Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Vitele din Rasa Bălțată Românească. Cât lapte și câtă carne produc?

/
/
112 Views

Rasa Bălțată românească s-a format în urma încrucișărilor de absorbție între din rasa Simmental și din rasa Sură de stepă din Transilvania și Bucovina. Acțiunea de simmentalizare a fost inițiată în a doua jumătate a secolului trecut, când s-au făcut primele importuri de de tip Simmental din Austria, Ungaria și Cehoslovacia. Ulterior și în special după cel de-al II-lea război mondial, importurile proveneau cu precădere din Elveția, dar și din alte țări (Germania).

Procesul complex, îndelungat (aproape un secol) și adesea insuficient coordonat, de transformare a rasei Sură de stepă cu tauri din rasa Simmental a condus la formarea unei populații noi de taurine, de sine stătătoare, asemănătoare rasei Simmental, având însă caractere somatice și productive proprii, relativ stabilă ereditar și adaptată condițiilor de creștere din țara noastră. În aceste condiții, Institutul Central de Zootehnie a întocmit documentația de omologare, iar în anul 1959 a fost recunoscută ca sub denumirea de ,,Bălțată românească” (BR).

După omologare și recunoașterea ca rasă, Bălțata românească a fost ameliorată prin selecție, structurare pe linii și familii, infuzie cu rasele Deutsches Fleckvieh, Alpenfleckvieh, Simmental și, în ultimul timp, cu Red Holstein. Rasa Bălțată românească reprezintă cca. 36% din efectivul total de taurine al țării, fiind răspândită în Banat, Crișana și în unele județe din Transilvania.

Vitele din Rasa Bălțată Românească – descriere

Din punct de vedere morfologic, rasa Bălțată românească se caracterizează printr-un pronunțat polimorfism determinat de condițiile concrete de creștere precum și de metodologia de ameliorare utilizată. Astfel, în cadrul acestei rase se pot individualiza două tipuri morfologice și ecologice diferite, corelate și cu aptitudinea productivă: tipul mare, cu talia de 133-135 cm și masa corporală de 600-650 kg (se crește în nord-vestul Banatului și în centrul Transilvaniei), respectiv tipul mijlociu cu talia de 130-133 cm și masa corporală de 550-600 Kg (se întâlnește în Crișana și sudul Banatului).

Rasa Bălțată românească are o conformație corporală armonioasă, apropiată de cea a rasei Simmental, însă cu unele defecte moștenite de la rasa Sură de stepă. Capul este larg, potrivit de lung, relativ expresiv, cu coarne relativ lungi și sub formă de liră. Gâtul este de lungime medie, bine îmbrăcat în musculatură. Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc, cu profil corporal dreptunghiular spre trapezoidal (orientat cu baza mare spre trenul posterior). Linia superioară a trunchiului este în general dreaptă, lungă și largă; relativ frecvent, sacrumul este proeminent, iar coada este sus prinsă. Toracele este larg, cu adâncimea de 52-53% din talie, iar abdomenul este bine dezvoltat, spațios.

Ugerul este în general mare, globulos, bine prins, bogat în țesut glandular, cu mameloane relativ mari. Frecvent, la multe vaci apar defecte ale ugerului (uger asimetric, etajat, de capră, sfârcuri lungi și groase); ca urmare, pretabilitatea la mulsul mecanic este mai redusă. Membrele sunt potrivit de lungi, puternice, bine îmbrăcate în masă musculară; relativ frecvent, la membre apar defecte de aplomb (chișițe moi, panardism, coate de , jaret deschis).

Culoarea este asemănătoare cu cea a rasei Simmental, bălțată alb cu galben de diferite nuanțe (galben deschis până la roșu vișiniu). Capul, partea inferioară a abdomenului, membrele de la genunchi și jaret în jos, ca și jumătatea inferioară a cozii, sunt de culoare albă. Oglinda botului și pleoapele sunt de culoare rozdeschis, iar coarnele și ongloanele sunt galbene, uneori cu striuri cenușii.

Cât produc vacile din rasa Bălțată românească?

Rasa Bălțată românească are aptitudini productive mixte, de lapte-, cu precizarea că în cadrul acestei rase există și subpopulații de -lapte (în Banat și centrul Transilvaniei). În funcție de condițiile de furajare și întreținere, producția de lapte la rasa Bălțată Românească variază în limite largi. În medie, producția este de 3000-3500 kg lapte/lactație, cu un conținut în grăsime de 3,7-3,8%. În fermele de elită și în cele în care se asigură condiții corespunzătoare de se obțin producții de peste 4500 kg lapte/lactație.

Rasa Bălțată românească – producția de carne

În ce privește producția de carne, rasa Bălțată românească manifestă aptitudini pronunțate (mai ales tipul de carne-lapte) pentru această însușire. Diferiți autori, cu preocupări în acest domeniu, evidențiază în lucrările lor calitățile deosebite ale acestei rase pentru producția de carne, astfel:

  • adaptabilitatea mare la condiții naturale de creștere;
  • compatibilitate cu specificul furajelor în țara noastră;
  • are o capacitate mare de consum și valorifică eficient a furajele de volum;
  • calitatea excepțională a cărnii;
  • depuneri mici de grăsime subcutanată și pe organele interne;
  • longevitate biologică și productivă bune;
  • piei de calitate foarte bună;
  • indici de abator (cantitativi și calitativi) foarte buni.

În același timp sunt evidențiate și unele din defectele rasei Bălțată românească:

  • dezvoltarea corporală generală se situează încă sub parametrii doriți;
  • precocitatea productivă și reproductivă satisfăcătoare;
  • relativ frecvent ugerul este defectuos, cu pretabilitate relativ redusă pentru mulsul mecanic;
  • defecte de conformație (adâncime toracică insuficientă, respectiv 52% din talie), uneori crupa este îngustă și slab îmbrăcată în musculatură, sacrum proeminent, defecte de aplomb etc.) cu efecte negative asupra economicității în exploatare;
  • frecvență relativ mare a distociilor la fătare;
  • heterogenitate relativ mare pentru principalele însușiri morfo-productive.

Aceste defecte sunt, în general, moștenite de la rasa Sură de stepă, dar și ca rezultat al urmăririi insuficiente (în cadrul acțiunilor de ameliorare a rasei) pentru îmbunătățirea unor însușiri morfofiziologice. În legătură cu pretabilitatea rasei Bălțată românească la sistemele de
ameliorare și exploatare, aptitudinile deosebite ale acestei rase pentru producția de carne au fost puse în evidență de numeroși cercetători care au inițiat o serie de variante de încrucișare ale rasei Bălțată românească cu alte rase în vederea testării capacității sale combinative.

În producția de carne se obțin rezultate bune și prin încrucișarea rasei Bălțată românească cu rase de lapte, mixte și de carne. Metișii rezultați din încrucișarea rasei Bălțată românească cu alte rase de tip Simmental se comportă foarte bine în timpul îngrășării. În producția de carne se obțin rezultate bune și prin încrucișarea rasei Bălțată românească cu rase de lapte. Având în vedere că rasa Bălțată românească este o rasă mixtă și că producția de lapte, precum și că pretabilitatea ugerului pentru mulsul mecanic este încă nesatisfăcătoare, în țara noastră au existat preocupări pentru îmbunătățirea acestor indici prin ameliorare în rasă curată, dar și prin infuzie cu alte rase.

rasa Bălțată românească
rasa Bălțată românească

Astfel, s-au efectuat încrucișări de infuzie a rasei Bălțată românească cu rasa Red Holstein. Ca urmare, s-a observat o semnificativă îmbunătățire a producției cantitative de lapte și a pretabilității ugerului pentru mulsul mecanic, al economicității producției de lapte și a altor indici somato-productivi. Încrucișarea de infuzie Red Holstein x Bălțată românească influențează pozitiv producția de lapte la metiși, această creștere fiind maximă în cazul metișilor cu un procent de gene Red Holstein de 25%. Mărirea procentului de gene Red Holstein la metise atrage după sine o îmbunătățire a producției cantitative de lapte însă sunt prejudiciate însușirile pentru producția de carne. Încrucișarea de infuzie Red Holstein x Bălțată românească determină o serie de influențe asupra dezvoltării corporale, precum și a tipului somato-productiv.

Astfel, majoritatea dimensiunilor corporale a metișilor sunt mai mari decât la rasa BR (talia cu 5 cm, adâncimea toracelui cu 1,03 cm, lungimea trunchiului cu 2 cm, perimetrul toracic cu 1,35 cm). Totuși, consecutiv reducerii osaturii și a masei musculare, scade lărgimea toracelui (cu cca. 0,4 cm) și greutatea corporală (cu 21,1 kg, respectiv 4,1%). În ce privește comportamentul vițeilor metiși comparativ cu cei de rasă Bălțată românească diferențele înregistrate nu sunt semnificative, totuși metișii sunt mai vioi și mai pretențioși față de calitatea furajelor administrate. Vițeii metiși au o dezvoltare corporală mai mică, au o constituție mai fină și demarează mai greu. Diferențele existente se estompează odată cu vârsta, astfel că după vârsta de 6 luni diferențele înregistrate sunt practic nesemnificative.

În procesul de ameliorare al rasei Bălțată românească sunt vizate următoarele obiective:

  • masivizarea rasei (talia la vaci de 135-138 cm, iar masa corporală 560-680 kg);
  • creșterea capacității productive pentru producția de lapte și de carne (5000 kg lapte/lactație cu 4% grăsime, respectiv sporuri medii zilnice de 1000 g, cu un consum specific de 6 UN/kg spor);
  • îmbunătățirea însușirilor ugerului pentru mulsul mecanic etc.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar