Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Poluarea apelor – Poluanții apelor. Surse de poluare a apelor

/
/
175 Views

Poluarea apelor este definită în mai multe moduri:

  • Distrugerea calității mediului acvatic prin introducerea de substanțe toxice și nocive pentru viață;
  • Prezența în apă a oricărei specii (anorganice, organice, bacteriologică sau biologică) care degradează calitățile apei astfel încât să constituie un pericol sau să afecteze utilizarea apei;
  • Descărcarea deșeurilor menajere sau industriale nocive care modifică calitatea apei ;
  • Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului.

Poluarea apelor se produce, în principal din surse de contaminare directe (industrie, rafinării, stații de epurare a apelor) și din surse de contaminare indirecte, cum sunt poluanții care provin din sol și ajung în apele freatice (îngrășăminte, ), deșeurile depozitate impropriu sau poluanții care provin din aer și sunt dizolvați în ape ca atare sau sunt inserați în ape, prin precipitații.

Poluanții sunt substanțe care există în mediu ca urmare a activității umane și care au un efect nociv asupra mediului înconjurător. Termenul de poluant se referă la o gamă largă de substanțe de la nutrienți până la compuși toxici. Poluanții apelor provin în majoritatea cazurilor din următoarele activități antropice:

  • Deversarea apelor uzate neepurate care conțin deșeuri chimice, nutrienți și substanțe aflate în suspensie. Acestea provin fie din deversarea direct în emisar a apelor uzate menajere sau provenite de la animale fie din gestionarea incorectă a rețelei de canalizare;
  • Eliminarea accidentală sau intenționată a deșeurilor industriale sau a produselor secundare;
  • Eliminarea compușilor chimici utilizați în agricultură (pesticide, fertilizatori, erbicide, îngrășăminte) care ajung în sol iar mai apoi în apele freatice sau în apele de suprafață din imediata apropiere.

Apele uzate cu cea mai mare încărcătură de sunt apele uzate menajere și cele industriale. Poluanții se clasifică după natura poluanților prezenți în apele uzate în:

  • Poluanți anorganici: compuși anorganici cu azot (azotați, azotiți, ioni amoniu), compuși anorganici cu fosfor (îngrășăminte, detergenți, ortofosfați, polifosfați), metale grele;
  • Poluanți organici: compuși organici volatili, compuși organici nevolatili;
  • Poluanți biologici;
  • Elemente radioactive.

Nutrienții reprezintă compușii utilizați de pentru creștere și dezvoltare. Cei mai importanți nutrienți sunt compușii cu azot și fosfor, dar și alți compuși cu carbon, , , , , sodiu, și alte elemente. Cele mai importante elemente nutritive necesare în cantități mari sunt denumite macronutrienți. Macronutrienții sunt , magneziu, fier, potasiu, sodiu. Nutrienții necesari în cantități mici sunt numiți micronutrienți; din această ultimă categorie fac parte, în cantități bine controlate, următoarele elemente nutritive: crom, cobalt, cupru, mangan, nichel, seleniu, zinc.

Compușii anorganici cu azot sunt: azotați, azotiți și ioni amoniu. Prezența lor în ape determină creșterea excesivă a algelor conducând la eutrofizare.

Fosforul este un nutrient des întâlnit în apele uzate și este utilizat de plante în procesul de creștere. Excesul de fosfor din ape conduce la fenomenul de eutrofizare. Sursele de proveniență ale compușilor cu fosfor pot fi geologice (naturale), îngrășăminte utilizate în agricultură, ape uzate menajere (detergenți), ape uzate industriale unde compușii cu fosfor sunt utilizați la controlul procesului de coroziune sau aditivi. Compușii cu fosfor care se regăsesc cel mai des în ape sunt ortofosfați, polifosfați și compuși organici cu fosfor.

Unele metalele grele, în concentrație foarte mică, reprezintă micronutrienți pentru plante și animale, în doză mare însă ele devin deosebit de toxice pentru organismele vii, acumulându-se în țesuturile vii. Există metale grele care sunt toxice în orice concentrație, cum sunt cadmiu, mercur sau radionuclizi.

surse de poluare a apelor 2
surse de poluare a apelor

Cele mai importante clase de poluanți organici sunt poluanții organici persistenți (POP), pesticidele, detergenții, rezidurile petroliere, compușii organici volatili, pigmenții. Walter Tang a clasificat poluanții organici în:

  • compuși organici volatili (VOC), care pot fi halogenați (trihalometani, alți solvenți organici clorurați și fluorurați) și nehalogenați, cu precădere hidrocarburi ușoare, componente ale combustibililor, și solvenții cu moleculă mică;
  • compuși organici semivolatili (SVOC) sunt compuşi organici halogenați (bifenili policlorurați, pentaclorfenol, hexaclorbenzen și derivații substituiți) și compuși organici nehalogenați (piren, fluorenă, dibenzofuran şi derivaţii substituiţi).

Comportamentul compușilor organici în apele uzate este influențat de structura moleculară, mărimea moleculei și prezența grupărilor funcționale care determină toxicitatea și biodegradabilitatea compușilor.

Vezi aici: Ce fel de apă folosim atunci când facem băuturi alcoolice în gospodăria proprie?

Compușii organici halogenați conțin atomi de fluor, clor, brom sau iod; natura legăturii halogenului precum și tipul atomului influențează semnificativ tipul tehnologiei de epurare. Atenția specială care este acordată acestor compuși se datorează atât toxicității (caracter carcinogen) cât și reacției lor cu O3 și, ca urmare contribuției pe care o au la fenomenul de încălzire globală prin reducerea stratului de ozon.

Uniunea Europeană a întocmit o listă cu compuși chimici periculoși prezenți în ape, considerați contaminanți, numită lista neagră a U.E. (Tabelul de mai jos), această listă este completată periodic cu noi substanțe poluante. Pentru ca o substanță să fie inclusă în această listă trebuie să fie toxică, persistentă, să fie predispusă la (bio)acumulare și să fie de obicei transportată pe distanțe mari.

Substanțe chimice aflate pe lista neagră a U.E.
Substanțe chimice aflate pe lista neagră a U.E.

În Tabelul de mai jos sunt enumerate principalele surse de proveniență ale poluanților anorganici și organici care se găsesc în apele uzate menajere precum și în apele rezultate din procesele industriale și din agricultură.

Poluanții anorganici și organici prezenți în ape și sursele de proveniență
Poluanții anorganici și organici prezenți în ape și sursele de proveniență

Sursele de proveniență ale poluanților sunt extrem de diversificate; o selecție a surselor majore de poluare este prezentată mai jos:

  • Metale grele (cadmiu, cupru, mercur, plumb și zinc): acoperiri galvanice, placarea metalelor, fabricarea pigmenților, industria metalurgică;
  • Pesticide: agricultură;
  • Dioxine: industria chimică (obținerea pesticidelor clorurate), incinerarea deșeurilor industriale, arderea pădurilor sau a combustibililor fosili;
  • Bifenili policlorurați: proveniți din echipamentele electronice;
  • Compuși organici volatili și semivolatili: transporturi, construcții, industria mobilei, industria chimică, rafinării de petrol;
  • Azotați: îngrăşăminte;
  • : detergenți și îngrășăminte.
surse de poluare a apelor
surse de poluare a apelor

Corelarea tipurilor de poluanți prezenți în apele uzate, importanța, efectele și consecințele lor sunt prezentate în Tabelul de mai jos. Principalele priorități identificate cu privire la sursele de contaminare, al evoluției și comportamentul în apă al poluanților sunt:

  • Reducerea incertitudinii de cuantificare a poluanților prin controlul deversărilor agenților economici mici și a unităților medicale,
  • Analiza critică a comportamentului, degradabilitatea, toxicitatea și a consecințelor asupra mediului a compușilor utilizați în procesele tehnologice și posibilitatea de substituire a lor cu alți compuși cu influențe mai puțin nocive asupra mediului,
  • Evaluarea procentului de poluanți organici și anorganici concentrați în nămolurile de epurare și procentul de poluanți eliberați în efluenți după etapele de epurare,
  • Reducerea evacuării poluanților în emisar din cauza potențialului de acumulare pe termen lung în soluri și sedimente.
Principalele clase de poluanți corelate cu importanța lor; efectele și consecințele asupra apelor uzate
Principalele clase de poluanți corelate cu importanța lor; efectele și consecințele asupra apelor uzate.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar