Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Cum hrănești animalele pentru a mări producția de lapte?

/
/
223 Views

Producția de lapte poate fi influențată prin nivelul nutrienților și structura rațiilor. Astfel nutrețurile suculente administrate în hrană au efect stimulator asupra producției de lapte. Utilizarea în hrană a unor nutrețuri poluate cu nitrați, nitriți, antibiotice, pesticide sau contaminate cu miceți, influențează negativ producția cantitativă și calitativă de lapte. Tipul de poate influența atât cantitatea de lapte cât și indicii de calitate ai laptelui. poate fi influențată sub raportul cantității și consistenței. Reducerea conținutului de grăsime din lapte poate fi determinată de lipsa unui nivel corespunzător în celuloză structurată a rației, de prezența unor cantități mari de nutrețuri bogate în acizi grași nesaturați și de starea de acidoză rumenală. Nutrețurile ca masa verde, semințele de oleaginoase, sau subprodusele acestora, uruiala de porumb reduc consistența grăsimii, în timp ce fibroasele, uruielile de orz, grâu, boabele de leguminoase și rădăcinoasele fac să crească consistența.

Conținutul laptelui în proteină poate fi influențat prin nivelul aportului de energie și proteină din rație. O ingestie energetică scăzută (cu 20 -25% față de normă), reduce atât conținutul total în proteină cât și fracțiunea cazeinică din lapte. Reducerea conținutului de proteină din lapte în primele două luni de lactație este determinată de lipsa unei ingeste energetice corespunzătoare la începutul lactației. Proteina din lapte este influențată favorabil de prezența glucidelor ușor solubile existente în uruieli de , sfeclă, porumb și graminee masă verde.

Creșterea proporției de celuloză din rație determină reducerea conținutului de proteină din lapte. Excesul de proteină din rație nu influențează nivelul proteic al laptelui. Un exces de durată în proteină (peste 30% față de norme) atrage după sine scăderea conținutului fracțiunii cazeinice și îl majorează pe cel al ureei din lapte. Un astfel de lapte coaguleză la încălzire.

sunt mai puțin influențate de nivelul lor în rații. Conținutul în microelemente este determinat de alimentație. Vitamina A din lapte depinde cel mai mult de asigurarea acesteia sau a carotenului prin alimentație. Conținutul ridicat în nitrați din hrană poate să reducă transformarea carotenului în vitamina A.

Gustul și mirosul normal al laptelui pot fi modificate de substanțele specifice prezente în nutrețuri. Astfel nutrețurile care au o influență mare asupra acestor însușiri sunt: rapița, varza, sfecla, guliile, nutrețul însilozat bogat în acid butiric, nutrețuri mucegăite. Nutrețurile care influențează neplăcut gustul și mirosul laptelui se administrează în hrana vacilor numai după muls. Consumul unor plante ca: usturoiniță, pelin, măcriș depreciază gustul, mirosul și conservabililatea laptelui.

Aciditatea laptelui este influențată de unele tulburări (cetoze, acidoze) cât și de alimentație: subalimentație energetică, deficit de celuloză brută în rație, exces pronunțat de proteină, dezechilibru mineral.

Cerințele de hrană pentru a mări producția de lapte

Stabilirea cerințelor pentru animalele producătoare de lapte depinde în primul rând de compoziția chimică a acestuia. Din acest punct de vedere colostral este mai bogat în proteină, grăsimi, substanțe minerale, enzime și anticorpi, dar mai sărac în lactoză comparativ eu propriu zis. După 5-6 zile de la fătare compoziția chimică a laptelui se modifică, devenind caracteristică speciei, iar în cadrul acesteia în funcție de rasă, vârstă, lună de lactație, stare de întreținere.

Din compoziția chimică, rezultă că în lapte se secretă mari cantități de substanțe provenite din hrană. Nivelul și calitatea alimentației, influențează atât producția cantitativă de lapte cât și conținutul acesteia în principalele elemente nutritive. Doar o alimentație completă, echilibrată și în concordanță cu cerințele și potențialul productiv al animalelor asigură o producție corespunzătoare.

Atât subalimentația cât și supraalimentația duc la scăderea producției cantitative de lapte și a principalilor lui componenți. La o valoare energetică constantă, nivelul proteinelor din rație ca și structura acestora influențează producția cantitativă de lapte și conținutul acestuia în grăsime și proteină.

Sunt considerați ca aminoacizi limitanți ai producției de lapte la rumegătoare: leucina, histidina și treonina. Prin proteinele microbiene se asigură 50 – 80% din necesarul de aminoacizi al vacilor de lapte, la care se adaugă aminoacizii din proteina din nutrețuri nedegradată în rumen și respectiv aminoacizii protejați în special metionina și lizina.

În ultimii ani s-a propus un nou sistem de apreciere a nutriției proteice a vacilor, respectiv sistemul lizina și metionină digestibilă. În același timp noul sistem este asemănător conceptului de proteină ideală introdus în nutriția monogastricelor (în special la porcine). Conceptul de proteina ideală se referă la un anumit profil de aminoacizi considerați limitativi luând ca referință nivelul unui aminoacid prim limitativ. În practică aminoacidul de referință este lizina.

Nivelul rației în glucide influențează conținutul laptelui în grăsime și în lactoză. Glucidele reprezintă principala sursă de energie pentru vaci de lapte, ele asigură sursa de energie pentru microflora din rumen și pentru animalul gazdă. Cele nestructurale (amidonul, zaharuri) constituie principala sursă de energie pentru vaci cu producții ridicate de lapte.

Citește și: cum să hrănești animalele pentru a crește și a se îngrășa mai rapid?

La vaci de lapte, grăsimile contribuie la creșterea concentrației energetice a rațiilor. Se folosesc în acest scop semințele de oleaginoase, uleiuri vegetale, grăsimi și grăsimi protejate (încapsulate). Prin suplimentarea hranei cu aceste grăsimi, producția de lapte poate să crească cu maximum 3,5 litri/ zi în cazul unui supliment zilnic de grăsimi de 600-700 g. Suplimentul de grăsimi are și efect pozitiv asupra reproducției la vaci (crește rata concepției la prima însămânțare). Rațiile deficitare în și fosfor precum și insuficiența sărurilor de magneziu determină scăderea producției de lapte și a conținutului acestuia în grăsime.

Asigurarea cerințelor de substanțe minerale se impune cu necesitate, deoarece într-o perioadă de lactație se elimină prin lapte cantități mari de minerale, mai ales de calciu și fosfor apoi potasiu, sodiu li clor (aproximativ 22 kg minerale la vaci, 7 – 8 kg minerale la iepe și 2 – 5 kg minerale la scroafe ). Zilnic la vacă se elimină 350-400 g de minerale iar la iapă și scroafa se elimină 55-60 g. În alimentația vacilor de lapte, prezintă importanță următoarele microelemente: cupru, fier, mangan, zinc, cobalt, iod și seleniu. Dintre acestea cele mai importante sunt iodul li seleniul.

Conținutul laptelui în vitamina A este dependent de nivelul de asigurare al animalelor cu vitamina A și caroten. Vitaminele D și E din lapte sunt puțin influențate de alimentație. Concentrații ridicate ale vitaminelor A și E sunt benefice la vacile în lactație avansată sau imediat după fătare pentru a reduce incidența mastitelor. În mod normal, vitaminele hidrosolubile nu se suplimentează la vacile de lapte, cu toate acestea, unele experiențe au pus în evidență faptul că la vacile în lactație timpurie sau la cele aflate în stare de stres este benefică suplimentarea hranei cu niacină, colină, tiamină și biotină. Stabilirea cerințelor în substanțe nutritive pentru producția de lapte se face pe baza experiențelor de bilanț nutritiv energetic și material.

Cerințe de energie pentru a mări producția de lapte

În producția de lapte energia metabolizabilă din nutrețuri este utilizată cu un randament ridicat (65 – 70%), față de producția de carne și grăsime (45 – 50%). Pentru stabilirea cerințelor de energie în producția de lapte se pleacă de la valoarea calorică a laptelui dependentă de compoziția chimică și echivalenții calorici ai componentelor din lapte. Pentru 1 L lapte de vacă cu 4% grăsime, 3,6% proteină și 4,5% lactoză valoarea lui calorică va fi de:

Valoare calorica litru de lapte de vacă
Valoare calorică litru de lapte de vacă

Pe baza acestui raționament și cunoscând producția zilnică de lapte și compoziția lui chimică, se pot calcula cerințele de energie pentru această producție.

Cerințele de energie pentru producția de lapte
Cerințele de energie pentru producția de lapte

Cerințele de energie pentru producția de lapte depind de o serie de factori: cantitatea și compoziția laptelui; vârsta femelei; stadiul lactației; condițiile de creștere; sănătatea; alimentația. La începutul lactației, prin lapte se elimină cantități de energie mai mari decât cele pe care animalul și le poate asigura prin hrană. În acest caz are loc o mobilizare a rezervelor corporale de grăsime depuse în perioada de gestație avansată. Această mobilizare de grăsimi (15- 60 kg) asigură cantitatea de energie necesară pentru 150- 600 kg lapte.

Cerințele de proteină pentru a mări producția de lapte

Cerințele de proteină pentru producția de lapte se stabilesc în funcție de conținutul laptelui în proteină și coeficientul de utilizare a proteinei în producția de lapte (60 -70 %), folosind raportul:

Cerințele de proteină pentru producția de lapte
Cerințele de proteină pentru producția de lapte
Cerințele de proteină pentru producția de lapte - tabel
Cerințele de proteină pentru producția de lapte – tabel

Ca și în cazul energiei, nici proteina din ingestia zilnică nu asigură cerințele pentru vaci la începutul lactației. Deficitul este asigurat prin utilizarea rezervelor corporale depuse în perioada gestației avansate. Cerințele de calciu și fosfor se stabilesc în funcție de conținutul laptelui în fiecare substanță și de coeficientul de utilizare al mineralelor din nutrețuri ( 35 – 50% ).

Cerințe de Calciu pentru producția de lapte
Cerințe de Calciu pentru producția de lapte

De menționat că și în cazul substanțelor minerale are loc o mobilizare după fătare a rezervelor corporale, femela asigurându-și în acest fel cantitățile necesare.

Cerințele de vitamine pentru a mări producția de lapte

Cerințele de vitamine pentru producția de lapte sunt influențate de mai mulți factori: specia, aportul acestora prin nutrețuri (pentru vitaminele liposolubile), felul vitaminelor etc.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar