Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Corpul uman / Cum se formează vocea? De ce uneori ne schimbăm vocea?

Cum se formează vocea? De ce uneori ne schimbăm vocea?

/
/
/
54 Views

Fluxul de aer din momentul respirației este folosit totodată și pentru producerea sunetelor, necesare pentru comunicarea între indivizii aceleiași specii. La oameni, aceste sunete se numesc voce. Organul în care se formează vocea este laringele. Acesta are circa 4 centimetri, se află în partea superioară a traheii și este format din 9 cartilagii, legate între ele cu ajutorul mușchilor și al ligamentelor. Unul dintre ele este mai lung și iese un pic în evidență; acest așa-numit cartilagiu tiroid îl putem simți în partea din față a gâtului, anume „mărul lui Adam”. În deschiderea superioară a laringelui se află două țesuturi dure, corzile vocale. Acestea sunt prinse de mușchi, care se încordează sau se relaxează, mărind sau micșorând deschizătura dintre ele, anume glota.

Citește și: De ce respirăm? Cum ajunge aerul în corp?

Când aerul pătrunde prin această deschizătură, corzile vocale încep să vibreze – la fel ca o foaie de hârtie pe care o presăm de gură, care, atunci când suflăm în ea, începe să vibreze și să scoată sunete. Înălțimea sunetelor poate fi modificată prin schimbarea fluxului de aer, încordarea corzilor vocale sau prin schimbarea dimensiunii deschizăturii – cu cât aceasta este mai mică, cu atât va fi mai înalt sunetul. De aceea, adulții, care au un mai mare decât copiii, au o voce mai groasă. În plus, la majoritatea bărbaților, glota este mai mare decât la femei.

Dar, în timp ce vorbim sau cântăm, vocea reprezintă doar „materia primă”. Aceasta este modelată cu ajutorul palatului (cerul gurii), al limbii și al buzelor, astfel încât se transformă în cuvinte sau în cântece. Atunci când șoptim, sunetele se formează doar prin fluxul slab de aer; în acest caz, corzile vocale sunt întinse atât de mult de mușchi, încât nu intră în vibrație.

De ce uneori ne schimbăm vocea?

Producerea de sunete de o anumită înălțime și vorbirea le învățăm din fragedă pruncie – și încă atât de bine, încât devin un automatism, la fel ca înghițitul, și mersul. Apar însă probleme în momentul în care se schimbă condițiile în organism. Acest lucru se întâmplă când creștem mult într-o perioadă scurtă, care se numește pubertate. În acest timp, corpul se modifică, pentru a se maturiza. Încep să se dezvolte semnele specifice sexului, precum sânii, părul pubian și barba, constituția corpului se schimbă, iar laringele crește, mai ales la băieți. Atunci, vocea devine mai groasă.

Un tânăr trebuie să învețe mai întâi să vorbească cu noul laringe și să-și folosească mușchii și corzile vocale așa cum trebuie. În faza intermediară, se întâmplă să apară variații ale înălțimii sunetelor în timpul vorbirii sau al cântatului. Pentru unii oameni, acest lucru este penibil, dar nu ar trebui: se numără printre fenomenele normale din timpul maturizării și dispare în scurt timp.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.