Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi alcoolice / Limpezirea vinului cu: bentonită, gelatină, albumină, cărbune, clei de pește

Limpezirea vinului cu: bentonită, gelatină, albumină, cărbune, clei de pește

/
/
/
74 Views

Vinurile și cidrurile după tragerea de pe drojdie rămân în mod natural tulburi. Limpezirea vinului se face mai ușor, la cele cu un conținut de mai ridicat, în special cele alcoolizate. Vinurile și cidrurile lăsate nelimpezite în mod natural, în special cele cu puțin, se pot tulbura, având o componentă chimică care se poate schimba ușor în funcție de foarte mulți factori. Un sau limpezit evoluează normal și rezistă mult, mai ales dacă îl vom proteja cu (vezi aici cât sulf trebuie să adaugi în vin). Un vin sau cidru limpezit este mai fin ca unul tulbure, are buchet și aromă.

Substanțele limpezitoare pe care le vom folosi în vinificația de amatori se găsesc în comerț. Dintre aceste substanțe enumerăm: cleiul de , gelatina, albumina provenită din albușul de ou, cărbunele vegetal, bentonita, caolinul.

Tehnica de lucru, materialele și recomandările făcute pentru vin sunt valabile și pentru cidru.

Regulile pe care trebuie să le respectați la limpezirea vinului (cleirea)

  1. Vinurile ce se vor supune limpezirii nu trebuie să aibă nici cel mai mie semn de , deoarece bulele de gaz carbonic () vor antrena substanțele ce formează tulbureala. Dacă vinul da semne de ușoară având zahăr și conținut, i se adaugă metabisulfit în cantitate maximă de 10 g la 100 litri vin și fermentația se va opri;
  2. Vinul (în prealabil limpezit) trebuie tras de pe depozit, deoarece elementele din depozit se ridică foarte ușor în masa vinului și-l țin tulbure;
  3. În cazul când întrebuințăm substanțele albuminoide (clei de pește, gelatină, albumină, sânge de bovine), iar vinurile sunt tulburi, vor trebui filtrate mai înainte. După filtrare vinul trebuie lăsat liniștit și observat 7-14 zile;
  4. Temperatura vinului va trebui să fie între 10 și 18°, altfel limpezirea vinului se face foarte greu și incomplet;
  5. Folosirea gramajului strict necesar de material filtrant, în funcție de felul vinului și pe bază de microprobe;
  6. Vinurile bolnave ori cu tanin insuficient sau cu aciditate puțină se vor trata mai înainte, altfel limpezirea nu reușește;
  7. Vinurile limpezite nu se vor mai filtra ulterior, ci vor fi trase de pe depozit după 3-4 săptămâni de la tratarea lor. Întârzierea tragerii de pe depozit degradează vinurile;
  8. Substanțele limpezitoare se vor adăuga în vin în două – trei reprize. Ele se pregătesc în prealabil într-un vas mic de bucătărie. La fiecare repriză vinul se va agita puternic.

Limpezirea vinului cu gelatină (cleirea vinului cu gelatină)

O cleire reușită se face numai pe bază de microprobe. Stabilirea dozelor de material limpezitor în microprobe se face astfel.

Taninul

Se cântărește cantitatea de tanin necesară și se pune într-un vas mic, peste care se toarnă încetul cu încetul o soluție alcoolică pregătită în prealabil din: 20 ml alcool de 90° și 80 ml apă distilată (în loc de apă distilată putem folosi apă fiartă și răcită); se amestecă continuu până ce taninul se face o pastă. Această pastă o punem, absolut toată, într-un cilindru (vas) gradat de 1 Litru, având grijă să înlăturăm printr-o spălare atentă toate urmele de tanin din vasul de amestecare. În continuare turnăm încă 100 ml alcool de 90° și amestecăm bine; urmează completarea cu apă distilată până la volumul de 1 Litru. Se trece apoi această soluție într-o sticlă de 1 Litru și se păstrează astupată cu dop de plută.

Ai nevoie de cazane de țuică? Damigene? Unelte pentru vin? Vezi aici diverse oferte!

Cum se prepară gelatina pentru microprobe?

Se prepară 1 Litru de soluție de gelatină 5‰ (5 g/Litru) și 1 Litru de soluție de tanin tot 5‰ . Probele se execută pe 10 eprubete mari de 250 ml sau 10 sticle albe de aceeași capacitate. În fiecare eprubetă sau sticluță se pun 200 ml de vin și se numerotează. Cu o pipetă se adaugă la început tanin în doze din ce în ce mai mari, începând de la eprubetă numărul unu. În eprubetă a zecea, ultima, nu se pune soluție de tanin, folosindu-se ca probă-martor. Dozele de tanin se vor începe de la 0,8 ml din soluție de 5‰ și se va continua până la 7,2 ml soluție. Se vor lăsa eprubetele nemișcate timp de 24 ore, după ce în prealabil se agită eprubetă.

După acest timp va urma adăugarea soluției de 5 ‰ gelatină în eprubete. Doza de gelatină va începe la prima eprubetă cu 1 ml și va continua până la eprubeta a noua, care va avea 9 ml. Se lasă iar în repaus de 1-2 zile, timp pentru limpezire, după ce în prealabil eprubetele au fost agitate o singură dată. Se controlează după aceste două zile gradul de limpiditate notând pe eprubetă cantitățile introduse în eprubetă. De reținut, că întâi se pune taninul apoi gelatina.

Limpezirea vinului - Număr microprobe
Limpezirea vinului – Număr microprobe

Să presupunem că microproba nr. 5 care a primit 4 ml soluție tanin și 5 ml soluție gelatină a dat rezultatele cele mai bune. Cantitatea de gelatină și tanin pentru 100 ml vin se va calcula astfel:

4 ml × 0,005 × 5 = 0,10 g/L tanin
tanin: 0,10 × 100 L vin = 10 g/hl tanin
gelatină: 5,00 × 0,005 g × 5 = 0,12 g/L gelatină
0,12 × 100 L vin = 12 g/hl gelatină

Cum se pregătește soluția de gelatină și cum se tratează vinul?

Gelatina se rupe în bucățele mici, se ține în apă rece 1 oră, după care această apă se aruncă. Peste gelatina muiată se pun aproximativ 0,5 L vin la fiecare 10 g gelatină. Vinul va fi încălzit ușor la 30-40°; în acest timp se amestecă, pentru a se dizolva gelatina. Se folosește imediat după dizolvare, altfel se gelifică. Se omogenizează lichidul. Se mai pot pregăti soluții de gelatină care nu se gelifică, astfel: 10 g gelatină se dizolvă în 0,5 Litri apă încălzită la 30-40°C. Când soluția s-a răcit se adaugă 100 ml spirt de 90° tărie și se amestecă. În continuare se mai adaugă 0,5 Litri apă curată. Totul se agită bine. Se păstrează la loc răcoros.

Cum se limpezește vinul cu gelatină?

Limpezirea vinului cu gelatină se execută după ce în prealabil s-au făcut microprobe şi s-au stabilit dozele. Soluția de gelatină, pregătită după una din metodele arătate, se amestecă cu o cantitate mică de vin scos din vas; se agită bine și imediat se introduce în masa vinului, după ce mai înainte i s-a adăugat și omogenizat taninul. Se va agita vasul sau damigeana. În industrie se bate cu pompa de circuit. După 15-20 de zile se trage de pe clei neapărat, altfel se depreciază vinul. În mod practic se calculează pentru 100 litri/vin, 0,8 g tanin (care e pus cu câteva zile mai înainte) și un gram gelatină.

Limpezirea vinului cu clei de pește (cleirea vinului cu clei de pește)

Ca și în primul caz vom face microprobe cu vinul care urmează să fie limpezit. Dozele de clei de pește sunt cuprinse între 1 și 2 g/hl. Încercările se vor face cu soluții de 2,5‰ clei de pește.

limpezirea vinului cu clei de pește - microprobe
limpezirea vinului cu clei de pește – microprobe

Să spunem că proba nr. 4 s-a limpezit cel mai bine și nu are gust de clei de pește. Vom calcula ușor cantitatea de clei de pește pentru 100 Litri:

1,0 × 0,0025 × 5 = 0,0125 g/L clei de pește;
La 100 L vin va fi necesar 1,25 g/hl clei de pește.

Cleiul de pește are proprietatea de a scoate taninul din vin și din cidru (1 g clei de pește scoate 0,8 g tanin). Deci, în cazul unui vin sau cidru taninos vom clei puternic. Excesul (supracleirea) și gustul de clei de pește se scoate cu ajutorul limpezitoarelor, de exemplu: caolin, bentonită sau cărbune. În general, cleiul de pește este bine să-l întrebuințăm cu încredere între 1 și 2 g/hl, neavând supracleire.

Cum se pregătește soluția de clei de pește și cum se tratează vinul?

Cleiul de pește este sfărâmat în bucățele cu un ciocan de lemn, după care se pune în apă rece, într-un vas. Se schimbă apa de 2-3 ori în decurs de 12 ore, pentru a înlătura mirosul de clei de pește. A doua zi, acest clei se va adăuga, într-o cantitate mică de vin. Se va amesteca ușor și treptat, se va forma un gel voluminos. Acest gel se frământă cu mina, se strecoară printr-o sită deasă, înlăturând micile cartilaje, tendoane, provenite din pește.

Cum se limpezește vinul cu clei de pește?

Limpezirea vinului cu clei de pește se face la fel ca și la gelatină. Practic o cantitate mică de vin se apreciază că trebuie să fie la jumătatea cantității de clei de pește, după care se omogenizeză bine, însă fără a face spumă. Se toarnă în vasul respectiv cu vin de tratat, iar după 6 ore de la turnarea cleiului se amestecă bine timp de 30-40 minute. La vasele mici, damigene etc., se agită întreg vasul, dacă nu dispunem de furtun pentru barbotarea conținutului cu aer, prin suflare etc.

Practic vasul sau damigeana se lasă puțin pe gol, omogenizându-se mai bine cu cleiul, după care se face plinul vasului. După 4-5 zile vinul lăsat liniștit se trage atent de pe depozit cu un furtun. Dacă avem un vin vechi, după cleirea cu clei de pește, vinul se poate trage direct la sticle. Vinurile tinere trebuie neapărat agitate bine, vasul fiind mai întâi pe gol.

Cleiul de pește nu este indicat la vinurile dulci!

Supracleirea vinurilor? Ce facem în cazul în care am folosit prea mult clei?

De multe ori, chiar și în producția mare, unii specialiști adaugă mai mult decât este necesar gelatină, clei de pește, sau albuș de ouă, iar vinul nu se mai limpezește, deși e pus la temperatura recomandată, iar vasul a stat nemișcat. Avem de-a face în astfel de cazuri cu o supracleire datorată lipsei de tanin, deoarece se știe că 0,8 g tanin se combină cu 1 g gelatină. Deci, dacă vom da gelatină mai multă decât se poate combina cu tanin, va rămâne în vin gelatină în floculație, care trebuie ulterior combinată cu tanin, pentru a se depune.

Putem deci trata supracleirea vinului prin adăugare de tanin, după ce în prealabil s-au făcut microprobe. Vom folosi soluție de 1% tanin, pe care o vom adăuga în vinul din eprubete pentru a rezolva pe bază de microprobă doza necesară. Se agită apoi eprubetele și se trec printr-un filtru, iar la cele care sunt limpezi li se va calcula taninul raportat la volumul vasului de tratat.

Este necesar a se degusta vinul filtrat din eprubete pentru a se constata dacă nu cumva a devenit prea taninos și dezagreabil. În această situație se renunță la tratamentul cu tanin, înlocuindu-l cu tratamentul de agar-agar, care este totodată și un limpezitor.

Ce este agar-agarul și cum se folosește la vin sau la cidru?

Agar-agarul este un clarificator (limpezitor) și putem să-l folosim în locul oricărui limpezitor arătat, mai ales când avem o recoltă de struguri mucegăiți. Vom folosi doze între 0,5 și 4 g/hl. Agar-agarul se folosește în soluție 1%. Se în­călzește vinul până la 80°C, se adaugă agar-agarul și se ajută dizolvarea prin mestecare cu un băț și agitare. Se toarnă fierbinte peste vinul supracleit, omogenizându-se până se face o spumă. În 2 zile agar-agarul se depune și încă după 3-4 săptămâni se trage vinul de pe clei. Nu se întârzie tragerea de pe clei deoarece se depreciază vinul.

Limpezirea vinului cu bentonită (cleirea vinului cu bentonită)

Bentonita este unul din lim­pezitoarele cele mai practice în condițiile unei vinificații practicate de amatori. Deși bentonita are o acțiune limpezitoare relativă pentru vinurile dulci, totuși efectul bentonitei asupra viitorului vin este de neînlocuit. Știm că vinul are în componența lui o serie de substanțe azotoase care servesc ca hrană pentru bacterii și fermenți. De asemenea, vinul are o serie de com­puși pe bază de cupru dizolvați în vin etc. Dacă vom elimina o parte din aceste elemente vom feri vinul de o eventuală fermentare, tulbureală etc.

Acest lucru îl realizăm numai prin tratamentul cu bentonită. Un vin limpezit cu bentonită va deveni un vin stabil și nu se va tulbura ușor. În tehnica mondială, tratamentul cu bentonită a vinului constituie o condiție de calitate riguros impusă.

Podgorie
Podgorie

Câtă bentonită se folosește la 100 Litri de vin?

Bentonita este un pământ argilos de o anumită componență fizico-chimică, asemănătoare caolinului și care prin amestec cu apă și prin frecare, lasă un gel care are rol limpezitor. Se găsește în țara noastră în cantități imense. La limpezirea vinului cu bentonită se folosesc 30-120 g bentonită la 100 Litri vin, în funcție de felul vinului. Dacă e un vin subțire, fără zahăr, vom folosi bentonită mai puțină; dacă este un vin dulce vom folosi bentonită mai multă, fără teamă că vom deprecia vinul dacă o vom întrebuința între limitele prescrise.

Cum se prepară gelul de bentonită?

Gelul de bentonită se prepară în vase de lemn sau plastic, porțelan, sticle etc. Se socotesc 10 g praf de bentonită pentru 90 g de apă, practic, 100 g bentonită pentru 900 g apă. Se pune apă călduță în vas, se adaugă progresiv praful de bentonită, mestecându-se foarte bine până se face un gel uniform, fără cocoloașe. Acest gel se amestecă bine cu aproximativ 7 Litri vin până nu se mai cunosc urmele de gel de bentonită în vin. Se strecoară (nu prin sită de metal) și se adaugă peste vinul de tratat. Totul se omogenizează. Vasul se lasă în repaus aproximativ 15 zile, după care se trage de pe depozit în alt vas afumat.

Se atrage atenția că la această cleire cu bentonită, temperatura în timpul tratamentului va trebui să fie mai ridicată, spre deosebire de celelalte cleiri. Deci, pentru bentonizare va trebui să avem în vin temperatura de 20°C. La vinurile dulci, după bentonizare va urma o filtrare, în cazul când bentonită nu a limpezit perfect vinul.

Limpezirea vinului cu albuș de ou (cleirea vinului cu albuș de ou)

Albușul de ou este un limpezitor ușor de preparat, eficace și la îndemâna tuturor. Se vor folosi numai ouă proaspete, neconservate. Vinul va trebui să fie taninos; în caz contrar limpezirea vinului nu reușește, exact ca și la limpezirea vinului cu gelatină. Albumina din ouă are o acțiune limpezitoare numai în prezența taninului.

Practic la un vin normal (situația este valabilă și pentru cidru) vom adăuga câte 1,1 – 1,2 g tanin la 4 g albumină, socotind că un albuș de ou are 4 g albumină pură. Taninul va fi administrat vinului, ca și în cazul tratării cu gelatină, cu 24 ore mai înainte de a se introduce albușul. Albușul perfect curat, fără nici o urmă de , se trece într-un vas și se adaugă, în mod obligatoriu, un praf de sare; apoi se bate cu un tel sau cu un mănunchi de bețișoare etc. Se continuă bătaia albușului până când spuma devine foarte persistentă și nu va cădea la întoarcerea vasului cu gura în jos. În această fază va fi pus în vin. Acest albuș spumă se pune într-un hârdău, putină sau vas din plastic și se toarnă, treptat, peste el, vin, bătând continuu.

Pentru limpezirea a 100 litri vin se scot și se bat cu albușul 5-6 litri vin. Când acest amestec a devenit foarte spumos se toarnă în vasul cu vin, treptat, respectivul vas trebuind să rămână pe gol pentru omogenizarea prin agitare a conținutului; agitarea va dura 30-90 minute. După acest timp se face plinul, se amestecă cu o șipcă pe vrană și se lasă în repaus minimum 4 zile și maximum 30 zile. Se trage de pe depozit cu atenție. Dacă vom observa supracleire procedăm întocmai cum s-a arătat anterior.

Limpezirea vinului cu cărbune (cleirea vinului cu cărbune)

Cărbunele folosit în este de trei feluri: cărbune vegetal, cărbune animal și cărbune reactivat. Limpezirea vinului cu cărbune se face atât în scopul limpezirii unui vin cât și în scopul corijării unui defect de gust, miros și culoare.

Cărbunele vegetal folosit la limpezirea vinului

Cărbunele vegetal se folosește la limpezirea vinului în cantități de 50-100 g la 100 Litri vin, pentru a mări desimea filtrului. Cărbunele vegetal se păstrează închis în borcane deoarece este foarte absorbant. Dacă eventual prinde miros se încăl­zește la soare.

Cărbunele animal folosit la limpezirea vinului

Cărbunele animal se folosește la limpezirea vinului în cantități de 10-20 g la 100 L vin, mărind doza până la 100 g la hl, dacă vinul este pătat etc.

Cărbunele reactivat folosit la limpezirea vinului

Cărbunele reactivat este un cărbune vegetal sau animal cu o structură fină, având o mare putere de limpezire și de absorbție.

Prin întrebuințarea cărbunelui la limpezirea vinului o parte din substanțele aromate sunt captate de cărbune. Deci vom folosi doze minime de cărbune pentru limpezire și vom mări doza de cărbune când avem un defect în vin. Este recomandat ca în prealabil să facem microprobe și pentru tratamente ale defectelor vinului cât și pentru limpezire.

La limpezirea vinului, cantitatea maximă de cărbune, oricare ar fi natura lui, este admisă până la 1 g/Litru.

Cum se limpezește vinul cu cărbune vegetal?

Cărbunele cântărit (după orientarea făcută pe bază de microprobe) se pune într-un vas mic (hârdău, găleată din plastic etc.) și se amestecă energic cu puțin vin până se face o pastă. Peste această pastă se mai toarnă vin. Se amestecă bine și totul este turnat în vasul cu vinul de tratat. Se amestecă bine cu o șipcă pe vrană conținutul acestui vas, de 3-4 ori pe zi, timp de 3-4 zile, apoi se lasă vasul în repaus. Se trage de pe depozit după depunerea completă a cărbunelui care, la un vas mic, poate fi executat după 2 zile. La vinurile cu defecte se lasă cărbunele în vas maximum 20-30 zile, în funcție de defect.

Tratamentul cu cărbune poate fi asociat cu mult succes și cu tratamentul cu bentonită.

Limpezirea vinului prin frig natural

Rolul frigului în limpezirea unui vin este un fapt constatat în mod practic. Acțiunea frigului asupra unui vin poate fi asemuită cu o cleire mecanică foarte puternică, capabilă să curețe un vin de toate impuritățile pe care le are în suspensie. Frigul în câteva zile, scoate dintr-un vin mai multe impurități decât un lung șir de tratamente obișnuite.

Limpezirea vinului prin frig natural – la câte grade îngheață vinul?

Practic la limpezirea vinului prin frig trebuie să avem grijă ca vasul să nu înghețe. Va trebui să ne folosim de un termometru cu gradație sub 0°C și să învățăm să reglăm temperatura încăperii prin închiderea și deschiderea ușilor sau a ferestrelor, pentru a obține o până la punctul de înghețare. S-a constatat că un vin de 11,8° îngheață la minus 5°C, iar un vin de 15° tărie alcoolică îngheață la minus 6,9°C. Pentru siguranță, vom menține temperatura, pe cât posibil, sub punctul de înghețare. Vinurile noi care intenționăm să le învechim, înainte de a fi puse la răcire, vor fi aerisite.

Ce facem în cazul în care îngheață vinul?

În timpul răcirii vinului vom observa mai întâi o fază de tulbureală apoi vinul se va limpezi încetul cu încetul. Dacă se va întâmpla ca, din cauza unei temperaturi scăzute, vinul să înghețe, în nici un caz, în încăperea respectivă nu se va face foc sau vinul nu se va amesteca cu vin cald. Vinul se va ține la temperatură scăzută 3-10 zile și se va trage de pe depozit toi la această temperatură în care a fost tratat. Vinul tras de pe gheață și vinul răcit vor fi trecute printr-un filtru improvizat, pe care vom observa că se depun cristale (ace) foarte fine de bitartrat de potasiu. Aceste cristale nu trebuie introduse în vin.

Vinurile sau cidrul slab alcoolic sub 9° se pot îngheța și prin aceasta vom spori gradul alcoolic cu aproximativ 2,5 g. Vasul supus înghețării va fi asigurat cu un gol de 5-6%, deoarece vinul prin înghețare își mărește volumul și poate sparge vasul. Cristalele de gheață sunt înlăturate și obligatoriu se trage vinul de sub gheață cu un furtun după 5 – 6 zile. Vinul tras de pe gheață se trece printr-un filtru improvizat (aba), pentru a se reține cristalele de bitartrat de potasiu. În nici un caz, după cum s-a mai amintit, nu vom lăsa vinul să se dezghețe căci va deveni apos, dezagreabil. Vasul se va spăla după tragerea vinului (înghețat) și se va afuma.

Un vin înghețat se va învechi mai repede.

Limpezirea vinului și a cidrului prin filtrare

Ca și la limpezirea fizico-chimică cu substanțe limpezitoare, operație numită cleire, limpezirea prin filtrare, atât la vin cât și la cidru, este identică. Limpezirea vinului prin filtrare este o operație mecanică. Filtrele sunt de mai multe feluri, însă pentru o filtrare a vinurilor sau a cidrurilor făcută de amatori, vom recomanda pe cele mai simple, care se pot confecționa ușor.

Regulile pe care trebuie să le respecți la limpezirea vinurilor prin filtrare

  1. Suprafața de filtrare trebuie să fie nedeteriorată, adică să nu fie ruptă sau cusută prost și cu găuri;
  2. Fluxul de vin sau de cidru ce trece prin filtru trebuie să fie neîntrerupt atât timp cât ține filtrarea și menținut pe cât posibil la același nivel;
  3. Nivelul lichidului din filtru va trebui să fie întotdeauna peste nivelul aparatului filtrant. Filtrul nu se mișcă în timpul lucrului;
  4. Pentru o îndesire a suprafeței de filtrare în scopul de a avea o filtrare cât mai bună se poate adăuga, în afară de fulgi de celuloză sau de azbest, foarte puțină gelatină (5 g/m²) sau cărbune vegetal în doza admisă care vor forma o peliculă – strat filtrant – cât mai bună;
  5. Deoarece fulgii de azbest sau de celuloză au un iz natural ce-l transmit vinului, înainte ele întrebuințare, acest material filtrant va fi spălat cu o soluție fierbinte de 6 g/l acid citric, apoi se va clăti cu apă rece și se va stoarce;
  6. Toate filtrările se fac sub protecția dioxidului de sulf, în special pentru vinurile și cidrurile ce au avut mucegai, adică cu un sistem oxidazic dezvoltat, observat în prealabil pe bază de probe.

Cum se face proba pentru limpezirea vinului prin filtrare?

Proba se face lăsând nemișcat un pahar cu vin sau cidru timp de 24 ore. Dacă conținutul își schimbă culoarea, e semn că vinul se poate oxida ușor, în cazul când se va manipula deschis și fără adaus de dioxid de sulf. Vinul sau cidrul din pahar poate avea și o fază înaintată a oxidării și anume casarea care se apreciază în funcție de rapiditatea și intensitatea oxidării. Când avem un vin sau un cidru bolnav (casat), înainte de filtrare, se va bate cu 4-5 g/hl metabisulfit.

Singurele minuni aparţin naturii. Torni în vie apă şi creşte vin
Singurele minuni aparţin naturii. Torni în vie apă şi creşte vin

Un vin foarte tulbure se va filtra mai greu și în acest caz vom pune mai puțin material filtrant, deoarece, cu timpul filtrul se îndesește cu substanțele în suspensie din vin, formând chiar și ele un strat filtrant. Prin filtrare, în vin se introduce aer (oxigen) care poale reactiva fermenții sau schimba echilibrul chimic al vinului, în acest caz vinurile sau cidrurile slab alcoolice și cu zahăr se pot tulbura ulterior dacă nu se sulfitează mai înainte, așa cum s-a recomandat.

Tipuri de filtre folosite în gospodărie la limpezirea vinului

Filtrul de laborator

Cel mai simplu tip de filtru este cel de laborator. Are un debit mic. În interior are o sită în formă conică, confecționată dintr-un material ce nu se oxidează. Materialul filtrant (fulgi de azbest) etc. este turnat în el după ce în prealabil a fost spălat și omogenizat bine cu vin. Se formează un strat filtrant. Tehnica de lucru o vom arăta în continuare.

Filtru de laborator
Filtru de laborator

Filtrul de tip olandez

Este un filtru simplu care se poate confecționa ușor de orice gospodar. I se mai spune și filtru cu saci sau filtru cu mâneci. Este compus dintr-o putină de lemn care are în partea de jos o cană de scurgere din lemn. Deasupra putinii se montează o altă putină, care se potrivește la diametru, dar este mai scurtă. Fundul putinii de deasupra are câteva orificii în care sunt bine înșurubate niște tuburi conice din lemn sau material plastic. De aceste tuburi se leagă bine săculețele. (fig de mai jos).

Săculeții au dimensiuni mici, de diametrul unei mâneci de haină, iar înălțimea va fi potrivită ca să fie la o palmă de fundul de jos al putinii. Săculețul constituie un element filtrant și este compus din două săculețe puse unul în altul. Săculețul din interior este mai îngust și e făcut din pânză mai rară (pânză de in sau țesătură de nailon rară). Săculețul exterior este de 3 ori mai larg ca cel interior și este confecționat dintr-o pânză puțin mai deasă.

Filtru cu saci (olandez)
Filtru cu saci (olandez)

Cum se utilizează filtrele?

Se ia materialul filtrant (fulgii) și se spală cu o soluție de 6 g/litru acid citric, apoi se amestecă bine cu o cantitate devin, mai mare ca volumul filtrului. Această pastă cu vin se toarnă în filtru. La prima filtrare vom obține un vin tulbure cu scame de material filtrant. Adunăm acest vin într-un vas și-l turnăm din nou, foarte ușor, în filtru.

Se repetă operația până observăm că vinul va curge limpede. Vom continua filtrarea imediat, fără a se întrerupe fluxul sau a lăsa să scadă nivelul vinului din filtru, așa cum s-a recomandat la regulile generale de filtrare. În cazul filtrului de tip olandez se ia o cantitate oarecare de cărbune purificat și fin, precum și fulgi de celuloză etc. și se amestecă bine cu o cantitate de vin încât să umple volumul filtrului. În prealabil atât cărbunele cât și fulgii de azbest etc., se spală, așa cum s-a arătat.

Se toarnă în partea de deasupra a putinii, umplându-se totodată și clemenții filtranți, săculeții. Se va scurge vinul prin cana și va fi prins într-un vas care nu trebuie să fie din metal. Acest vin, din prima fază de filtrare, va fi tulbure și cu scame de fulgi; va fi prins și turnat din nou prin filtru, repetându-se operația până va curge limpede.

Cum utilizăm cărbunele la filtrarea vinului?

Se poate lucra numai cu cărbune sau separat numai cu fulgi de celuloză sau azbest cu foarte puțin cărbune. Cărbunele are rol mai mult de a mări suprafața de filtrare și se depune bine pe filtru. Acest lucru se poate obține și cu un vin foarte tulbure. În acest caz, materialul din suspensie se depune ca material filtrant. Gelatina o vom folosi spre îndesirea filtrelor numai la vinurile foarte ușor voalate sau care se trag din sticle.

Această filtrare, cu cărbune, decolorează ușor vinul. Sacii noi se vor spăla înainte de întrebuințare prin fierbere și clătire cu apă rece, pentru a se elimina mirosurile particulare. După filtrare sacii se scot, se spală bine cu apă caldă și rece, dar fără săpun, după care se usucă. În afară de aceste două tipuri de filtru se mai folosește, în special pentru siropuri și pulpe de , un filtru conic. Este confecționat clin aba (pâslă) sau flanelă țesută des. Se fixează pânza pe un cerc cu diametru mic sau alt dispozitiv și se filtrează.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar