Dăunătorii hameiului. Cum protejăm cultura de hamei?

/
/
/
47 Views

Dăunătorii hameiului. Cum protejăm cultura de ? Cum se cultivă?

Dăunătorii hameiului – Păduchele verde al hameiului – Phorodon humuli

Specie polifagă întâlnită frecvent în zonele de cultură a hameiului din ţara noastră. Atacă mai ales hameiul ca secundară, producând uneori pagube apreciabile. Adultul se prezintă atât sub formă apteră, cât şi aripată. Corpul, de 1,5-2,2 mm lungime, este oval-alungit de verde, dorsal şi lateral cu benzi longitudinale mai deschise. Specia este migratoare având ca plantă gazdă primară prunul, porumbarul, piersicul, iar ca plantă gazdă secundară hameiul.

Iernează sub formă de ou depus la baza mugurilor de pe lăstar, mai ales de prun, din care, în primăvară evoluează 2-4 generaţii de fundatrigene aptere şi apoi aripate. Femelele aripate migrează apoi în plantaţiile de hamei, unde se dezvoltă 5-6 generaţii de virginogene, iar spre toamnă apare forma sexupară, care zboară înapoi pe plantele gazdă primare, dă naştere la forma sexuată, şi după copulaţie depune oul de iarnă.

Datorită atacului păduchelui verde al hameiului, frunzele se ususcă şi conurile de hamei nu se mai dezvoltă, iar producţia de inflorescenţe se reduce mult.

Păianjenul roşu comun – Tetranychus urticae

Specie polifagă răspândită în toate zonele din ţară, care poate produce daune apreciabile şi în plantaţiile de hamei.

Dăunătorii hameiului – Omida hameiului – Triodia sylvina

Este răspândită în multe ţări din Europa, iar în ţara noastră, deşi cunoscută de mult timp, a fost semnalată ca dăunătoare în ultimii ani, producând uneori pagube mari în plantaţiile de hamei. Specie polifagă, hrănindu-se cu rădăcinile plantelor din diferite familii, producând însă
daune mai mari în culturile de hamei. Omizile rod rădăcinile sub nivelul coletului, până la retezarea lor completă.

O singură larvă poate distruge o plantă. Plantele atacate stagnează în dezvoltare şi au frunzele îngălbenite şi necrozate, iar cu timpul ele se usucă. Urmările atacului constau în reducerea producţiei de flori. Fluturele este de talie mijlocie, cu deschiderea aripilor de 25-35 mm lungime. Corpul şi aripile sunt de culoare brună-roşcată sau galbenă-roşcată. Pe aripile anterioare se disting două benzi caracteristice de culoare deschisă. Larva are la maturitate lungimea de 30-40 mm, culoarea este albă-gălbuie şi prezintă negi cu peri de culoare neagră.

Insecta are o singură generaţie pe an. Iernează în stadiul de larvă abia eclozată, în stratul superficial al solului. În aprilie, larvele încep să se hrănească cu părţile subterane ale hameiului şi ajung la completa dezvoltare pe la jumătatea lunii iulie, când se transformă în pupe, din care, în prima jumătate a lunii august, apar adulţii, care după copulaţie, depun ouăle pe sol, obişnuit în apropierea plantelor gazdă, iar uneori ouăle sunt depuse din zbor în culturile de hamei. Larvele apărute pătrund în stratul superficial al solului, unde iernează.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :