Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Zootehnie / Vierii de montă (reproducție). Când și cum îi folosim?

Vierii de montă (reproducție). Când și cum îi folosim?

/
/
/
12 Views

Vierii de montă (reproducție) prezintă o importanţă incontestabilă, deoarece aceştia influenţează obţinerea unui număr mare de purcei de la scroafe prin potenţialul lor genetic şi productiv. Întreţinerea şi exploatarea unor vieri de montă, cu însuşiri morfo-productive şi genetice valoroase constituie una din condiţiile principale în reproducţia porcinelor. Producţia vierilor este influenţată de maturitatea lor sexuală, adică de momentul în care aparatul genital este bine dezvoltat şi capabil să producă celule sexuale mature şi apte pentru fecundare.

La vârsta de 4-6 luni, la suine apare maturitatea sexuală în funcţie de precocitatea rasei, modul de întreţinere şi de particularităţile individuale. Însă exploatarea vierilor nu poate fi acceptată la această vârstă, deoarece ei n-au atins maturitatea corporală.

Vierii de montă (reproducție) – când se pot folosi? La ce vârstă?

Vierii de montă se pot folosi atunci când sunt capabili să efectueze actul montei şi pot produce sperma corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Calitatea vierilor se determină la intrarea la reproducţie, precum şi periodic pe parcursul exploatării, apreciind sănătatea prin examinarea animalului, dezvoltarea corporală coordonată cu vârsta, dezvoltarea organelor genitale, cantitatea şi calitatea spermei, determinate periodic, la 2-3 luni. Se analizează fecunditatea scroafelor montate într-o anumită perioadă, care trebuie să fie de cel puţin 70% şi cu o prolificitate corespunzătoare. Pentru a putea alege vieri cu capacităţi reproductive valoroase se recomandă să se reţină sau să se procure de cca 1,5 ori mai mulţi vieruşi decât necesarul planificat.

Citește și: CARNEA UNUI PORC CRESCUT ÎN CURTE VS CARNEA UNUI PORC CRESCUT INDUSTRIAL

Folosirea vierilor în reproducţie se efectuează în funcţie de rasă la vârsta de 10-12 luni şi greutatea de 120-140 kg. Utilizarea timpurie a vierilor în reproducţie nu se recomandă, deoarece aceasta are urmări negative asupra
indicilor de reproducţie:

  • datorită epuizării reproductive rapide a vierilor – reducerea duratei de exploatare;
  • cantitatea de spermă se reduce, spermatozoizii sunt nematurizaţi, purceii au vitalitate şi greutate redusă, se produce un număr mic de purcei la fătare, iar în unele cazuri – purcei neviabili.

Vierii de montă (reproducţie) trebuie să se afle permanent în condiţie de reproducător, de aceea condiţiile de creştere trebuie să garanteze o activitate sexuală bună, exploatare îndelungată, să creeze premize în realizarea potenţialului genetic al vierilor. Alimentaţia şi întreţinerea incorectă a vierilor este, deseori, cauza reducerii capacităţii de fecundare a scroafelor.

Cum se întrețin vierii de montă (reproducție)?

Întreţinerea vierilor de montă se organizează în boxe individuale sau în boxe comune, în funcţie de capacitatea fermei, numărul de reproducători, cât şi sistemul de exploatare folosit. În fermele mici, care deţin un număr relativ mic de reproducători se poate folosi întreţinerea individuală. Acest sistem de cazare are avantajul că se pot crea condiţii de hrănire a vierilor în funcţie de vârstă, masa corporală şi intensitatea folosirii în reproducţie. Boxele individuale sunt amenajate şi cu padocuri, care dau posibilitate vierilor să folosească aerul curat, soare şi mişcare. Metoda este avantajoasă în planul de evidenţă a hrănirii şi evitarea unor accidente individuale datorită luptei între masculi.

Boxele pentru vierii de montă (reproducție)

Suprafaţa boxei se recomandă a fi de 6-7 mp, la care se mai adaugă şi padocul egal în suprafaţă cu boxa, deci, este costisitoare. Boxa trebuie prevăzută cu sistem de furajare, adaptare şi de evacuare a dejecţiilor. Cu toate că întreţinerea individuală este cea mai recomandată, are totuşi, dezavantajul că suprafaţa alocată pentru un vier este relativ mare. Repartizarea boxelor în adăposturi se face, ca regulă, în două rânduri. Coridorul central are o lăţime de 2,2 m, frontul de alimentaţie la un vier – de 45 cm, adăpătoarele se instalează la înălţimea de 80 cm.

Cazarea vierilor în boxe comune a câte 4-5 capete este mai avantajoasă atât din punct de vedere economic, cât şi biologic. Se foloseşte mai mult în fermele mijlocii şi mari, care efectuează monta naturală şi deţin un număr mare de vieri. Avantajul constă în faptul, că suprafaţa ce revine la un animal este mai mică şi constituie 2,0-2,5 mp, deci investiţiile capitale sunt mai reduse din contul sporirii normelor de îngrijire. Plimbările vierilor se fac mai uşor în grup. Din punct de vedere biologic, vierii, fiind mai mulţi într-o boxă, fac mai multă mişcare, îşi menţin apetitul sexual, pe când întreţinerea individuală predispune la odihnă permanentă şi masturbare.

Formarea grupelor de vieri de reproducție

Formarea grupelor de vieri se face în funcţie de vârstă, masă corporală şi intensitatea de folosire în reproducţie. Se recomandă gruparea vierilor la o vârstă mai tânără în momentul introducerii la reproducţie. Boxele pentru vieri trebuie amplasate în apropierea spaţiilor destinate scroafelor în aşteptare. În acest fel,ambele sexe își pot stimula activitatea sexuală. S-a stabilit că, indiferent de sistemul de întreţinere, între microclimat şi capacitatea de reproducţie a vierilor există o corelaţie directă. Temperaturile prea ridicate au o influenţă negativă asupra producţiei spermatice şi fecundităţii.

Unde este spațiul potrivit pentru montă?

Pentru a obţine o productivitate înaltă, se cere menţinerea unui microclimat corespunzător. Temperatură de 15-18 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de 65-70%, concentraţia de gaze nocive de 0,3% dioxid de carbon şi 0,03% amoniac, viteza circulaţiei a aerului iarna este de 0,25-0,30 m/s, vara – 0,8 m/s. Mişcarea vierilor este o parte componentă a tehnologiei de exploatare atât în ferme, cât şi în complexele industriale. Se recomandă plimbări ale vierilor de 1-2 km timp de 2 ore.

Vierii de montă (reproducție) – cât timp se pot folosi?

În general, vierii de montă se pot folosi la reproducţie până la 5 ani. În fermele de producţie 3-4 ani. În sistemul industrial se recomandă 2,5-3 ani, din cauza exploatării mai intensive şi lipsei de mişcare. Intensitatea de exploatare a vierilor în reproducţie depinde de vârsta lor, starea de întreţinere, particularităţile individuale şi sistemul de exploatare. Rezultate foarte bune se obţin atunci, când scroafele mature sunt montate de vieri tineri, iar scroafele tinere – de vieri adulţi în vârstă de 3-5 ani.

Se recomandă ca vierii de montă să fie utilizaţi efectiv şi raţional. Pentru aceasta se dirijează montele şi repausul dintre ele. Vierii de montă adulţi, în condiţii optime, efectuează două monte pe zi, cu un repaus de 12 ore între monte. După 4-5 zile de activitate sexuală este indicat un repaus de o zi fără monte. Aceasta este posibil în cazul fermelor, unde fătările se organizează sezonier, adică de 2 ori pe an şi montele se efectuează intens, într-o anumită perioadă de timp, după care vierii intră în repaus sexual aproape total.

Tehnologiile intensive prevăd organizarea fătărilor în flux continuu, de aceea şi montele se efectuează pe parcursul anului. În astfel de condiţii, vierii adulţi efectuează două monte pe zi în decurs de 2-3 zile. După acest timp este necesar repausul de 1-2 zile.

Utilizarea vierilor pentru însămânțări artificiale

Utilizarea vierilor pentru însămânţări artificiale este mult mai avantajoasă, deoarece de la un vier se pot obţine anual 1500-2000 de doze de spermă cu care se pot însămânţa 800-1000 de scroafe. În cazul însămânţărilor artificiale regimul de folosire al vierilor la recoltarea spermei este asemănător cu cel utilizat pentru montă. Vierii nu trebuie utilizaţi pentru montă sau recoltare la frecvenţe mai mari decât cele recomandate, deoarece spermatozoizii maturi se epuizează rapid şi fertilitatea scade.

Normele de utilizare a vierilor se stabilesc în funcţie de vârstă. Cel mai intensiv se exploatează vierii adulţi. Se recomandă ca în fermele de selecţie să se asigure un vier la 15 scroafe. În unităţile de tip intensiv un vier la 18-20 scroafe. În fermele de reproducţie un vier la 25 de scroafe.

Hrana pentru vierii de montă (reproducție)

Utilizarea intensivă a vierilor cere o alimentaţie corespunzătoare normelor în vigoare. Raţiile se echilibrează cu proteină, vitamine şi substanţe minerale. În unităţile de tip industrial, în alimentaţia vierilor se folosesc nutreţuri combinate cu valoarea nutritivă completă, echilibrate privind aminoacizii indispensabili, vitaminele, macro- şi microelementele, necesarul cărora la animale, în astfel de condiţii, creşte. În lipsa nutreţurilor combinate, când pentru alimentaţia vierilor se folosesc nutreţuri de producţie proprie, în raţie trebuie introduse furaje uşor digestibile şi calitative de o valoarea nutritivă completă, care nu produc depuneri de grăsime.

Rețetă pentru vierii de montă

După capacitatea nutritivă generală corelaţia de nutreţuri poate fi următoarea: amestec de concentrate 75-80%, făină de ierburi suculente până la 10% şi nu mai puţin de 10% nutreţuri de origine animală. Pentru un vier adult cu greutatea de 250-350 kg se recomandă a se include în raţia zilnică, în perioada de iarnă, 2,3 kg amestecuri de concentrate, 0,8 kg de mazăre, 4 kg de nutreţuri suculente, 0,5 kg de făină de iarbă, 3 kg de zer, 40 g de cretă, 50 g de sare. În perioada de vară concentrate 2,9 kg, mazăre 0,9 kg, masă verde 3 kg, cretă 20 g, 45 g sare. În raţie trebuie să se conţină 4,9 unități nutritive şi 690 g – proteină digestibilă.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *