Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Tehnologie / Reventul. Ce este? Cum se cultivă? Cum se păstrează?

Reventul. Ce este? Cum se cultivă? Cum se păstrează?

/
/
/
257 Views

este originar din China şi Siberia de sud-est, unde se găsește răspândită în cultură și spontan. în Europa a fost intro­dusă în cultură abia la începutul secolului al XVIII-lea, în Anglia, de unde s-a răspândit treptat în țările din apusul Europei (Franţa, Belgia, Olanda, Germania etc.). În țara noastră a fost semnalat în cultură la începutul secolului al XIX-lea și se găsește destul de puțin răspândită în câteva zone restrânse din Transilvania și nordul Moldovei.

De la revent se consumă pețiolul frunzelor, de un gust dulce acrișor, din care se prepară sucuri răcoritoare, dulceață, marmeladă, peltea, compot etc. Frunzele de revent se pot consuma, când sunt mai mici, în stare proaspătă (ca cele de măcriș), dar se valorifică, de regulă, la furajarea animalelor. Rizomii plantei se utili­zează în medicină în combaterea bolilor de rinichi și stomac. Compoziția chimică a plantei o situează printre legumele cu valoare alimentară bună. Conținutul mai ridicat în acid oxalic îi limitează întrucâtva consumul în hrana omului. De aceea, consumul de revent trebuie să fie însoțit de cel de brânzeturi, care prin conținutul ridicat în calciu conduc la neutralizarea acidului oxalic.

Reventul – descrierea plantei

Rădăcina de revent constituie una dintre cele mai valoroase produse cu conținut antrachinonic cu acțiune laxativă. Decoctul de frunze are o puternică acțiune de mărire a contracțiilor peristal­tice și a tonusului intestinului gros. Fructele de revent au acțiune antimicrobiană față de agenții patogeni ai dizenteriei. Rădăcina se întrebuințează în terapeutică, având rol laxativ și purgativ, iar extractul intră în compoziția drajeurilor de vegelax.

Este o plantă erbacee, perenă, alogamă, având în pământ rizomi de dimensiuni mari, prevăzuți cu muguri, care prin detașare se folosesc la înmulțirea vegetativă. În partea inferioară a rizomului se formează rădăcinile, iar din mugurii superiori cresc or­ganele aeriene ale plantei. Pețiolurile frunzelor simt mari, de 40-60 cm lungime și 4-8 cm lățime la bază, iar limbul este cordiform. Fiecare plantă emite 1-3 tulpini florale la trei ani de la însămânțare, înalte de 2—3 m și goale în interior. Florile sunt mici, de culoare albă, dispuse pe doua cercuri, formând o inflorescență bogată, de tip racem. Fructul (sămânța) este de culoare brună-lucioasă. Facultatea germinativă a semințe­lor, de 90%, se păstrează 3 ani. Planta se înmulțește atât prin se­mințe, cât și vegetativ, prin fragmentarea rizomilor.

Reventul – cerințe față de sol, lumină, apă

Ca toate plantele din această grupă, reventul este puțin pre­tențios față de căldură, ceea ce face să ierneze fără a se lua vreo măsură, pentru protejarea împotriva gerurilor. Așa se explică și pornirea în creștere imediat ce terenul s-a dezghețat. În ceea ce privește umiditatea, reventul are pretenții, ceva mai ridicate mai ales în cursul perioadei de creștere intensă. Se­ceta de primăvară conduce la scăderea calitativă a pețiolilor, prin reducerea suculentei și accentuarea lignificării. Față de lumină nu este pretențios, însușire ce-i permite să fie cultivat printre rându­rile de pomi, în livezi. Ca toate legumele de la care se consumă masa vegetativă, răspunde favorabil la aplicarea gunoiului de grajd și a îngrășămintelor chimice, în special cele pe bază de azot.

reventul?

În reventului se cunosc două sisteme: prin semințe și prin despărțirea plantelor.

Cultura prin semințe se practică mai mult atunci când dorim să obținem rapid un număr mare de plante. Însă plantele ce se obțin pe această cale prezintă o foarte mare variabilitate de formă, ca efect al încrucișării libere dintre plante. Din această cauză, sistemul de cultură prin semințe se practică numai pentru produc­ția de rizomi în scop medicinal. Semănatul are loc primăvara, în cuiburi, punând câte 4-5 se­mințe la cuib, la distanța de minimum 100 cm între rânduri și 80 cm între cuiburi pe rând. Se folosesc 4-5 kg sămânță la hectar. Dată fiind distanța mare între rânduiri, se recomandă, mai ales în primul an, să se cultive intercalat legume cu ciclu scurt de vege­tație (spanac, gulioare, salată etc.)

Cultura prin despărţirea plantelor este sistemul cel mai răspândit în practica legumicolă, deoarece asigură o mare uniformi­tate plantelor. Terenul destinat culturii se ară adânc din vară, dacă este posibil se face chiar o desfundare la 50-60 cm, cu care ocazie se aplica și îngrășăminte organice (35-40 t/ha) și chimice.

Pregătirea solului și a materialului

Paralel cu lucrările de pregătire a terenului se face și pregătirea materialului pentru plantare. Din cultura veche se aleg plantele viguroase și sănătoase, care nu au fost lăsate să înflorească. Acestora li se taie rizomii în 3-4 secţiuni,  astfel ca fiecare dintre acestea să prezinte minim un mugure și 2-3 rădăcini. Puieții astfel obținuți se plantează în gropi, executate cu sapa pe punctele marcate, la dis­tanţa de 1 – 1,20 m între rânduri și 80 cm între plante. Puieții se acoperă cu un strat de pământ de 4-5 cm deasupra mugurelui. În continuare cul­tura se întreține prin lucrări de prășit și eventuale udări în caz de secetă.

CE ESTE ȘI CUM SE CULTIVĂ VIRNANȚUL?

Ca o lucrare specifică, ce se aplică la cultură primăvara, este eliminarea tulpinilor florale, având în vedere că se urmărește obținerea de semințe în producerea de pețioli. Totodată se stimu­lează și depunerea substanțelor de rezervă în pețioli.

Cum se recoltează reventul?

Recoltarea pețiolilor începe în anul al doilea de cultură. Recoltarea mai timpurie conduce la slăbirea plantelor și la micșora­rea duratei culturii. Prima recoltare de pețioli are loc cam la mij­locul lunii aprilie, în funcție de soi și zona de cultură. Recoltarea, ca lucrare se face prin prinderea pețiolului cu mâna cât mai aproape de bază, răsucirea și smulgerea acestora de pe plantă. Pentru a se evita debilizarea plantelor, se recoltează de la fiecare plantă numai 2-4 frunze, în funcție de vigoarea acestora, respectiv cca 0,3-0,6 kg pețioli pe plantă. Recoltarea se face odată sau de două ori pe săptămână și durează până la mijlocul lunii iunie. Producția în primii ani de recoltare este de 8-14 t/ha. În anul al cincilea de la plantare se ajunge la 40-60 t/ha.

Soiurile de revent

Soiurile de revent răspândite în cultură aparțin la patru va­rietăți, care se deosebesc între ele prin forma frunzelor și culoa­rea pețiolului:

  • Victoria – este cel mai răspândit soi în cultură, foarte productiv, cu pețiolul fraged și mare, de culoare roșcată, atingând o greutate de 400 g. Ajunge la maturitatea de consum primăvara devreme.
  • Sânge de Holstein – este un soi cu pețiolul de culoare roşie, cu carnea verde-gălbuie, de calitate superioară, cu creștere viguroasă și destul de productiv.
  • Mamuth –  are pețiolul verde, nuanțat în roșu, cu carnea de culoare verzuie. Creșterea plantei este viguroasă, fiind un sol productiv, dar este mai tardiv decât primele cu 2 – 3 săptămâni.

Dintre bolile criptogamice, reventul este atacat de Puccinia phiagmitis și Rizoctonia violaceele. Acestea se combat prin evita­rea înființării culturii pe terenuri joase, cu băltiri de apă și mai ales evitarea rănirii plantelor. În ceea ce privește dăunătorii, re­ventul este mai puțin atacat, pagubele mai însemnate le provoacă numai larvele gândacului Gastroides viridula, care distrug frun­zele.

Pețiolurile de revent se păstrează destul de bine 5-7 zile în spații, răcoroase. În depozite cu atmosfera controlată în spații lipsite de lumină la temperatura de 0°C și umiditatea relativă a aerului de 90-95% se pot păstra peste 20 zile. În acest timp nu se pierde din calitate și prospețime. Se subliniază sensibilitatea la temperaturi scăzute a mărfii, motiv pentru care atât transportul, cât și menține­rea în magazine trebuie să se facă cu atenție.

Cum se obțin semințele de revent?

Pentru producerea semințelor se înființează plantații-speciale, de la care nu se recoltează pețiolii. Plantele formează inflorescențe, înfloresc și fructifică începând din al treilea an de vegetație. Recoltarea tijelor florale se face în luna septembrie, iar după ce se usucă bine la soare se treieră cu combina. Producția de semințe este de 100—150 kg/ha.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

1 Comments

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.