Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Alimente / Cum pot fi folosite melasa și alte produse secundare din industria zahărului?

Cum pot fi folosite melasa și alte produse secundare din industria zahărului?

/
/
/
162 Views

În urma prelucrării sfeclei de zahăr rezultă o cantitate mare de produse secundare precum borhotul de tăiţei epuizat de la extracţie, melasa ca sirop intercristalin de la cristalizarea zahărului sau nămolul de la filtrarea zemii defecate şi carbonatate.

Borhotul de tăiței

Borhotul de tăiţei, umed, presat, presat şi uscat, constituie un subprodus bogat în substanţe azotate şi neazotate, fiind un furaj foarte bun pentru hrana animalelor. În unele cazuri, din borhot se mai extrage pectină sau clei pectinic. Nămolul de la filtre, concentrat şi uscat în uscătoare cu vid, conţine peste 70 % CaCO3 fiind folosit ca amendament la corectarea acidităţii solului sau îngrăşământ mineral.

Valorificarea restului de melasa de la obținerea zahărului

Melasa rezultată de la centrifugare se prezintă ca un lichid vâscos, brun la culoare şi cu 80-85 % substanţă uscată. Cu toate treptele de fierbere-cristalizare a masei groase, substanţa uscată din melasă conţine 55-60 % zaharoză, 14-15 % substanţe azotate, substanţe pectice, acizi, substanţe colorante, săruri minerale. Ca urmare a compoziţiei sale, melasa se foloseşte ca materie primă la fabricarea spirtului, la obţinerea drojdiei de panificaţie, a acidului citric şi a acidului lactic.

Melasa după separare se păstrează în tancuri metalice închise, prevăzute cu circuite de încălzire-răcire pentru menţinerea unei temperaturi controlate, după ce au fost igienizate şi dezinfectate cu soluţie de formol. În acest fel se evită orice tendinţă de fermentare a zaharului din
melasă sub acţiunea eventualelor microorganisme.

Melasa și drojdia de panificație

Fabricarea drojdiei de panificaţie se realizează după o schemă tehnologică complexă prezentată mai jos, prin care se multiplică succesiv, pe suportul nutritiv alcătuit din melasă, săruri, aer steril culturi de drojdii selecţionate din familia Saccharomices cerevisiae. Pe lângă melasă şi cultura de drojdie selecţionată, în procesul tehnologic se mai folosesc materiale auxiliare sub formă de săruri nutritive şi de corectare a unor indicatori fizico-chimici (sulfatul de amoniu, soluţie de amoniac, fosfatul diamoniacal tehnic, acidul ortofosforic, clorura de potasiu, sulfatul de magneziu, clorura de magneziu, superfosfatul de calciu, acidul sulfuric diluat), substanţe biostimulatoare pentru drojdii (extractul de porumb, autolizatul de drojdie, radicele de malţ), apă cu duritate mică şi substanţe antispumante (împiedică formarea spumei la
multiplicarea drojdiei sau dispersează spuma formată).

Schema tehnologică de obţinere a drojdiei de panificaţie
Schema tehnologică de obţinere a drojdiei de panificaţie

Cultura de drojdie pură selecţionată se multiplică în laborator în două etape I şi II, după care în etapele III şi IV se obţine cultura tehnic pură, ce se separă în laptele de drojdie I. După spălare şi separare a apelor de spălare se obţine laptele de drojdie II care, purificat cu soluţie de
acid sulfuric trece la ultima multiplicare a drojdiilor, de generaţia V-a. Urmează un şir de operaţii de spălare şi separare prin centrifugare a laptelui de drojdie de apele de spălare, în final acesta este răcit, supus unei ultime filtrări, malaxat şi modelat. Ultima operaţie este ambalarea drojdiei în forma în care se regăseşte în comerţ.

Obţinerea drojdiei de panificaţie uscată se realizează din laptele de drojdie supus operaţiei de granulare, uscarea granulelor cu aer cald şi ambalarea în materiale ce nu permit contactul cu mediul exterior. Melasa este materia primă la obţinerea acidului citric, a cărui schemă tehnologică este prezentată în figura de mai jos. După diluare melasa este tratată cu acid fosforic, sulfat de zinc şi ferocianură de potasiu, în vederea asigurării suportului necesar dezvoltării sporilor şi după sterilizare este supusă fermentării cu spori de Aspergillus niger. Din leşia de fermentare rezultată se separă miceliu de mucegai şi după tratamente cu lapte de var şi acid sulfuric, în scopul precipitării sulfatului de calciu, rezultă o soluţie de acid citric impură.

Melasa și acidul citric

Schema tehnologică de obţinere a acidului citric din melasă
Schema tehnologică de obţinere a acidului citric din melasă

Purificarea soluţiei de acid citric se face cu pământ de kieselgur, care absoarbe particulele în suspensie şi coloidale ce sedimentează, iar prin filtrare se obţine o soluţie purificată. Urmează decolorarea prin tratarea cu schimbători de ioni, concentrarea soluţiei până la cristalizare,
separarea soluţiei mamă care, se amestecă cu leşia de fermentare în vederea epuizării ei, cristalele de acid citric fiind supuse uscării şi ambalării.

Acidul lactic se obţine prin fermentarea zaharozei din melasă de către bacterii lactice din familia Lactobacillus delbruckii. În timpul fermentaţiei se adaugă carbonat de calciu care transformă treptat acidul lactic în lactat de calciu (deoarece acumularea de acid lactic duce la
oprirea fermentaţiei), iar prin tratare cu acid sulfuric în final se obţine acidul lactic.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar