Bolile hameiului. Cum protejăm cultura de hamei? Tratamente

/
/
/
60 Views

Bolile hameiului. Cum protejăm cultura de ? Cum se cultivă?

Bolile hameiului – Virusul mozaicului hameiului (Hop mosaic virus) – Mozaicul hameiului

La soiurile sensibile pe frunzele lăstarilor laterali din jumătatea superioară a plantei, apar decolorări în lungul unor porţiuni ale nervurilor. Ulterior, pe limb se formează pete galbene şi verzi, frunzele devin rugoase, fragile, aplecate, cu marginile curbate spre faţa inferioară. Planta întârzie în creştere, produce puţin, iar rădăcinile sunt parţial distruse. Simptomele sunt evidente în primăvară. La temperaturi ridicate, simptomele sunt mascate. La majoritatea soiurilor cultivate, infecţia este latentă, prezenţa virusului nu poate fi evidenţiată decât prin trensmiteri experimentale pe soiuri sensibile.

Virusul pătării necrotice a hameiului (V-246 hop virus)

Pe limbul frunzelor apar pete mari, circulare, necrotice, care într-un stadiu mai avansat al bolii se extind pe tulpini şi lăstari, planta având portul mai redus.

Bolile hameiului – Virusul mozaicului castraveţilor (Cucumber mosaic virus)

Frunzele se încreţesc, se necrozează, se deformează, desprinzându-se uşor de tulpină la atingerea uşoară, peţiolul fiind deosebit de casant; plantele sunt frânate în creştere.

Pseudoperonospora humuli (Miyabe et Tak.) Wilson – Mana

Mana se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: , tulpini, lăstari, amenţi, periantul florilor. Primăvara, îndată după pornirea vegetaţiei, se observă printre lăstarii sănătoşi, unul sau mai mulţi lăstari scurţi, drepţi, de verde-palidă sau verdecenuşie. Aceşti lăstari poartă frunze mici, răsucite, de culoare galbenă-aurie, dispuse şi îngrădite în partea superioară sub formă de smocuri. Pe timp umed, faţa inferioară a frunzelor bolnave se acoperă cu un puf cenuşiu-violaceu, format din conidiofori şi conidii.

Pe frunzele purtate de lăstarii sănătoşi, pot apare numeroase pete colţuroase, mici, izolate sau confluente, verzi-gălbui la început, iar mai târziu brune, acoperite pe faţa inferioară de un puf cenuşiu-violaceu. Într-o fază mai avansată a bolii, frunzele se brunifică şi se usucă. Pe
lăstarii atacaţi nu se mai formează conuri, ci inflorescenţe pipernicite, care se brunifică şi cad.

Conidioforii sunt arborescenţi, dicotomic ramificaţi în partea superioară de 123-400 x 4-9 μm. La extremitatea conidioforilor se formează conidii ovoide sau elipsoidale, gălbuibrunii, de 14-32 x 10-20 μm. Toamna, în ţesuturile infectate se formează oospori globuloşi, bruni, de 38-50 μm.

Bolile hameiului – Erysiphe cichoracearum DC., Sphaerotheca macularis (Wallr. ex Fr.) Lind (sin. S. humuli (DC.) Burr. – Făinarea

Făinarea se manifestă în special pe frunze şi conuri, întâlnindu-se mai rar pe lăstari şi cârcei. Pe frunze, în special pe faţa superioară, se dezvoltă un înveliş alb-cenuşiu, pâslos la început, apoi pulverulent, alcătuit din miceliul şi fructificaţiile ciupercii. Acest înveliş făinos este dispus sub formă de pete de diferite mărimi, care pot acoperi uneori întreg limbul.

Înveliş asemănător se poate dezvolta şi pe conuri, lăstari sau cârcei. Mai târziu, în învelişul albicios apar numeroase punctişoare brune-negricioase – cleistoteciile ciupercii. S. macularis are conidii incolore, unicelulare, cilindrice, rotunjite la capete, izolate sau dispuse în lanţuri, de 23-26 x 9-13 μm. Cleistoteciile sunt sferice, de 60-100 μm, prevăzute la suprafaţă cu numeroşi apendici lungi, incolori la vârf şi bruni la bază. Cleistoteciile conţin o singură ască, cu câte 8 ascospori de 15-22 x 12-18 μm.

Septoria humuli West. – Pătarea cenuşie a frunzelor

Pe frunze se formează pete de 0,2-2,0 mm, de formă neregulată, de culoare cenuşiebrunie. Petele pot fi izolate sau să conflueze şi sunt vizibile pe ambele feţe ale frunzei. Pe faţa superioară a limbului, în dreptul petelor, se formează punctişoare negricioase – picnidiile ciupercii. Adesea ţesuturile din dreptul petelor se sfâşie şi cad, limbul rămânând perforat.

Picnidiile sunt sferice sau lenticulare, brune-negricioase, de 50-60 μm, puţin numeroase. Picnosporii sunt filiformi, uneori flexuoşi, uşor curbaţi, au capetele rotunjite, fără picături de , incolore, de 25-35 x 1,0-1,5 μm.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :