Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Diverse / Inocuitatea produselor alimentare. Poluanții alimentari și poluanții chimici

Inocuitatea produselor alimentare. Poluanții alimentari și poluanții chimici

/
/
/
518 Views

Alimentele reprezintă factori de mediu cu o importanță deosebită în asigurarea sănătății omului. Orice organism viu, inclusiv organismul uman, este strâns legat de mediul său înconjurător printr-un permanent schimb de substanțe. Calitatea unui produs alimentar de a nu fi periculos pentru organism se numește inocuitate. Din punct de vedere calitativ inocuitatea produselor agroalimentare trebuie să fie totală, nu parțială. Când spunem acest lucru, ne referim la inocuitatea microbiologică (absența unor substanțe toxice sintetizate de unele mucegaiuri și bacterii), chimică (absența unor substanțe toxice naturale, a aditivilor toxici, compușilor toxici formați prin păstrarea și prelucrarea produselor agroalimentare, poluanților, antibioticelor etc.) și biochimică (absența enzimelor, a hormonilor în materiile prime netratate termic). Inocuitatea produselor alimentare trebuie asigurată, menținută și controlată conform legislației sanitare naționale și internaționale.

În timpul prelucrării, transportului, depozitării sau datorită materiilor prime unele produse devin insalubre. Adică sunt dăunătoare sănătății, neconforme cu regulile de igienă. La ora actuală se constată un număr mare de compuși chimici care pot intra în compoziția alimentelor și care nu le sporesc sau diminuează valoarea nutritivă, dar pot pune probleme sanitare. Acești compuși chimici sunt aditivii alimentari nepermiși și poluanții alimentari.

Aditivii alimentari din ..

Atitudinea față de prezența aditivilor alimentari poate fi rezervată și chiar negativă dacă expun consumatorul unor riscuri, datorită naturii sau cantității excesive, când maschează contaminări cu germeni patogeni, sau defecte ale procesului tehnologic, când induc în eroare consumatorul asupra calității sau compoziției alimentelor sau când micșorează valoarea nutritivă. Utilizarea aditivilor devine discutabilă mai ales atunci când în locul lor se pot folosi cu aceleași efecte, mijloace mai puțin agresive. De exemplu, agenți fizici, măsuri igienico sanitare corespunzătoare etc.

Poluanții alimentari

Poluanții alimentari constituie o grupă foarte numeroasă de substanțe, care pot ajunge în alimente în mod imprevizibil și necontrolat din materiile prime, pe baza adăugării ilicite sau prin manipulări sau tehnologii necorespunzătoare. Prezența lor în alimente nu este acceptată decât fortuit și într-o concentrație care nu constituie o amenințare pentru sănătatea consumatorului. pot fi pesticidele, substanțele biostimulatoare pentru zootehnie, substanțe care ajung în alimente din ambalaje și utilaje, substanțe chimice care se formează în alimente în diferite condiții.

Din punct de vedere sanitar prezența acestor substanțe străine ridică numeroase probleme, deoarece cu puține excepții (inclusiv aditivii alimentari) au un anumit grad de toxicitate. Nivelul concentrației poluanților chimici în alimente este reglementat de legislația sanitară a fiecărei țări, uneori existând mari diferențe între ele. În mod general se admite o anumită concentrație maximă în aliment reglementată de FAO și OMS sub forma de DZA, adică Doza Zilnică Admisibilă. Ce înseamnă DZA? Cantitatea dintr-un aditiv alimentar exprimată în mg/kg corp care poate fi ingerată zilnic fără să prezinte riscuri pentru consumatori. În ceea ce privește poluații, nu poate fi vorba de DZA ci de toleranță a unor concentrații existente, pe zi sau săptămână și care exprimă de fapt cantitatea în care acestea nu cauzează intoxicație.

Poluanții chimici

Poluanții chimici pătrund accidental în produsele alimentare (din materia primă, sau în timpul procesului tehnologic, sau se pot formează în produs în timpul depozitării necorespunzătoare), diminuează calitatea și îndeosebi pun în pericol sănătatea și viața oamenilor. Standardele, controlul, certificarea și recepția loturilor de mărfuri, verificarea periodică a calității mărfurilor depozitate sunt principalele căi de cunoaștere a poluării chimice și insalubrizării alimentelor precum și de îndepărtare a mărfurilor respective din rețeaua comercială.

Impurificarea chimică a alimentelor are efecte atât asupra alimentului, cât și implicit asupra consumatorilor. Efectele asupra alimentului constau în modificări asupra proprietăților organoleptice, unele inactivări sau unele degradări de factori nutritivi. Inactivările de factori nutritivi determină scăderea valorii nutritive a alimentului care poate fi considerabilă. Exemple de acest gen pot fi: inactivitatea vitaminei C din conservele sau preparatele de legume sub influența urmelor impurificatoare de cupru și fier – care distrug vitamina.

Ce se întâmplă dacă consumăm alimente poluate?

Prețul biologic plătit pentru consumarea alimentelor poluate este considerabil și afectează potențialul reactor general al organismului. Deci capacitatea lui vitală și de adaptare la exercițiile mediului ambiant sau intern. Ilustrative în acest sens sunt efectele importante prin frecvența și gravitatea lor:

  • acțiunea alergizantă, ca urmare a impurificării cu antibiotice, substanțe conservante, antioxidante, aromatizante etc.
  • acțiunea antienzimatică (digestivă) determinată de substanțele conservante introduse deliberat sau fraudulos în unele alimente
  • acțiunea iritantă și cheratinizantă la nivelul mucoaselor ca urmare a prezenței formaldehidei, acidului salicilic, triclorurii de azot, salicilatului de metil etc.
  • acțiunea antienzimatică pe plan metabolic ilustrată de efectul anticolinesterazic al unor pesticide și efectul de inactivare al metalelor grele
  • solicitarea permanentă a mecanismelor de detoxifiere, a stocurilor de proteine labile de rezervă ca și a stocurilor de purine din organism

Pentru preîntâmpinarea situației create prin poluarea și chimizarea efectuată de către industriile legate de producția alimentelor și de amenințarea pe care o prezintă pentru sănătate, s-au luat o serie de măsuri profilactice. Profilaxia presupune parcurgerea a trei etape principale:

  1. depistarea surselor de insalubrizare și a mecanismelor de formare sau vehiculare prin alimente
  2. recunoașterea contaminării sau poluării prin identificarea chimică a agentului nociv, precum și recunoașterea potențialului său negativ sau a modului de acțiune
  3. măsuri de protecție adecvate care se realizează, în special, printr-o serie de prevederi legislative de protecție a alimentului și prin norme de conținut care urmăresc menținerea concentrației de agenți nocivi sub limitele constatate periculoase.

Legislația corelează concentrația poluanților din alimente cu posibilitatea accesului lor la om, prin frecvența consumului de alimente insalubrizate, deci ține cont de structura alimentației.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.