Bolile ricinului. Cum protejăm cultura de ricin? Cum combatem buruienile?

/
/
/
38 Views

Bolile ricinului. Cum protejăm de ricin? Cum combatem buruienile? Cum se cultivă ricinul?

Xanthomonas compestris p.v. ricini (Yoshi et Takimote) Dye (sin. X. ricinicola (Elliott.) Dowson) – Pătarea bacteriană a frunzelor

Pe frunze se formează pete circulare sau unghiulare, de 0,5-1,0 mm, cu marginile de mai închisă. Petele, mai aglomerate spre vârful frunzei, se măresc ulterior până la 2- 5 mm, devin mai colţuroase şi de brună-închis până la neagră. Uneori ele confluează acoperind zone mai mari din limb. La suprafaţa petelor, uneori apare un exudat vâscos; pot fi atacaţi şi peţiolurile. În caz de atac puternic, frunzele cad prematur.

Bolile ricinului – Botrytis cinerea Pers. – Putregaiul cenuşiu

Pot fi atacate toate organele aeriene, mai frecvent axul inflorescenţei, pedunculii florali şi florile. Ţesuturile atacate capătă la început o coloraţie gălbui-cenuşie, apoi se înmoaie şi putrezesc, acoperindu-se cu o eflorescenţă cenuşie, formată din fructificaţiile ciupercii. Când boala apare mai târziu, sunt atacate şi capsulele, care se opresc din creştere, se usucă şi cad sau nu mai formează seminţe.

Bolile ricinului – Phytophora nicotianae Breda von. Haan var. parasitica (Dast.) (Waterhoused. sin. Ph. parasitica Dast.)

La plantule abia răsărite, pe ambele feţe ale cotiledoanelor, apar pete circulare, brune la început, iar ulterior de culoare mai deschisă (albicioasă) la mijloc. Astfel de pete pot apărea şi pe frunzele tinere şi pe tulpini, în care caz plantulele mor. La plantele mature, petele de pe frunze sunt mari, circulare, de culoare galbenă-brună, zonate concentric. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, se dezvoltă o eflorescenţă brună-cenuşie, formată din fructificaţiile ciupercii. Pe tulpina, mai ales în regiunea coletului, apar pete brune, uşor cufundate. Ţesutul în dreptul acestor pete putrezeşte, în profunzime putând ajunge uneori până la ţesutul medular. În cazul unei infecţii puternice, frunzele începând cu cele de la bază se ofilesc, iar planta piere într-un timp relativ scurt.

Bolile ricinului – Alternaria compacta (Cooke) McClellan (sin. Macrosporium cavarae Parisi) – Pătarea brună a frunzelor

Sunt atacate frunzele, inflorescenţele şi capsulele. Pe frunze, mai ales pe cele de la bază, se formează pete circulare, cu marginile neregulate, la început galbene, apoi brune, cu suprafaţa zonată concentric. La început petele sunt mici, apoi se măresc, ocupând o mare parte din limb. La suprafaţa petelor se formează o eflorescenţă brună-închis, constituită din fructificaţiile ciupercii. Uneori ţesuturile din dreptul petelor se desprind şi cad, frunzele rămânând ciuruite. Conidioforii sunt scurţi, bruni, simpli, de 30-85 x 4,5-9,0 μm. La extremitate poartă conidii multicelulare, obclavate, brune, de 34-47 – 10-13 μm.

Bolile ricinului – Alternaria ricinii (Yoshi) Hansford – Alternarioza

Pe frunze apar pete cu contur neregulat, de dimensiuni variabile, de obicei destul de mari, brune, zonate, cu un halo galben. Pe capsule alternarioza se poate manifesta în două tipuri de simptome: un tip – veştejire bruscă, cu pigmentare purpurie sau brună-închis a capsulei, pedicelul se colapsează, se formează puţine seminţe, iar capsula nu se mai deschide; alt tip de simptom – hidrozarea unei zone unilaterale, care treptat se întinde până ce acoperă tot fructul. Toate racemele şi primordiile florale pot să piară. De obicei se produce defoliere prematură.

Conidioforii sunt solitari sau grupaţi, erecţi, simpli, drepţi sau flexuoşi, cilindrici sau puţin groşi spre bază, septaţi, gălbui-brunii netezi, cu una sau câteva cicatrice conidiene, până la 80 μm lungime şi 5-9 μm grosime. Conidiile sunt solitare sau înlănţuite câte două, drepte sau înconvoiate, obclavate sau elipsoidale, îngustându-se brusc spre cioc, care este foarte îngust, egal sau dublu în lungime cu corpul conidiei; conidia este gălbuie până la auriu-brună sau roşcat-brună, netedă, cu 5-10 septe trasversale şi câteva longitudinale sau oblice, uneori sugrumate în dreptul septelor, de 70-170 μm lungime, iar în partea cea mai largă de 13-27 μm grosime; ciocul este simplu, gălbui, gros, de 1,0-1,5 μm grosime de-a lungul celei mai mari părţi a acestuia.

Verticillium sp., Fusarium sp. – Vestejirea plantelor

Veştejirea începe de obicei în perioada înfloririi, iar cu timpul evoluează în intensitate şi frecvenţă. Ofilirea apare mai întâi la frunzele bazale. Între nervurile frunzelor apar la început zone neregulate, de culoare brună-galbenă, cu aspect mozaicat, care se măresc treptat, cuprinzând regiuni mari din frunză. Ţesutul bolnav se usucă, iar frunzele atacate se usucă şi cad treptat, începând cu cele de la bază. După căderea frunzelor, adesea se formează lăstari laterali, care se dezvoltă foarte slab şi nu mai ajung la maturitate. Plantele bolnave sunt mai mici decât cele sănătoase.

Phyllosticta ricini Rostrup – Pătarea cenuşie a frunzelor

Pe ambele feţe ale frunzelor, începând din luna iunie, apar pete izolate, de 2-6 mm, mai mult sau mai puţin circulare, cenuşiu-gălbui, mărginite de o dungă brună-închis. În ţesutul din dreptul petelor, sunt puctişoare negre – picnidiile ciupercii. Pe măsură ce boala evoluează, ţesutul atacat se sfâşie, se desprinde şi cade, frunzele rămânând ciuruite. Picnidiile sunt globuloase sau sferice, de 76-190 μm, brune-negricioase, prevăzute cu o steolă. Picnosporii sunt unicelulari, ovoid-cilindrici, de 5,7-7,6 x 2,8-3,8 μm.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :