Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :

Cum se prelevează probele de apă uzată? Cum se conservă probele?

/
/
39 Views

Prelevarea reprezintă operația de colectare a unei probe de considerată reprezentativă, în scopul examinării unor caracteristici date. Regulile generale de prelevare a probelor de uzată sunt cuprinse în standardul SR ISO 5667-10/1994; acesta descrie și tehnicile care trebuie utilizate pentru a nu denatura compoziția apei prin prelevare.

Se definește proba medie obținută prin amestecarea în proporții corespunzătoare (intermitentă sau continuă) a cel puțin două probe sau părți de probe, de la care se poate obține valoarea medie a caracteristicii studiate. Proporțiile amestecului sunt calculate pornind de la măsurători de timp sau de debit. Proba punctuală (localizată) este o probă prelevată dintr-o masă de apă în mod aleatoriu (în timp sau spațiu). Punctul de prelevare este poziția precisă într-un amplasament, de unde sunt prelevate probele. Locul de unde sunt prelevate probele de ape uzate se alege în funcție de scopul urmărit, astfel:

  • Dacă scopul urmărit este eficientizarea stației de epurare atunci prelevările se vor efectua la intrările și ieșirile importante din stație;
  • Dacă scopul este controlul unei trepte de epurare, prelevările se vor efectua la intrările și ieșirile din acea treptă;
  • Dacă scopul este controlul mai multor unități/utilaje (de exemplu bazinele de decantare, bazinele de sedimentare), probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru toate unitățile nu numai pentru o singură unitate.

Lucruri pe care trebuie să le respecți când recoltezi probe de apă uzată

Recomandările de care trebuie să se țină cont atunci când se fac prelevări de ape uzate sunt următoarele:

  • Prelevarea de ape uzate trebuie să țină cont de caracterul lor puternic heterogen datorită frecvenței materiilor în suspensie;
  • Stratificarea termică a efluenților industriali se evită prin amestecarea apelor înainte de a fi prelevate;
  • Punctul de prelevare trebuie să fie situat la o adâncime de imersare reprezentând o treime din înălțimea totală a efluentului rezidual;
  • Pentru prelevare se utilizează recipiente care nu produc pierderi prin absorbție, volatilizări sau contaminări cu substanțe active;
  • Pentru apele uzate se folosesc recipiente din material plastic sau din sticlă pentru evaluarea detergenților, grăsimilor, hidrocarburilor sau pesticidelor;
  • Analizele de probe prelevate se realizează la intervale regulate numite perioade de control, aceste probe fiind probe medii;
  • Probele medii dependente de timp sunt formate din probe punctuale, de volum constant, prelevate la intervale de timp constante, care sunt necesare dacă interesează calitatea medie a apei;
  • Probele medii dependente de debit sunt formate din probe punctuale prelevate și amestecate astfel încât volumul fiecărei probe să fie proporțional cu debitul sau cu volumul efluentului în perioada de prelevare. Este indicat să se utilizeze aceste probe atunci când obiectivul prelevării este determinarea unui anume poluant sau caracteristică a apei (de exemplu: consumul biochimic de oxigen la intrarea într-o stație de epurare a apelor uzate, procentul de eliminare al materiilor solide, încărcarea cu substanțe nutritive și alte substanțe evacuate în mediul înconjurător);
  • Unele analize necesită probe punctuale (de exemplu: pentru dozarea materiilor grase, a oxigenului dizolvat, a clorului și a sulfaților). Rezultatele obținute nu vor fi aceleași dacă analizele nu sunt efectuate imediat după prelevarea probelor sau dacă volumul prelevat nu este utilizat în același timp.

Echipamentul cel mai simplu utilizat pentru prelevarea din efluenți se compune dintr-un borcan, dintr-o lopățică de apă sau dintr-un flacon cu gât larg. Înainte de a începe prelevarea este necesar să se curețe echipamentele de prelevare cu apă ți detergent apoi să se clătească cu apă. Dacă se analizează detergenții vasele nu se curăță cu substanțe tensioactive. Majoritatea standardelor în vigoare indică și metodele de prelevare.

probe de apă uzată
probe de apă uzată

Prelevarea se poate face cu aparate pentru prelevare automată de probe în mod continuu sau în serie. Se impune deci ca la elaborarea planului de prelevare să se apeleze la persoane competente, uneori la colective care să cuprindă profesioniști din mai multe domenii conexe, chimiști, hidrologi, specialiști în mediu.

Cum trebuie să fie dispozitivul de prelevare a probelor de apă uzată?

Dispozitivul ideal de prelevare a probelor de apă uzată trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să fie alimentat cu o baterie uscată cu autonomie de 120 h dacă intervalul de prelevare este de o oră;
  • să poată fi ușor de transportat în mână, să poată fi ușor controlat și să fie ușor de manipulat la scoaterea probelor din aparat;
  • masa totală să nu depășească 18 kg;
  • să permită prelevarea de probe în intervale diferite cuprinse între 4 ore și 10 minute;
  • să permită colectarea de probe compozite, prin amestecarea mai multor probe din puncte diferite sau de la momente diferite. Acest tip de probe sunt utilizate pentru a obține valori medii ale parametrilor încă din etapa de prelevare și se realizează prin amestecarea proporțională a probelor individuale prelevate în același recipient;
  • să permită prelevarea de probe în cantități diferite, de la 400 mL la 9,5 L (acestea din urmă necesare pentru detectarea poluanților în urme);
  • să permită prelevarea de probe în regim multiplex (mai multe probe simultan) în recipiente diferite;
  • să aibă un singur furtun de aspirație (diametru interior de 0,64 cm și lungime de minim 6 m);
  • viteza de curgere a lichidului în furtun să fie reglabilă, între 0,61 și 3 m/s;
  • să fie etanș pentru apă la exterior pentru a nu fi defectat în caz de ploaie sau de imersie;
  • cutia exterioară să poată fi încuiată pentru protecție și siguranță;
  • să nu existe părți metalice în contact cu proba; pentru toxici se recomandă recipienți din teflon, sticlă sau cauciuc siliconic de puritate medicală dacă sistemul de aspirație al probei este cu pompă peristaltică;
  • exceptând furtunul de admisie al probei, întreg dispozitivul să poată opera la temperaturi între -30 și + 50°C;
  • să aibă posibilitate de purjare înainte și după colectarea probei;
  • să nu ridice probleme majore de mentenanță;
  • recipientele de plastic și cele de sticlă să fie interschimbabile;

Prelevarea se poate face:

  • cu rezultate discutabile dacă există dubii cauzate de o valoare extrem de diferită a unui parametru comparativ cu “istoricul” aceluiași parametru. De obicei acest tip de prelevare se face în imediata vecinătate a punctului de deversare iar rezultatul are valoare în sensul că poate da indicații despre “cel mai dezavantajos scenariu”;
  • sistematic prin împărțirea virtuală a zonei monitorizate într-un sistem tip grilă și prelevarea din fiecare zonă;
  • aleator prin alegerea punctelor de prelevare fără un model anume;
  • o combinație a celor trei.

Pentru ca probele de apă uzată colectate să fie reprezentative și de trebuie evaluată permanent posibilitatea de contaminare.

Informațiile care însoțesc activitatea de prelevare a probelor de ape uzate sunt:

  • descrierea mediului: localizarea punctelor de prelevare, introducerea coordonatelor, aria de prelevare, viteza de curgere, debitul de deversare, sedimentarea;
  • descrierea apei de monitorizat: puncte de deversare, organisme, contaminare vizibilă, prezența gazelor.

În decursul prelevării apei uzate se fac și se înregistrează observații referitoare la proprietățile organoleptice: mirosul (se notează tipul de miros și persistența lui), turbiditatea (limpede, opalescent, slab tulbure, puternic tulbure sau opac), culoarea (aprecierea realității din teren se va face cu una din variantele: incolor, foarte slab colorat, slab colorat sau puternic colorat).

Citește și: Determinarea conținutului ionilor de calciu și magneziu din apă

Măsurarea temperaturii se face la locul de prelevare cu un termometru cu cu precizia de 1°C sau cu un termometru digital. Probele prelevate se depozitează în condiții de etanșeitate a recipienților, în condiții de temperatură astfel încât proprietățile probelor de apă uzată să nu fie modificate până când se efectuează analiza calității apelor.

Conservarea probelor de apă

probe de apă uzată
probe de apă uzată

Conservarea probelor de apă uzată se realizează în funcție de tipul analizelor care urmează să fie efectuate. Metoda de este prevăzută în standardul care corespunde analizei. După ce s-a realizat prelevarea, într-un buletin de prelevare sunt înregistrate următoarele informații:

  • Originea probei și condițiile de prelevare;
  • Amplasamentul locului de prelevare și informații despre locul de prelevare;
  • Data prelevării;
  • Metoda de prelevare;
  • Numele persoanei care a făcut prelevarea;
  • Rezultatele analizelor care s-au făcut la fața locului;

După prelevare, probele sunt transportate către laborator. În timpul transportului trebuie asigurate condiții care evită contaminarea probelor prelevate sau degradarea acestora. Pentru probele care vor fi supuse analizelor corespunzătoare poluanților organici sau biologici trebuie cu precădere evitată încălzirea în timpul transportului. În laborator, probele prelevate fie intră în fluxul de analiză fie sunt stocate, în condiții conform standardelor.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar