Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :

Cum se produc răsadurile de flori anuale (în ghiveci sau în răsadnițe)?

/
/
182 Views

Florile anuale de grădină se pot obține fie prin semănare direct în teren, fie prin realizarea, mai întâi, a răsadurilor. Producerea răsadurilor este obligatorie la speciile cu pretenții foarte mari față de căldură, ca, de exemplu, begonia; după cum semănarea direct în teren se impune numai la speciile ale căror plante nu suportă să fie mutate (deranjate), ca, de exemplu, miresei, macul, nemțișorul. În marea lor majoritate răsadurile de flori se produc prin ambele metode.

Răsadurile de flori, constituie un produs ce poate fi valorificat pe piața orașelor, cel mai adesea către sfârșitul primăverii, pentru ornamentarea balcoanelor, ferestrelor, teraselor şi grădinilor. În privința producătorilor de flori tăiate, aceștia recurg, destul de rar, la cumpărarea răsadurilor, deoarece, în general, și le produc singuri.

Înmulțirea florilor este una din etapele cele mai importante ale culturilor floricole. Reușita lor depinde în mare măsură mai întâi de calitatea semințelor și apoi de cea a răsadurilor.

Unde, cum și când se produc răsadurile de flori?

Serele, răsadnițele, solariile și chiar încăperile obiș­nuite, mai mult sau mai puțin încălzite, în funcție de preten­țiile speciei și timpul de afară, servesc ca spaţii în care se seamănă sau se aşază vasele cu semănături. Timpul optim de semănare a florilor anuale se stabilește în funcție de specia la care vrem să producem răsaduri, de data când se dorește vânzarea sau plantarea afară, de spațiul și sursa de încălzire de care dispunem. Perioada în care se înscrie semănarea florilor anuale pentru producerea de răsaduri începe cu lunile decembrie-ianuarie şi sfârșește în lunile martie-aprilie. Răsadurile de flori se produc prin două moduri: semănatul în lădițe și semănatul direct în pământul așezat în răsadniță sau solarii.

Răsadurile de flori produse în lădițe

Întrucât semințele de flori sunt, în general, mici, iar semănăturile necesită îngrijiri mai atente, semănatul în lădițe este cel mai practicat. În locul lădițelor pot fi folosite și alte tipuri de vase, ca, de exemplu, ghivecele, atunci când este vorba de cantități mici de sau de plante ale căror sunt mari (zorele, latirus, caneluțe etc.).

Date orientative pentru semănatul speciilor floricole anuale
Date orientative pentru semănatul speciilor floricole anuale
Date orientative pentru semănatul speciilor floricole anuale 2
Date orientative pentru semănatul speciilor floricole anuale 2

Lădițele, cu dimensiunile de 50-60/30-35/5-7 cm (lungime, lățime și înălțime), se fac din scândură. Între scândurile de la fundul lădiței se lasă spații de circa 2 mm prin care să se scurgă apa. În comerț există tăvi din plastic care se pot folosi în acest scop, cu condiția să li se perforeze fundul în câteva locuri (orificii de 0,5-1 cm). În situația în care aceste cutii din lemn sau din plastic au fost folosite, se impune spălarea și dezinfectarea lor, prin scufundarea timp de 12-24 ore într-o soluție de sulfat de cupru, cu concentrația de 2-3%.

Pământul pentru flori, în care se seamănă trebuie să se mențină reavăn un timp cât mai îndelungat și, totodată, să lase să se scurgă repede excesul de apă. El se poate realiza prin amestecarea cu nisip a unui pământ de grădină mai humos. Dacă se dispune de pământ de frunze, acesta este foarte bun, dar tot în amestec cu puțin nisip. Așa cum am mai menționat, nisipul bun este cel din albia râurilor.

Cel mai bun pământ pentru flori este pământul de frunze, în amestec cu nisipul din albia râurilor

Ce facem înainte de semănarea în lădițe?

  • acoperirea spațiilor care permit scurgerea apei cu cioburi din ghivece sparte, așezate cu partea convexă (bombată) în sus;
  • așezarea mai întâi a unui strat de nisip (1-1,5 cm) și a pământului până la aproximativ 2/3 din înălțimea cutiei sau direct a pământului.
  • adăugarea sau cernerea, direct deasupra lădiței, printr-o sită cu ochiurile de 1-2 mm, a unui strat de 2-3 cm de pământ, strat în care vor fi semănate semințele;
  • nivelarea cât mai bună și tasarea ușoară a pământului cu ajutorul unei scândurele numită tasator (lădița trebuie să rămână goală pe circa 1-1,5 cm);
  • la semănarea în rânduri este necesară marcarea rândurilor cu ajutorul unei rigle, prin efectuarea unor șănțulețe orientate perpendicular sau în sensul lungimii lădițelor; distanțele între rânduri și adâncimea șănțulețului se stabilesc în funcție de mărimea semințelor.
Distanțe și adâncimi pentru semănatul în lădițe
Distanțe și adâncimi pentru semănatul în lădițe

Semănarea în lădițe

Semănarea în lădițe se face fie prin împrăștiere, fie prin distribuirea semințelor pe șănțulețele care marchează rândurile. Cel mai adesea, semințele se iau cu primele trei degete după care, prin frecarea lor, se dă drumul la semințe deasupra pământului din lădiță. În figura de mai jos sunt prezentate și alte proceduri: distribuirea semințelor direct din pliculeț, semănarea cu ajutorul unei bucăți de carton fin îndoită sub formă de jgheab, distribuirea semințelor bob cu bob.

Semințele foarte mici (begonia, lobelia) este bine să se amestece, mai întâi, cu puțin nisip cernut printr-un ciorap de mătase pentru a putea fi distribuite mai uniform. De asemenea, se poate recurge la semănarea pe hârtie de șervețel pentru a se controla uniformitatea semănăturii. În urma udărilor, hârtia se dezintegrează.

Câte semințe se pun într-o lădiță?

Cantitatea de semințe la o lădiță se apreciază în funcție de mărimea semințelor. Ea poate fi de 0,5-1 gram pentru cele mici, de 2-3 grame pentru semințele mijlocii și de 4-6 grame la semințele mari. În tabelele de mai sus sunt menționate cantitățile de sămânță necesare pentru obținerea, în final, a 1000 răsaduri pentru plantarea afară a speciilor floricole anuale.

pregatirea ladiței si semanarea 2
Pregătirea lădiței și semănarea
Semănarea pe hârtie de șervețel
Semănarea pe hârtie de șervețel

După semănare, semințele se acoperă cu un strat subțire de pământ, cernut direct deasupra lor. Grosimea stratului de pământ acoperitor se apreciază la de două ori și jumătate mărimea semințelor. Semințele de la câteva specii (de exemplu, begonia) nu se acoperă cu pământ, deoarece ele germinează la lumină.

Când și cum udăm semințele după ce le-am semănat?

Udarea semănăturii se face cu o stropitoare cu o sită foarte fină. În cazul semințelor foarte mici se preferă udarea prin infiltrație; lădița se scufundă până la jumătate într-un vas cu apă (cadă, tavă mai mare) în care se ține până când pământul de la suprafață se umezeşte. Atenție! Nu se udă cu apă rece, ci ușor călduță.

Semințele nu se udă cu apă rece

Atunci când se seamănă mai multe specii și, mai ales, soiuri ale aceleiași specii, nu se va neglija etichetarea, deoarece răsadurile de flori seamănă între ele și se pot amesteca cu ocazia repicării și plantării în ghivece. De asemenea, este bine ca într-un caiet să se treacă data semănatului, specia, soiul și alte informații care, la un moment dat, pot fi necesare pentru o evaluare corectă a cantității și calității răsadurilor.

Cutiile cu semănături se așază pe mese sau polițe în spațiile încălzite (sere, camere). Ele se acoperă cu plăci de sticlă și se umbresc cu hârtie de ziar pentru a se menține cât mai constantă umiditatea în stratul superficial care cuprinde semințele. În locul acoperirii cu sticlă, atunci când este vorba de un număr mic de lădițe, se poate proceda la introducerea lădiței într-un sac din plastic, după ce mai întâi s-au pus niște arcuri de sârmă groasă care vor susține plasticul.

În continuare se controlează umiditatea; zilnic se îndepărtează condensul de pe folia de sticlă și cu regularitate se udă, după nevoie. Important este ca pământul să nu se usuce. În privința căldurii, aceasta se menține în limitele solicitate de fiecare specie sau grup de specii (primul tabel).

La declanșarea răsăririi se îndepărtează hârtia, sticla, plasticul. Îngrijirea răsadurilor mai departe constă în următoarele operațiuni: udarea regulată, dar numai atunci când pământul de la suprafață începe să se usuce, evitându-se, pe cât posibil, excesul de umezeală; creșterea treptată a duratei și volumului de aerisire; plivirea buruienilor; tratarea cu soluții de substanțe fungicide (Topsin, Benlate, Benagro) în concentrație de 0,1%, dacă apar focare de infecție; rărirea pe loc a răsadurilor prin smulgerea celor mai slabe sau prin tăiere cu foarfeca, dacă nu se dorește recuperarea lor (figura de mai jos).

Rărirea răsadului prin tăiere cu foarfeca
Rărirea răsadului prin tăiere cu foarfeca

Repicarea răsadurilor

Repicarea este o lucrare de îngrijire care trebuie să se facă la răsadurile de flori foarte mici (begonia, lobelia, gura leului etc.) și poate fi omisă în situația speciilor cu răsaduri viguroase și creștere rapidă (crăiță, cârciumăreasă etc.), la care semănarea s-a făcut, însă, ceva mai rar. Ea constă în transferarea răsadurilor din locul unde s-a făcut semănarea în alte lădițe, dar la distanțe mai mari cu 1-3 cm între răsaduri, sau pe parapete de seră, în răsadniță și uneori în ghivece.

Scopul urmărit este de a acorda plăntuței un spațiu mai mare, acesta însemnând condiții mai bune de lumină, aerisire și hrană. Pentru cele mai multe flori anuale, repicarea se face la circa 3 săptămâni de la semănare, avându-se în vedere că răsărirea se produce în 8-10 zile în cazul unor condiții optime. La begonia, răsadul crește foarte încet și atunci repicarea este posibilă numai după 4-8 săptămâni. Din același motiv, semănarea se face foarte devreme (decembrie), iar repicarea se repetă de 1-2 ori, la interval de 3-6 săptămâni.

Pământul trebuie să fie reavăn în momentul repicării răsadurilor. Asta înseamnă că locul în care se repică se pregătește și se udă cu 1-2 zile înainte. De asemenea, răsadul se udă bine cu o zi mai devreme. La repicare se folosește un bețișor cu grosimea de câțiva mm, ascuțit la un capăt, numit plantator. Cu acesta se face mai întâi o gropiță, apoi se îngroapă răsadul până la baza frunzelor, după ce mai întâi i s-a rupt vârful rădăcinii. Fixarea răsadului se realizează cu același plantator, prin înfigerea lui în poziție oblică, la 5-6 mm distanță de plantă și aducerea apoi la verticală, presându-se bine pământul pe traiectul porțiunii îngropate.

În cazul răsadurilor neuniforme, se sortează la repicare, astfel ca într-o lădiță să se pună de aceeași mărime (fig. de mai jos). Altfel, diferențele se accentuează, deoarece răsadurile de flori, răsadurile mari le vor umbri pe cele mici. Evident, răsadurile de flori atinse de Phytium (o ciupercă ce provoacă înmuierea bazei plantei și căderea ei) sau cu aspect anormal se elimină.

Îngrijirea răsadurilor repicate constă în udarea prin pulverizare, plivirea buruienilor și, eventual, afânarea pământului tot cu plantatorul. Fertilizarea cu soluții foarte slabe (0,01%) de îngrășăminte minerale se poate face de 1-2 ori, dar nu este obligatorie.

Repicarea în lădițe (1) și plantarea în ghiveci (b) a răsadurilor
Repicarea în lădițe (1) și plantarea în ghiveci (2) a răsadurilor

Ciupirea răsadurilor

Ciupirea este o lucrare de îngrijire mai specială, care constă în îndepărtarea vârfurilor răsadurilor, deasupra a 2-4 noduri, cu scopul ca ele să ramifice mai bine de la bază și să formeze tufe compacte. De obicei, ruperea vârfului plantei se face după circa 2-3 săptămâni de la repicare, uneori o dată cu plantarea în ghivece.

Plantarea florilor în ghivece

După alte trei săptămâni de la repicare se trece la plantarea răsadurilor în ghivece. În acest moment, răsadurile de flori trebuie să aibă 3-5 frunze bine dezvoltate. Răsadurile de flori trecute în ghivece vor dispune de un volum mai mare de hrană, rădăcinile lor vor împânzi bine pământul în ghivece, vor reuși să înflorească și, mai ales, nu vor suferi prea mult când vor fi trecute afară, în grădină sau în jardiniere.

Ghivecele folosite sunt de dimensiuni mici (6-8 cm în diametru), confecționate din lut sau material plastic. Înainte de utilizare, ghivecele noi din lut se introduc în apă timp de 6-12 ore, iar cele vechi se curăță și se dezinfectează. Desigur, și ghivecele din plastic se spală și se dezinfectează, dacă au mai fost folosite. Este foarte important ca ele să aibă orificii prin care să se scurgă apa de udare în surplus.

Cum se florile în ghivece?

Tehnica plantării în ghivece este următoarea: orificiul ghiveciului se acoperă cu un ciob; peste acesta se pune un strat de 1-1,5 cm nisip, ușor umezit, care asigură o bună drenare a apei (dacă pământul este poros și lasă să se scurgă apa rapid, nu se mai pune nisip); apoi, se așază pământ până la o treime sau jumătate din înălțimea ghiveciului, după care urmează așezarea plantei cu coletul puțin sub marginea ghiveciului, cu rădăcinile îndreptate în jos și adăugarea de pământ de jur împrejur până se umple ghiveciul. Fixarea plantei se face printr-o tasare ușoară, cu primele două degete de la ambele mâini, în apropierea tulpinii. În final, ghiveciul rămâne gol pe circa 1 cm. După terminarea plantării, pentru ca pământul de la suprafață să rămână afânat și nivelat, se lovește ușor ghiveciul cu una din palme sau de planșeta mesei pe care se lucrează.

Ghivecele cu răsaduri se așază pe parapete în seră sau direct pe solul serei, în răsadnițe sau solarii, după care se udă, urmărindu-se ca pământul din ghiveci să se îmbibe cu apă.

Aceasta este întreaga filieră de producere a răsadurilor de flori anuale. Producătorii, însă, pot interveni cu unele modificări, în funcție de dotările de care dispun și, implicit, de banii cu care au posibilitatea să susțină cheltuielile necesare, precum și de destinația răsadurilor și de particularitățile anumitor specii. Cine dorește să vândă răsad pentru amenajarea jardinierelor și grădinilor decorative va trebui să se străduiască să respecte toate verigile acestei tehnologii. Producătorii de flori tăiate este bine să folosească măcar răsad repicat. În privința amatorilor, ei se pot opri chiar numai la etapa de rărire a răsadului.

Răsadurile de flori produse în răsadnițe și solariu

De la început trebuie precizat că răsadnița și solariul au utilizări multiple, cum sunt: efectuarea semănăturilor, repicarea răsadurilor, găzduirea provizorie (pentru călire) a răsadurilor produse în seră, executarea de culturi propriu-zise. Detaliile legate de construcția acestor spații pot fi aflate de cei interesați în lucrările de legumicultură.

Cum se cultivă Asparagusul?

Este foarte important ca răsadnițele să se amplaseze pe un teren care să nu fie situat în bătaia vântului. Tocurile de răsadniță trebuie să se instaleze în pantă ușoară, pe direcția N-S, pentru a se asigura condiții bune de lumină, încălzire și scurgerea apei. Stratul de bălegar poate fi așezat direct pe teren sau se sapă mai întâi un șanț în care se pune apoi gunoiul de grajd. Grosimea patului de bălegar se apreciază între 10-60 cm, în funcție de timpurietatea semănăturii și de pretențiile speciei față de căldură.

Cum se pregătește răsadnița pentru a obține răsadurile de flori?

Lucrările implicate în pregătirea răsadniței în vederea semănatului sunt următoarele:

  • curățirea terenului de gunoaie și nivelarea lui;
  • așternerea unui strat de paie uscate sau de frunze, în grosime de circa 6-8 cm;
  • așezarea patului de bălegar, care a stat 1-2 săptămâni în platforma de preîncălzire, avându-se grijă să se pună un strat cât mai uniform și să se taseze ușor; după fixarea tocului, de jur împrejur, se mai adaugă un strat de bălegar pentru a se menține mai bine căldura în interior;
  • așezarea ferestrelor de răsadniță peste care se pun rogojini sau folie din polietilenă, pentru a grăbi încălzirea bălegarului;
  • după 4-6 zile de la așezarea bălegarului se pune pământul, în grosime de 10-12 cm, după ce mai întâi s-a prăfuit bălegarul cu var, pentru a se împiedica apariția ciupercilor; este foarte important ca deasupra să se pună un strat de pământ cernut mai fin, în grosime de 2-3 cm, și să se niveleze bine.

Semănatul se face prin împrăștiere sau în rânduri distanțate la 5-10 cm, avându-se în vedere mărimea semințelor și faptul că răsadurile de flori vor fi repicate sau nu. După semănarea prin împrăștiere, se face acoperirea semințelor prin cernerea pământului cu site de mână. Dacă semințele s-au așezat în șănțulețele rezultate în urma marcatorului (rigla cu care s-au făcut), acoperirea se realizează prin umplerea șănțulețului cu pământ, presărat cu mâna de-a lungul rândului sau prin tragerea în șănțuleț, direct cu mâna sau cu un bețișor, a pământului de pe marginile lui. Urmează tasarea pământului cu o scândurică (tasator), pentru a se realiza un contact mai bun al semințelor cu acesta.

Cum se udă răsadurile de flori din răsadnițe?

Udarea se realizează cu stropitoarea cu sită foarte fină, folosindu-se apă ușor încălzită. Frecvența udărilor se apreciază astfel ca pământul să fie permanent reavăn. Aerisirea este necesară chiar și în zilele friguroase, știindu-se că embrionii semințelor respiră intens în procesul de germinare.

Îndepărtarea condensului, care prin picurare depreciază uniformitatea semănăturii, se face atunci când este cazul. Plivirea buruienilor se realizează când sunt încă foarte mici, deoarece prin smulgerea lor când sunt mai mari se deranjează răsadurile. Combaterea coropișnițelor și șoarecilor se face cu momeli toxice (Vofatox, Heclotox etc.). Aplicarea tratamentelor fitosanitare cu fungicide (Orthocid, Topsin, Mycodifol etc.) se impune când apar diverse ciuperci specifice răsadurilor, în special Phytium.

Rărirea, repicarea, ciupirea răsadurilor se fac după aceleași tehnici ca și în cazul semănării în seră. Desenul din figura de mai jos prezintă un model de răsadniță cu care se pot obține rezultate dintre cele mai bune la repicarea răsadurilor.

Răsadniță cu pat din paie
Răsadniță cu pat din paie

În privința pregătirii solariilor în vederea producerii răsadurilor, problemele sunt aceleași, cu diferența că în locul tocurilor și geamurilor de răsadniță se utilizează folia de polietilenă cu care se acoperă solariul. Semănăturile târzii, efectuate cel mai adesea în luna aprilie, se pot face și direct în pământul de pe terenurile pe care se instalează tocurile de răsadniță sau solariile, cu condiția să se mărunțească bine mai ales în stratul superior.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar