Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Toxiinfecția cu Bacillus – simptime+prevenire

/
/
1015 Views

Genul conține 34 de specii, din care doar 2 sunt patogene și frecvent implicate în : cereus și anthracis. Aceste bacterii se găsesc răspândite peste tot în mediul înconjurător și se pot multiplica pe medii diferite. Principalele alimente care pot fi contaminate sunt cele care au o asociere de alimente de origine animală cu cele de origine vegetală (budinci, sosuri de ciocolată și vanilie, orez cu , costiță cu orez).

Toxiinfecția alimentară cu Bacillus cereus

Bacillus cereus este o bacterie aerobă formatoare de spori, răspândită în sol, praf, apă. Bacteria are minimul de creștere la 4-5°C și maximul la 48-50°C. pH-ul de dezvoltare esre de 4,9-9,3. Bacillus cereus produce o serie de toxine și enzime extracelulare, incluzând cereolizin, lecitinaze, proteaze, sfingomielinaze.

Bacillus cereus produce:

  • Sindromul diaretic, simptomele apărând după 8-16 ore (mai comun după 12-13 ore) și țin 6-13 ore. Simptomele sunt nausea, crampe asemănătoare durerilor abdominale, diaree apoasă. În general nu se constată febră. Alimentele incriminate sunt mâncărurile ce conțin cereale, cartofii piure, vegetalele, carnea mărunțită, ficat și pate de ficat, orez, lapte;
  • Sindromul emetic, care este o toxiinfecție mai severă și mai acută decât sindromul diaretic. Incubația în acest caz este de 1-6 ore (de regulă 1-5 ore). Simptomele sunt asemănătoare cu cele de la toxiinfecția stafilococică. Alimentele incriminate sunt înghețata, spaghetele, cartofii piure, vegetalele frunzoase, orezul fiert.

De obicei Bacillus cereus determină o intoxicație puțin gravă, dar care poate fi fatală la subiecții cu deficiențe ale sistemului imunitar și se găsește în apă și sol.

Toxiinfecția alimentară cu Bacilus anthracis

Bacillus anthracis se găsește în principal în sol, sporii putând să infecteze erbivorele (bovine, ovine, caprine, cabaline) în timpul păscutului. Bacillus anthracis produce trei forme clinice la om: cutanat, inhalațional și gastrointestinal. Forma cutanată este cea mai frecventă la om și se datorează expunerii rănilor mâinilor în contact cu animalele infectate, carcasele sau pieile. După o incubare de două zile sau mai puțin apare un punct roșu (adesea pruritic) care evoluează până la edem. Dacă un animal bolnav se sacrifică Bacillus anthracis se răspândește în mediul înconjurător. Dacă sporii de Bacillus anhracis sunt inhalați de om, ei sunt depozitați în pulmoni, de unde sunt luați de fagocitele alveolare și conduși la glandele limfatice. Aici sporii trec în formă vegetativă, care se multiplică și elaborează toxina. Bacteremia și toxemia au loc atunci când bacteria și toxinele ajung în sânge. Simptomele sunt următoarele: dispnee acută, respirație greoaie, transpirație profundă, cianoză, șoc și colaps. Infecția este frecvent fatală ca rezultat al șocului respiratoriu. Este totuși o cale mai puțin comună de intoxicație, dar mortalitatea poate ajunge la 80%, în cazul lipsei tratamentului cu antibiotice.

Bacillus anthracis provoacă boala denumită (letală). De asmenea, Bacillus anthracis provoacă boala denumită buba neagră, boală profesională, ce poate apărea la medicii veterinari, măcelării, fermierii, muncitorii din industria cărnii, în urma contaminării cutanate, prin leziuni ale pielii.

Antraxul intestinal este mai rar, simptomele fiind temperatură ridicată, slăbiciune generală, anorexie, dureri de cap, insomnie, dureri abdominale, diaree cu sânge, nausea, vomizări cu sânge și bilă. Simptomele evoluează către toxemie, șoc, cianoză, moarte. Sindromul intestinal apare după 2 – 5 zile de la ingerarea alimentului contaminat.

Măsuri în ceea ce privește antraxul sunt radicale, animalele diagnosticate, furajele și fertilizatorul natural (bălegarul) fiind incinerate. Animalele care au venit în contact cu cel bolnav sunt supusei carantinei timp de 14 zile și sunt vaccinate. Publicul trebuie educat în sensul de a nu intra în contact cu animalele bolnave sau de a nu consuma sau subproduse de la aceste animale.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar