Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi alcoolice / Cum se prepară vermutul? Click aici pentru cele mai bune rețete de vermut

Cum se prepară vermutul? Click aici pentru cele mai bune rețete de vermut

/
/
/
43 Views

Se spune că vermutul s-a născut în Germania, iar cuvântul ar însemna pelin (băutură amară). Totuși patria vermutului este Italia. De la băutura simplă, pe bază de pelin, s-a ajuns prin numeroase încercări la o băutură foarte, plăcută, dulce, amăruie, aromatizată. Există numeroase, de vermut, destul de cunoscute și ușor de preparat.

Ce conține vermutul?

Elementele care intră în compoziția vermutului sunt: vechi alb sau roșu, corpolent, (elementul de bază pentru vermut), alcool, , extract de , , acid citric. Vermutul trebuie să conțină în final 15-17°, 140-150 g zahăr la L și 3-4 g aciditate (exprimată în acid sulfuric). Greutatea în prepararea vermutului constă în alcătuirea rețetei de macerat și metoda de extracție a maceratului. Se folosesc tulpini, frunze, flori, fructe și rădăcini.

Florile trebuie să fie bine uscate, fără părți de și fără miros de mucegai. Frunzele trebuie să fie uscate, neatacate de boli și insecte, nepătate, iar după uscare să-și păstreze culoarea naturală. Ierburile să fie recoltate în timpul înfloritului, fără rădăcini, fără părți lemnoase de tulpini, fără mirosuri străine, să fie sănătoase și să-și păstreze culoarea după uscare. Rădăcinile trebuie să fie sănătoase, fără pământ, perfect uscate. Fructele trebuie să fie întregi, sănătoase, bine coapte în momentul culegerii.

Amestecul de plante uscate se macină cu o mașină de nuci sau se bate la piua de lemn. Plantele măcinate se păstrează în pungi de hârtie (nu masă plastică), la loc uscat, deoarece plantele uscate fiind higroscopice mucegăiesc ușor și își pierd aroma la umezeală. În momentul folosirii se cântăresc cantitățile respective.

Cum se prepară vermutul? Cum se obține maceratul pentru vermut?

Plantele cântărite după rețeta ce dorim să o facem se pun la macerat într-o soluție de alcool de 45-46° (500 ml alcool de 90° și 500 ml apă). Macerarea se poate face la cald și la rece.

Macerarea la rece

Macerarea la rece constă în a pune plantele mărunțite într-un vas ce se va acoperi bine și se va păstra la temperatura camerei între 10 și 20°C. Cantitatea de plante din vas va fi de 250 g, timpul de macerare de 72 ore, în care se va face o spălare a plantelor în trei tranșe. La prima tranșă se va adăuga un litru soluție alcoolică de 45°, se va lăsa 24 ore după care se va decanta primul macerat și se va depozita într-un vas. A doua macerare se va face cu alcool de 45° în cantitate de 1 Litru, se va ține la macerat 24 ore, se va extrage maceratul și se va turna peste macerația primă.

Macerația a treia va avea tot soluție de spirt de 45° alcoolice în cantitate de 0,500 L și se va lăsa tot 24 ore la macerat. Se va decanta și macerația a treia și se va amesteca cu celelalte două macerații. Plantele îmbibate cu alcool se vor supune unei presări după utilajul ce-l avem la dispoziție. În cazul unei cantități mici ca cea arătată mai sus (250 g), se poate presa prin stoarcere într-o pânză tare sau chiar în mână. Când se lucrează în concentrații mai mari se presează cu presa de laborator. Extractul de la stoarcere sau presarea plantelor se amestecă cu restul macerațiilor, constituindu-se astfel maceratul de vermut. Apoi se filtrează.

Macerarea la rece

După cântărirea a 200 g amestec de plante, se introduc în vasul de macerat, adăugându-se 1,250 L apă clocotită, care acoperă plantele. Se acoperă cu un capac etanș și se iasă 24 ore. După acest timp se adaugă alcoolul de 90° în cantitate de 1,300 L. Se lasă la macerare 15-20 zile, timp în care conținutul este amestecat zilnic. Se trage apoi maceratul și se depozitează într-un vas împreună cu extractul obținut de la presarea plantelor. Depozitarea maceratului este bine să se facă numai în vase de metal inoxidabil sau de sticlă, bine închise pentru a nu se pierde aroma.

Cum se prepară vermutul?

Pentru a prepara vermut veți avea nevoie de:

Rețetă vermut

Ingrediente

Cantitate

Vin de 12º 8,03 L
Alcool de 90º 0,800 L
Zahăr 1,600 kg
Macera de 45º 0,200 ml
Acid citric 14 – 18 g
Caramel pentru vermut roșu 3 – 10 ml

Mai rămâne de stabilit cit acid citric să se introducă în 10 L vermut, deoarece acesta trebuie să aibă o aciditate conservantă, care îl face totodată mai înviorător la gust; altfel nu este băubil. Caramelul îl vom picura cu pipeta, stabilind culoarea la un litru și apoi calculând-o la 10 L. Caramelul se introduce numai la vermutul roșu care îi dă o culoare mai rubinie. Speciile de plante ce se folosesc în metoda clasică de preparare a vermutului sunt următoarele:

Denumirea botanică

Denumirea curentă Partea din plantă

Cantitatea/kg

Achilea millefolium Coada șoricelului floarea 0,041
Artemisia absinthium Pelin frunza 0,373
Asperula odorata Vinarița frunza 0,165
Cardus benedictus Spin floarea 0,110
Carum carvi Chimion floarea 0,041
Coriandrum sativum Coriandru fructul 0,417
Foeniculum vulgare Anason dulce fructul 0,049
Roșa canina Măcieș fructul 0,552
Iris germanica Stânjenel rădăcina 0,110
Majorana hortensis Magheran frunza 0,231
Melillotus oficinallis Sulfina floarea 0,068
Matricaria chamomilla Mușețel floarea 0,068
Roşa centifolia Trandafir floarea 0,187

Plantele se găsesc la drogherii sau farmacii sau se pot aduna din câmp și usca.

Modalitatea clasică de preparare a vermutului

Pentru un vermut de calitate trebuie să se respecte următoarele etape: dizolvarea zahărului în vin, adăugarea alcoolului și a maceratului, omogenizarea lichidului, filtrarea, învechirea. Se introduc 8 L vin, după rețeta clasică arătată, într-un vas cu capacitate mai mare de 10 L, cât este calculată rețeta, în scopul de a se putea face mai bine omogenizarea. Dacă e o putină sau damigeană se agită vasul, sau dacă e butoiaș se rostogolește de câteva ori.

După introducerea vinului se adaugă cantitatea calculată de 1,600 kg zahăr în două-trei porții, și după fiecare porție de zahăr se amestecă lichidul pentru dizolvare. După ce tot zahărul a fost introdus în vas se adaugă și acidul citric (14-18 g pentru 10 L vermut) și se continuă agitarea încă două ore. Se adaugă în continuare 0,800 L alcool de 90° și 200 ml macerat de 45° și se continuă agitarea aproximativ 30 minute. La vermutul roșu se mai adaugă 3-10 cm³ caramel preparat după rețeta noastră.

Cum se păstrează în cât timp se învechește vermutul?

Este recomandabil ca după 45-60 zile de păstrare, vermutul să fie transvazat în butoiașe parafinate sau în damigene de sticlă, pentru a nu se pierde aroma prin doage și a se oxida. După un an de păstrare este necesar să se împrospăteze aroma prin adăugarea de macerat la vas, 20 ml la 10 L. Vermutul se poate da în consum și după 45 de zile, după ce mai înainte a fost filtrat printr-un filtru conic de aba sau doc. Vermutul filtrat se poate îmbutelia în sticle curate și bine astupate.

Ce facem dacă s-a oxidat vermutul?

Un vermut gata preparat (peste 18°) dacă e lăsat doi, trei ani pe gol capătă un gust maderizat foarte apreciat. Stând pe gol și în vase neparafinate o parte din se pierd, se rod, constituindu-se în schimb o aromă plăcută amăruie, discretă și maderizată. Maderizarea schimbă calitatea unui vermut în mod excepțional. Pentru a-i forța roaderea aromelor se recomandă să se pasteurizeze la 65-70°C timp de o oră și jumătate, apoi vânturat și răcit. Această pasteurizare favorizează și depunerea substanțelor în suspensie. Se trage de pe depozit cu grijă, se filtrează și se lasă pe gol. O dată pe an este tras de pe depozit în contact cu aerul, prin cădere. Pentru acest tip de vermut nu sunt indicate vermuturile cu tămâioasă și nucșoară. Se poate realiza cu bune rezultate în casă.

Rețete de vermut

Urmând pașii de lucru arătați anterior vom indica câteva rețete de vermut mai cunoscute, care se pot prepara cu ușurință. Va trebui să avem grijă ca din timp să ne pregătim coajă de portocală uscată, nu macerat de portocale (infuzie). Se curăță cu un cuțit ascuțit în benzi de aproximativ 2 cm, late, având grijă să nu luăm cu cuțitul și partea albă pufoasă.

Cele mai bune rețete de vinuri preparate în gospodărie le găsești aici

Partea portocalie poartă numele de cedră. Vom usca cojile la soare, pe sobă, aragaz, pentru a nu se mucegăi. Se păstrează în borcane. Coaja de portocale se va prepara astfel: coaja proaspătă sau uscată se pune în cuptor cald, se urmărește ca să se rumenească ușor, practic până miroase ușor a ars aromat; coaja fierbinte se pune într-un vas și se stinge cu vin sau vermut; vom avea o aromă foarte bună care poate fi folosită și la crușon tare etc. Mai jos sunt date 2 rețete de vermut, la care se vor adăuga zahăr aproximativ 1,6 kg pentru 10 L vermut.

Rețetă 1 Vermut
Ingrediente Cantitate
Vin sec 8 L
Vin tămâios 1 L
Aloe 0,5 g
Chinină (scoarță) 2,5 g
Coajă de portocală 2 g
Alcool de 90º 800 ml
Rețeta 2 Vermut
Vin sec 8 L
Pelin 150 g
Coriandru 25 g
Cuișoare 2 g
Coajă de portocale 100 g
Nucșoară 1 g
Flori de soc 25 g
Centaurea (albăstrea) 15 g
Alcool de 90º 800 ml
Rețeta 3 Vermut
vechi 7 L
Vin tămâios 2 L
Pelin 100 g
Coajă de portocală 100 g
Mușețel 25 g
Rădăcină de iris 25 g
Albăstrea 100 g
Chinină 2,5 g
Nucșoară 1 g
Infuzie de fragi 0,4 g
Alcool de 90º 800 ml
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar