Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :

Ce este și Cum se cultivă floarea Penstemon?

/
/
46 Views

Prin abundența și originalitatea florilor viu colorate, penstemon figurează în rândul celor mai frumoase plante floricole moderne. Produce tije florale viguroase, dar elegante, drepte sau cu vârful ușor arcuit, garnisite în partea superioară cu flori asemenea unor clopoței alungiți, ce amintesc prin forma și dispoziția lor de acelea de degețel roșu.

Penstemon – specii și varietăți

Se cultivă mai multe specii și varietăți de penstemon.

  • Penstemon barbatus Nutt. Planta este glabră, cu tije subțiri, mai mult sau mai puțin înclinate, înalte de 100-140 cm. Frunzele sunt oblongi-lanceolate, dispuse altern. Întreaga plantă este colorată verde palid, ușor albăstrui.
  • Florile roșii-portocalii, scurt pedicelate, formează o inflorescență laxă, lungă de 20 – 30 cm.
  • Penstemon hartwegii Benth. Planta prezintă tulpini ușor lemnificate și ramificate la bază, înalte de 40-60 cm. Frunzele au forma lanceolată cu vârful și culoarea verde strălucitor. Florile sunt colorate carmin-violet, cu puncte purpurii.

Varietăţile sunt: conccineus – flori roșii cu gâtul alb, cu nervațiune purpurie; coeruleus – flori violet-purpurii cu reflexe indigo pe partea exterioară și aproape albe în interior; gâtul florii este marcat de mici raze purpurii-violet.

Penstemon gradifloms Rort. (sin. P. hybridus) este o specie horticolă cu florile mai mari, colorate cel mai adesea pe bază de violet și roșu. Varietatea gloxinioides are florile mari, culori variate, înflorire abundentă şi prelungită. Penstemon campanulatus are tulpini le ramificate de la bază, înalte de 50-60 cm. Frunzele sunt lineare-lanceolate. Florile grupate unilateral, câte 2-3 în vârful pedicelilor axilari, sunt colorate roz, cu striuri carmin-violet. Speciile de penstemon înfloresc abundent toată vara, din iunie până în septembrie.

Penstemon – cerințe față de sol, lumină și căldură

În general, penstemonul preferă terenurile sănătoase, ușoare, neutre sau acide, fertile, revene, bine drenate. Rădăcinile plantei nu suportă umiditatea stagnantă,. avându-se grijă să i se rezerve locurile mai scurse (înalte). Penstemonul solicită amplasarea pe locuri deschise, bine luminate, ferite totuși, dacă este posibil, de insolația din miezul zilei.

Cum se produc răsadurile de penstemon?

Semințele de penstemon se folosesc pentru obținerea unui număr mare de plante. Pentru răsărire are nevoie de 12-15°C. Se seamănă în februarie în seră, în martie – aprilie în răsadniță și în aprilie – mai pe brazde afară. Răsadurile se repică, în aceleași spații, la 10 cm distanță. Plantarea afară se poate face în același an, plantele fiind capabile să înflorească chiar din luna august.

penstemon
penstemon

Penstemon se poate semăna și vara (iunie-august), nu mai târziu de luna septembrie, direct pe brazde, într-un loc semiumbrit sau în răsadniță. Răsadul de penstemon se repică la 10 cm distanță, direct în răsadniță sau în ghivece ce se așază în răsadnița rece. În lipsa răsadniței, se repică afară, iar solul se acoperă cu frunze uscate. Plantarea la locul definitiv se face în primăvara următoare, la sfârșitul lunii aprilie. Înflorirea se produce începând cu luna iunie. În general, plantele obținute din dau flori mai mari. Divizarea tufei se practică, în special, la începutul primăverii, cu care ocazie se elimină părțile îmbătrânite. Butășirea din drajoni și lăstarii laterali se poate face toată vara. Înrădăcinarea are loc la umbră, într-un substrat nisipos așezat în răsadniță sau direct pe brazdă.

și cum se îngrijește cultura de penstemon?

Terenul se ară și se mărunțește bine. Epoca optimă de înființare a culturii este primăvara, în aprilie-mai. Distanțele de plantare sunt de 40-50 cm între rânduri și 20-30 cm pe rând. Se execută următoarele lucrări de îngrijire a culturii de penstemon:

  • ciupirea lăstari lor când au 8-10 cm lungime, pentru a se asigura plante tufoase și, eventual, mai puțin înalte;
  • mulcirea cu mraniță, frunze uscate, turbă, pe tere­nurile foarte ușoare și puternic însorite, în scopul menținerii mai bune a umidității;
  • udarea cu cantități mari de apă pe timp călduros și uscat, la formarea butonilor florali și în timpul înfloririi;
  • protejarea plantelor cu frunze împotriva gerurilor din timpul lemn.

Recoltarea florilor se face prin tăiere în faza de deschidere a câtorva flori de la baza inflorescenței.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar