Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Cum se fabrică alimentele? / Cum se face oțetul de mere, oțetul din vin și oțetul de zmeură?

Cum se face oțetul de mere, oțetul din vin și oțetul de zmeură?

/
/
/
63 Views

La prepararea oțetului pot fi folosite toate fructele, amestecate sau în parte, care sunt rămase cu ocazia pregătirii dulcețurilor, compoturilor etc., prea coapte, tăiate, strivite, rămase de la presarea sucurilor etc. Fermentați acetică este favorizată în general de existența unui lichid cu conținut scăzut de alcool (sub 10%), temperatură înaltă de aproximativ 30 – 35°C și suprafață mare de contact a lichidului cu aerul. Minima de temperatură este de 6°C și maxima de 43°C. Oțetul de fructe se poate face atât din fructe de cea mai bună calitate, cât și din fructe mai puțin calitative (mai rele).

Pentru eliberarea sucului din fructele care nu mai pot primi altă întrebuințare, fructele se terciuiesc și se lasă câteva zile într-un vas, timp în care sucul de fructe care conține zahăr, să intre în fermentație alcoolică în urma căreia zahărul se transformă în alcool și bioxid de carbon. După ce fermentația terciului de fructe a luat sfârșit, se separă partea lichidă, se pune în borcane largi la gură și se adaugă aproximativ 10% oțet de vin de casă, pentru a grăbi începerea fermentării acetice.

Cum grăbim fermentația la obținerea oțetului de fructe?

Pentru a grăbi fermentarea acetică, practica a arătat că e bine să se mai introducă în borcane miezul alb al unui știulete de porumb. Fermentarea este gata când 90% din alcoolul din sucuri a fost transformat în oțet (acid acetic). Oțetul se filtrează prin tifon și se toarnă în sticle care se închid etanș. Dacă vasul în care preparăm oțetul nu este plin, se pot adăuga pe parcurs lichide alcoolice, însă cu condiția ca acestea să fie turnate încet, direct în fundul vasului, printr-o pâlnie cu gâtul lung, pentru a nu deranja stratul format de bacteria acetică la suprafața lichidului.

Ce facem dacă oțetul nu s-a oțetit îndeajuns?

Aceasta este explicația faptului că în prepararea casnică a oțetului se întâmplă câteodată ca acesta să nu se mai oțetească îndeajuns. Pentru ca procesul de oțetire să decurgă în bune condiții, vasele nu trebuie să fie așezate în lumina soarelui, deoarece razele ultraviolete împiedică complet fermentarea. La fel cu oțetul din fructe se prepară și oțetul din vin, care ne permite astfel să valorificăm resturile de vinuri de pe fundul butoaielor, reziduurile din damigene și alte vase în care a fost depozitat vin.

Cum se face oțetul din vin?

În acest scop ne putem servi de un butoiaș de 50 L capacitate, căruia îi găurim ambele funduri la 2/3 în înălțimea doagei fundului și pe care le astupăm cu câte un dop de vată sau cu o pânză rară, ca să nu pătrundă prin ele praful sau alte impurități. Pe vrană introducem o pâlnie cu gâtul lung care să ajungă aproape de fundul butoiașului. Pe fundul din față mai facem la partea sa de jos încă o gaură prin care trecem un tub de sticlă curbat în formă de cot (în unghi drept) și care va servi ca tub de nivel și totodată ca tub de extragere a oțetului.

La începutul ciclului de preparare a oțetului se toarnă în vas 5-6 litri oțet obișnuit de 9° încălzit la 50°C, după care se lasă în repaus timp de 24-48 ore. După aceea se toarnă vin, din care dorim să preparăm oțet până la nivelul inferior al găurii făcută la partea superioară a fundurilor. Butoiașul se așează într-o poziție fixă la un loc unde temperatura să nu fie mai mică de 20°C.

Citește și: tehnologia de obținere a oțetului la nivel industrial

După 15 zile se scoate jumătate din conținutul butoiașului, se filtrează și se toarnă în sticle. Scoaterea oțetului se face răsucind tubul de nivel în jurul lui. După ce s-a extras cantitatea dorită se completează butoiul cu o cantitate egală de vin la 30°C. Acest ciclu se poate repeta timp de aproximativ 6 luni, după care se va goli și spăla butoiul pentru a începe un nou ciclu, fermenții fiind îmbătrâniți nu mai dau randamentul normal.

Oțetul din bere

Se prepară la fel ca și oțetul din vin cu condiția ca plămada să fie alcoolizată la cel puțin 6°, cunoscând că berea are în general 3,5-4° alcool.

Oțetul din cidru

Se prepară la fel ca oțetul din vin.

Oțetul de fructe

Ingrediente

Cantitatea

Coji și resturi de fructe

500 g

Apă

400 ml

Drojdie de panificație

10 g
Pâine neagră prăjită

20 g

Modul de preparare oțet de fructe (resturi de fructe)

Resturile de fructe se taie mărunt, se pun într-un vas și se acoperă cu apă fierbinte. Când amestecul s-a răcorit se toarnă într-un borcan, se acopere cu tifon și se lasă 7 zile într-un loc călduț; până se observă că se ridică din lichid bule de aer care arată că a început fermentația. Se filtrează partea limpede printr-un tifon, se adaugă drojdia și felia de pâine neagră prăjită, după care se acoperă vasul și se lasă 15 – 20 zile la loc cald.

Rețeta 2 pentru 10 L de oțet

Se adună resturi din fructe, coji, rămase de la marmeladă, sirop, dulcețuri și se spală bine. Cele tari se dau prin răzătoare și cele zemoase și moi se zdrobesc (se pot folosi și ape dulci colectate de la îndepărtarea resturilor de dulceață de pe borcane sau vasele în care s-au preparat). Amestecul obținut se pune într-un vas de lemn, sticlă sau ceramică și se acoperă cu 2-3 litri de apă fiartă, calculat la 10 kg fructe. Dacă resturile colectate nu sunt suficient de dulci se adaugă 100 g zahăr calculat pentru fiecare litru. La această cantitate se mai adaugă 8-10 felii subțiri de pâine neagră, uscată.

Vasul se ține la cald, astfel ca minimum de temperatură să fie 20-22°C și se amestecă în el zilnic de mai multe ori, pentru ca să nu se formeze pojghiță uscată la suprafață sau să nu mucegăiască. După aproximativ 20 zile se strecoară partea lichidă, se trece într-un vas cu gura largă, se adaugă aproximativ 1 litru oțet bun și se lasă în continuare la căldură. În funcție de calitatea plămezii, temperatură etc., oțetul va fi gata în 30-60 zile, după care se filtrează și se toarnă în sticle, bine astupate care se depozitează la loc răcoros.

Cum se face oțetul de mere?

La oțetul de mere, se pot folosi merele de calitate inferioară, strivite, tăiate, lovite etc. Merele se spală bine, se curăță părțile putrede sau vier­mănoase și se rad cu tot cu cotor, în tăiței subțiri. Aceștia se pun într-un vas potrivit cantității de fructe de care dispunem și se acoperă cu apă fiartă. Se ține vasul la cald timp de o săptămână, după care pasta se pune într-un săculeț de pânză rară și se presează.

Sucul obținut se mai strecoară prin tifon, se măsoară și se pune într-un vas larg la gură, se adaugă 2 linguri de zahăr la fiecare litru de suc și se amestecă cu o lingură de lemn să se topească zahărul. După aceea vasul se leagă la gură cu tifon și se lasă la căldură să fermenteze. Fermentația s-a terminat când lichidul se liniștește și se limpezește. După aceea se trage pe deasupra cu furtunul în sticle, trecându-se printr-un tifon pus deasupra unei pâlnii. Sticlele se astupă și se păstrează la loc răcoros.

Cum se face oțetul de trandafir?

Pentru prepararea oțetului de trandafir se folosesc petalele căzute de la sortare la prepararea siropului, dulceței etc., dacă ați făcut acest lucru. Dacă nu, folosiți petalele ca atare. Astfel, se iau petalele, se opăresc cu apă timp de 5-10 minute (cantitatea de apă să acopere petalele), se adaugă 150 g zahăr pentru fiecare litru de apă și se Iasă la căldură să fermenteze, adăugându-se și drojdie de panificație cât o alună la fiecare litru de apă.

Fermentarea durează 7-8 zile, după care se filtrează partea limpede și se trece în alt vas, se adaugă 1 pahar de vin cu oțet și se lasă să se oțetească. Vasul acesta se acoperă numai cu tifon. După 3-4 săptămâni se filtrează din nou, se toarnă în sticle bine închise și se păstrează la răcoare. Oțetul de trandafir este foarte plăcut aromat.

Cum se face oțetul de căpșuni?

Se folosesc fructe căzute la sortarea căpșunilor pregătite pentru dulcețuri, siropuri etc. La 1 kg de fructe se adaugă 150 g zahăr și apă până la acoperire, se amestecă bine și se pun într-un vas de lemn, sticlă sau ceramică și se lasă la căldură timp de 14-15 zile în care se amestecă zilnic.

După acest timp în care s-a produs fermentația alcoolică se separă sucul, se filtrează, se măsoară și se trece în alt vas. Se adaugă un pahar de vin cu oțet din comerț și se lasă să se oțetească timp de aproximativ 20 zile. După aceasta oțetul de căpșuni se filtrează și se toarnă în sticle, care se închid bine și se păstrează la rece. Oțetul de zmeură, în cazul în care doriți să încercați să-l faceți din curiozitate, se obține fix prin același procedeu.

Cum se face oțetul aromatizat?

Oțetul aromatizat de zmeură, căpșuni este foarte plăcut pentru salate și sosuri, iar oțetul de trandafiri aromatizat, pentru frecții și comprese. Prepararea lui este foarte simplă și se poate realiza ușor în gospodărie. Se introduc fructele în oțet de vin, se lasă să macereze, în care timp aroma și sucul fructelor se extrag în oțet, se filtrează, se toarnă la sticle și se depozitează la loc răcoros.

Oțetul aromatizat cu zmeură

Pentru prepararea oțetului aromatizat cu zmeură se folosesc fructe necorespunzătoare altor scopuri (strivite, căzute la sortare etc.). Foarte potrivite sunt sticlele care au gâtul larg. Zmeura se introduce în aceste sticle, se umple până la jumătate cu zmeură și până sus cu oțet din comerț (de preferat din vin alb).

Se acoperă sticla la gură cu tifon și se lasă la loc călduros, chiar la soare aproximativ 15 zile. După aceea lichidul se filtrează și se toarnă în sticle, de preferat mai mici pentru a le consuma pe rând. Sticlele se astupă bine și se smolesc. Se păstrează la loc răcoros și ferit de soare. În loc de zmeură pot fi folosit fructe ca: fragi, căpșuni, etc.

Oțetul îndulcit și aromatizat cu zmeură

Se umple până la jumătate o sticlă cu gât larg cu zmeură apoi se umple complet cu oțet din comerț (de preferat din vin alb) și se lasă 15 zile la loc călduros sau chiar la soare. După acest timp se filtrează, se măsoară lichidul rezultat, se pune într-un vas smălțuit și se adaugă zahăr în proporție de 300-400 g la 1 litru lichid, în funcție de gust.

Se pune pe foc, se înfierbântă dar nu se lasă să fiarbă. Se răcește, se filtrează din nou și se toarnă în sticle, de preferat cu capacitate 250-500 ml, care se închid bine și se smolesc. Se păstrează timp îndelungat la loc răcoros. Și aici, în loc de zmeură, mai pot fi folosite căpșunele, fragii etc.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar