Bolile soiei. Cum se tratează soia? Cum scăpăm de buruieni?

/
/
/
82 Views

Bolile soiei. Cum se tratează soia? Cum scăpăm de buruieni? Vezi cum se cultivă legumele

Bolile soiei – Virusul mozaicului soiei (Soybean mosaic virus) – Mozaic

Plantele crescute din seminţe infectate sau acelea care sunt infectate scurt timp după răsărire, se dezvoltă mai slab. Frunzele sunt mozaicate, ţesuturile internervuriene clorozate, foliolele îngustate, alungite, încreţite, puternic şi curbate spre faţa inferioară. Păstăile sunt slab dezvoltate. Seminţele adesea sunt marmorate, datorită prezenţei unor pete neregulate, de culoarea hilului (frecvent negre sau brune).

Bolile soiei – Pseudomonas savastanoi pv. glycinea (sin. Pseudomonas syringae pv. glycinea) (Coerper) Youg, Dye et Wilkie (sin. P. glycinea Coerper) – Arsura bacteriană

Primele simptome apar pe ambele feţe ale cotiledoanelor ca leziuni de forme şi dimensiuni diferite, cu ţesut umed, cufundat, brun. Pe frunze se formează pete de 1-2 mm, unghiulare, hidrozate, translucide, galbene sau brune deschis, care mai târziu devin brun-negricioase, păstrându-şi doar în mică măsură transluciditatea. Petele sunt repartizate pe toată suprafaţa frunzei, izolate, grupate sau confluente. Pe vreme umedă, pe faţa inferioară a petelor, apare un exudat albicios care, după ce se usucă, formează o pojghiţă lucioasă, brună sau cenuşie.

Când frunzele inferioare sunt puternic infectate, în anumite condiţii, frunzele tinere superioare se îngălbenesc (toxemie) şi întârzie în creştere. Într-o fază mai avansată a bolii, ţesuturile din dreptul leziunilor se necrozează, se sfâşie şi cad, frunza apărând zdrenţuită. Infecţiile puternice determină căderea frunzelor.

Xanthomonas awonopodis pv. glycines (sin. Xanthomonas campestris pv. glycines) (Nakano) Dye (sin. X. sojense (Hedges) Burkh.) – Bacterioza pustulară

Pe cotiledoane apar leziuni de forme şi dimensiuni diferite, cu ţesut umed, cufundat, brun. Pe frunze se formează pete mici, verzi deschis sau brun-roşcate, care cu timpul se îngroaşă, producând proeminenţe pustulare, pe o singură parte sau pe ambele părţi ale limbului. Ulterior, ţesutul afectat se atrofiază şi apar pete neregulate, brun-roşcate, uneori cu o aureolă gălbuie. Ţesutul din dreptul acestor pete cu timpul se usucă şi se poate desprinde. Când boala este mai severă, frunzele cad prematur. Uneori pe păstăile soiurilor sensibile se dezvoltă pete mici, brun-roşcate.

Bolile soiei – Peronospora manshurica (Naum) H. Sydow – Mana

Pe frunze apar pete unghiulare, de 1-6 mm diametru, verzi-gălbui la început, apoi galbene, iar ca urmare a necrozării ţesutului, petele devin brune. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, se dezvoltă un puf fin, cenuşiu-violaceu, format din conidioforii şi conidiile ciupercii. În cazul unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc şi cad prematur.

Conidioforii sunt bruni-violacei, de 240-984 x 5-9 μm, dicotomic ramificaţi în partea superioară. La extremităţile ramificaţiilor, pe sterigme, care sunt de 9-13 x 2-3 μm, se formează conidii elipsoidale sau sferice, de 12-24 μm, unicelulare, gălbui-brunii. Oosporii sunt bruni sau galbeni, de 20-36 μm, cu peretele reticulat.

Bolile soiei – Ascochyta sojaecola Abr. – Ascochitoza

Boala se manifestă pe frunze, tulpini şi păstăi. Pe frunze se observă pete circulare, de 0,5-1,0 cm diametru, de alb-cenuşiu, dispuse de regulă de-a lungul nervurii principale. Pe peţioli şi tulpini, petele sunt alungite şi mai închise la . La suprafaţa petelor apar punctişoare negre, picnidiile ciupercii. Picnidiile sunt sferice sau ovoide, cu diametrul de 90-220 μm. Picnosporii sunt cilindrici, bicelulari, cu capete rotunjite, incolori, de 9-11 x 3,0-4,5 μm.

Bolile soiei – Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary – Putregaiu alb

În porţiunea bazală a tulpinii şi pe rădăcini apar pete închise la culoare, în dreptul cărora ţesuturile se înmoaie, putrezesc şi se acoperă pe vreme umedă cu pâslă miceliană albicioasă, în care se formează corpuşoare negre (scleroţii). Plantele bolnave se ofilesc brusc, total sau parţial. În condiţii de mare sunt atacate şi frunzele şi păstăile care putrezesc şi se acoperă cu un miceliu albicios. În acest miceliu apar, atât la suprafaţa păstăilor cât şi în interiorul lor, scleroţii, cât un de , negri.

Scleroţii germinează în câmp producând apotecii. Un sclerot poate produce una sau mai multe apotecii, susţinute de un peduncul subţire, care poate ajunge până la 30 mm.

Apoteciile sunt de 0,5-2,0 mm sau mai mari, au formă de cupă, pâlnie sau disc şi culoarea crem până la brun. În apotecie se formează numeroase asce cilindrice sau cilindric-clavate, incolore, de 80-252 x 4-23 μm. Ascele conţin câte 8 ascospori ovoizi, incolori, unicelulari, de 6-28 x 2,0-15,2 μm, aşezate pe un singur rând.

Colletotrichum dematium (Pers. ex Fr.) Grove var. truncatum (Schw.) v. Arx (sin. C. truncatum (Schw.) Andrus et Moore) şi Glomerella glycines (Hori) Lehmah et Wolf, f.c. Colletotrichum glycines Hori – Antracnoza

Simptomele produse de cele două sunt asemănătoare. Pe cotiledoane apar ulceraţii brune. La plantule, pe frunze şi tulpini se dezvoltă pete alungite, brune-roşcate sau leziuni cufundate, brune-închis; plantulele cu astfel de leziuni, de obicei, mor. La plantele mai mature, simptomele apar pe tulpină şi păstăi, mai rar pe seminţe, sub forma unor pete brune, cu marginile difuze. Ţesuturile atacate sunt acoperite cu fructificaţiile ciupercii, brune-închis sau negre (acervuli). Seminţele formate în păstăi bolnave pot fi mici, zbârcite sau pot avea
mărimea şi forma normală deşi sunt infectate.

C. dematium var. truncatum. Acervulele se formează pe o stromă bine dezvoltată. Ele sunt ovale sau alungite, semisferice sau trunchi de con, cu numeroase sete lungi şi scurte, de 60-300 x 3-8 μm. Conidiile se formează câte una pe conidiofor, sunt curbate, unicelulare, incolore, de 17-31 x 3,0-4,5 μm.

Glomerella glycines. Periteciile se formează în grupuri de două sau mai multe; ele sunt globuloase, membranoase, de 180-340 μm în diametru, cu un gât scurt. Ascele sunt oblonge sau clavate-bonte, de 30-106 x 7,0-13,5 μm, intercalate cu parafize oblonge. Ascele conţin câte 8 ascospori incolori, unicelulari, cu capete drepte, uşor curbate, de 18-28 x 4-6 μm. Acervulele sunt negre, cu numeroase sete brune. Conidiile sunt incolore, unicelulare, drepte, cu capete teşite, de 20-22 x 4 μm.

Gibberella intricans Wollenw, f.c. Fusarium equisseti (Corda) Sacc. (sin. Fusarium scirpi Lamb. et Fautr.) – Putrezirea fuzariană

Boala se poate manifesta îndată după germinarea seminţelor, determinând pe vreme umedă şi rece, putrezirea şi pieirea plantulelor înainte de răsărire. Plantulele mai slab atacate, care răsar, prezintă pe cotiledoane pete brune, circulare, la suprafaţă cu o eflorescenţă roz. Plantele mai dezvoltate prezintă la început o brunificare şi o subţiere a tulpinii în regiunea coletului, apoi se îngălbenesc, se ofilesc şi se usucă.

Pe mediul CGA, la 250C, coloniile, în general, cresc repede sau foarte repede, ajungând în 6 zile la 60-80 mm diametru (există diferenţe mari între tulpini). Miceliul aerian de obicei este abundent, flocos, la unele tulpini uneori pâslos, răzleţ, albicios, ocraceu sau brun. Mediul se pigmentează în bej, gălbui-bruniu, ocraceu, chihlimbariu, brun-deschis până la brun-închis, niciodată roşu, violet sau albăstrui. Corpurile scleroţiale deseori prezente, uneori chiar abundente, diferite ca formă şi mărime, pal-brunii la început, mai târziu brunînchis.

Formează numai macroconidii, foarte diferite ca dimensiuni şi formă, fiind falcate, cu o celulă bazală puternic pedicelată şi o celulă apicală îndoită spre interior. Conidiile pot avea 0-12 septe, majoritatea 3-7 septe, mai puţin frecvente cele cu 0-2 septe şi excepţional cu 8-12 septe. Conidiile neseptate au 5-18 x 2-6 (majoritatea 7-12 x 2,5-3,3) μm, cele cu o septă 8-24 x 2,0-4,5 (majoritatea 10-17 x 2,5-3,6) μm, cu 3 septe 10-55 x 2,3-6,5 (majoritatea 15-35 x 2,8-5,0) μm, cu 4-5 septe 20-87 x 2,8-6,0 (majoritatea 25-65 x 3,0-5,5) μm, cu 6-7 septe 30-90 x 3,5-6,0 (majoritatea 45-70 x 4,0-5,5) μm, cu 8-12 septe 51-132 x 3,5-6,3 (majoritatea 55-83 x 4,5-6,0) μm. Periteciile sunt solitare sau îngrămădite, ovoide, cu peretele extern rugos. Ascele sunt alungite şi cuprind 4-8 ascospori. Ascosporii au 3 septe, mai rar 1-2 septe, sunt incolore, fusiforme, de 21-33 x 4,0-5,5 μm.

Diaporthe phaseolorum (Cooke et Ell.) Sacc. var. sojae (Lehm.) Wehm., f.c. Phomopsis sojae Lehm. – Arsura păstăii şi tulpinii

Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, pe care se dezvoltă leziuni, în dreptul cărora apar punctişoare negricioase, dispuse în rânduri aliniate – picnidiile ciupercii. Pe vreme umedă picnidiile acoperă tulpina în întregime, iar în perioadele secetoase sunt localizate în zona nodurilor. Plantele bolnave pot stagna din creştere. Pe păstăi apar aceleaşi simptome cu dispunerea în rânduri a picnidiilor.

Seminţele infectate prezintă fisuri, sunt zbârcite şi mai mici, cu germinaţie redusă. Uneori, deşi infectate, seminţele nu prezintă niciun simptom. Picnidiile se formează sub epidermă în grupuri compacte, în strome negre pulvinate şi diferă în funcţie de organul infectat: 82-375 x 82-225 μm pe păstăi şi tulpini, de 135-240 x 120-180 μm, pe frunze. Picnosporii sunt de două tipuri: alfa şi beta.

Picnosporii alfa sunt monocelulari, de 4,9-9,8 x 1,7-3,2 μm, incolori, bigutalaţi, drepţi, fusiformi, elipsoidali şi de obicei rotunjiţi la un capăt. Picnosporii beta (sau stilospori) sunt alungiţi, de 20-30 x 0,5-1,0 μm, incolori, filiformi, curbaţi, uneori în formă de cârlig. Periteciile se formează pe tulpini după recoltare. Periteciile mature sunt aproape sferice sau uşor turtite la bază, de 185-346 x 148-282 μm, subţiindu-se cu un gât de 60-1000 x 60-150 μm. Ascele sunt alungite sau clavate, de 35-51 x 3,3-10,0 μm. Ascosporii sunt fusiformi-eliptici, dar ceva mai mari, de 9-13 x 2-6 μm, bicelulari, cu ambele bigutalate.

Corticium solani (Prill. et Delacr.) Bourd. et Galz. (sin. Hypochnus solani Prill. et Delacr.), f. m. Rhizoctonia solani Kühn – Rizoctonioza

Boala apare frecvent în fazele foarte tinere, răsărire sau plantulă. La baza tulpinii şi pe rădăcini se formează pete brune-roşcate. Tulpinile infectate devin goale în zona coletului, prin distrugerea ţesuturilor, iar planta cade şi piere. Partea inferioară a rădăcinii şi ramificaţiile secundare pot fi de asemenea atacate. Când boala apare în stadii mai avansate de vegetaţie, în afară de tulpini sunt atacate frunzele şi păstăile.

Phytophthora megasperma Drechsler var. sojae A. A. Hildebrand (sin. P. sojae Kaufmann et Gerdemann) – Putregaiul tulpinii şi rădăcinii

Atacul poate începe în timpul germinării boabelor sau răsăririi plantulelor, producându-se goluri mari în cultură. La plantele tinere, frunzele se îngălbenesc iar întreaga plantă se veştejeşte şi moare. La plantele dezvoltate, frunzele, începând cu cele bazale, se îngălbenesc şi se veştejesc. La început sunt distruse rădăcinile laterale, apoi, întreaga rădăcină se brunifică şi moare. Plantele bolnave mor sau vigoarea lor este redusă.

Conidioforii (sporangioforii) sunt simpli, cu creştere nedeterminată; pe ei se formează terminal conidii (sporangii) de 42-65 x 32-53 μm, obpiriformi, care, prin germinare, eliberează zoospori. Oosporii se formează mulţi pe medii agarizate.

Bolile soiei – Corticium rolfsii (Sacc.) Curzi, f. scl. Sclerotium rolfsii Sacc. – Putrezirea tulpinilor şi rădăcinilor

Simptomele pot apărea în toată perioada de vegetaţie. Pe tulpina plantulelor sau a plantelor mature se dezvoltă un miceliu alb, vătos. Plantele infectate, deseori, mor. În miceliu se formează numeroşi scleroţi, de 1-2 mm, globuloşi, crem sau bruni-roşcaţi. Frunzele sunt rareori infectate, deşi infecţiile de pe tulpină sunt asociate cu necroza nervurilor, probabil datorită transportului prin xilem a acidului oxalic. Pe frunze, petele sunt circulare, brune sau de culoarea paiului, de obicei zonate concentric, cu o margine îngustă, de culoare închisă. Scleroţii şi miceliul, deseori, sunt vizibili în centrul leziunilor.

C. rolfsii se deosebeşte de Sclerotinia sclerotiorum prin dimensiunea mai mică a scleroţilor şi prin legătura dintre celulele hifale, care la prima are formă de cârlig. În anumite condiţii, miceliul produce bazidii clavate, reunite într-un pat himenial. La extremitatea bazidiilor se formează câte 4 bazidiospori incolori, piriformi, de 6-12 x 1,0-1,7 μm.

Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid. (sin. Macrophomina phaseoli (Maubl.) Ashby, f. mic. Rhizoctonia bataticola (Taub.) F. Butler, f. scl. Sclerotium bataticola Taub. – Rizoctonioza

Plantele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare, când este cald şi uscat sau condiţiile climatice sunt nefavorabile dezvoltării plantei. Plantulele prezintă o pigmentaţie roşcată-brună a hipocotilului. La plantele mai mature, rădăcina principală şi partea bazală a tulpinii prezintă o pigmentare brunie a ţesuturilor subepidermale, iar planta se ofileşte şi moare. Când din zona afectată este îndepărtată epiderma, apar corpuri mici, negre (scleroţii), numeroşi, dând ţesutului o culoare gri-negricioasă. Când tulpina este secţionată longitudinal, în porţiunea lemnului apar striuri negre, iar în zona măduvei scleroţi.

Bolile soiei – Botrytis cinerea Pers. – Mucegaiul cenuşiu

Ciuperca produce pieirea plantelor şi putrezirea seminţelor. Plantele se ofilesc, se acoperă cu un mucegai cenuşiu, alcătuit din fructificaţiile ciupercii, putrezesc şi mor. Plantele mature infectate au baza tulpinii de culoare galbenă-spălăcită, iar ţesutul, acoperit de un puf cenuşiu. Uneori, în porţiunea atacată, scoarţa se desprinde de pe tulpină, care se frânge uşor. În interiorul tulpinii atacate se formează scleroţii, care sunt de dimensiuni mai mici decât cei de la Sclerotinia sclerotiorum. Seminţele păstrate în condiţii necorespunzătoare sunt acoperite de mucegaiul cenuşiu şi putrezesc.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :