calorii din acizi grași trebuie să fie de 30-38%, din care 7-8% din acizi grași saturați, 8-9% din cei mononesaturați și 9-11% din cei polinesaturați, iar raportul acizi grași polinesaturați/saturați trebuie să fie 1,25 – 1,50. La un regim hipocaloric (1000 kcal) totalul caloriilor din acizi grași trebuie să fie de aproximativ 19% din care 7,8% din acizi grași saturați, 6,5% din cei mononesaturați și 4,7% din cei polinesaturați. Raportul acizi grași polinesaturați/acizi grași saturați în aceste caz este de 0,6%.

În alimentație se recomandă un consum moderat de ulei de măsline, ulei de canola sau ulei de nucă, care conțin cantități importante de acid oleic. Grăsimile monosaturate (care conțin acid oleic) mențin nivelul de HLD-colesterol și previn creșterea trigliceridelor în sânge. Aceste trebuie să înlocuiască grăsimile saturate din dietă și nicidecum să se adauge la acestea.

Grăsimile saturate din dietă, prin acizii grași saturați rezultați la hidroliză și care sunt absorbiți în organism, contribuie la creșterea și a colesterolului total din sânge în dauna HLD-colesterol (în special acizii grași cu lanț mediu – lauric, miristic, palmitic). Consumul de lipide, în special saturate crează mai rapid starea de sațietate, scade răspunsul glicemic și reprezintă un factor de risc pentru sănătatea oamenilor (crește riscul bolilor cardiovasculare, al obezității și diferitelor forme de cancer de colon, de prostată, endometrial, pulmonar).

Care sunt principalele surse de grăsimi alimentare?

  • grăsimi saturate – cărnurile roșii, brânzeturi, unt, margarine tari, produsele din carne, untura de porc, ulei de cocos, ulei de palm.
  • grăsimi mononesaturate – măsline, , semințe și ulei de rapiță, arahide și ulei de arahide, alune și , nuci și .
  • grăsimi polinesaturate – somon, macrou, semințe și ulei de rapiță, soia și ulei de soia, germeni de porumb și ulei din germeni de porumb, susanul și uleiul de susan, semințele și uleiul de bumbac, semințe și uleiul de ricin, unele margarine (în special cele tartinabile).
  • acizi grași trans – uleiurile vegetale hidrogenate pentru prăjire și panificație (pentru biscuiți, produse de patiserie, cofetărie), cărnurile grase și produsele lactate.
  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :