Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Cum se cultivă? / Hreanul. Cum se cultivă? Cum se păstrează peste iarnă?

Hreanul. Cum se cultivă? Cum se păstrează peste iarnă?

/
/
/
52 Views

Hreanul este originar din vestul Asiei și sud-estul Europei. La început a fost cunoscut și cultivat de aproape toate popoarele slave, iar mai târziu s-a răspândit în toată Europa. În prezent, hreanul cucerește suprafețe din ce în ce mai mari în cultură.

Hreanul se pentru rădăcinile sale cărnoase, de culoare albă-gălbuie, cu aromă și gust picant, folosite foarte mult în condimentarea diferitelor mâncăruri. Constituie o materie primă pentru industria de și este nelipsit în pregătirea murăturilor. Gustul caracteristic puternic se datorează conținutului în izotiacianat de alil fenil și etil. În compoziția rădăcinilor mai intră aci­dul ascorbic, săruri minerale (K, Mg, Ca, Fe) și glucide. Conține, de asemenea, între 76—100 mg vitamina C la 100 g substanță comestibilă.

Rădăcina hreanului, care de fapt reprezintă și partea comesti­bilă, este puternic îngroșată, de 3-5 cm în diametru, prevăzută cu ramificații care pătrund adânc în pământ (peste 1 m). Mirosul înțepător al rădăcinii se datorește conținutului în glicosidul sinigrin, care, sub acțiunea unor enzime, se transformă în sulfură de alil. Frunzele sunt oval-lanceolate, mari, de peste 30 cm lungime, prevăzute cu nervuri de culoare mai deschisă. Tulpinile sunt înalte de peste 1 m și puternic ramificate.

Florile sunt mici, de culoare albă, iar fructul este o silicvă de formă globuloasă, care conține mai multe , dar care în condițiile din țara noastră sunt neviabile (seci), fapt ce impune înmulțirea plantei numai pe cale vegetativă.

Care sunt condițiile de cultivare a hreanului?

Hreanul nu este o pretențioasă față de condițiile de mediu. Hreanul este foarte rezistent la temperaturi scăzute, nu este pre­tențios față de umiditate, dar în caz de secetă, producția de rădă­cini scade și gustul picant se accentuează. Față de lumină, de ase­menea, nu este pretențios, crescând foarte bine și printre rândurile de pomi. Producțiile cele mai mari se obțin pe solurile profunde, bogate în humus, cu umiditate mijlocie și cu reacție neutră spre alcalină (pH 6,7-7,5). Solurile ușoare, nisipoase, nu sunt recomandate pentru cul­tura hreanului, deoarece duc la lignificarea rădăcinilor și depre­cierea calitativă a acestora.

Cum se cultivă hreanul?

Hreanul fiind o plantă perenă (6-8 ani) cu un sistem radicular dezvoltat, se impune încă de la înființarea culturii să se execute o arătură adâncă, dacă este posibil chiar desfundare la 50-60 cm adâncime, sub care să se încorporeze 40-50 t/ha de gunoi de grajd. Metoda rapidă de înmulțire constă în producerea materia­lului săditor prin înrădăcinarea segmentelor de rădăcini, indife­rent de grosimea acestora, în condiții de seră și solarii, folosind diferite substraturi compuse din turbă și nisip pentru înrădăcinare.

După rezultatul obținut, diferențele între variante sunt ne­semnificative. Emiterea rădăcinilor are loc după 8-10 zile, când temperatura aerului este 16-18°C, iar formarea lăstarilor tulpinii după 10-14 zile. Perioada de înrădăcinare durează 21-23 zile. Distanța de plantare a butașilor pentru înrădăcinare este de 6×4 cm, revenind 250-280 buc/mp (metru pătrat).

La ce adâncime se hreanul?

Adâncimea de plantare a segmentelor pentru înrădăcinare are un efect important asupra calității butașilor ce se obțin. Ast­fel, plantarea segmentelor la adâncime mai mare (10,5-12 cm) atrage după sine prelungirea perioadei de înrădăcinare și reduce­rea numărului de muguri vegetativi.

Pentru înrădăcinare se recomandă să se folosească rădăcini care au grosimea de 0,5-1,5 cm, în felul acesta se realizează și un consum minim de rădăcini (450-600 bucăți) pentru producerea butașilor necesari plantării unei suprafețe de 1 ha. Distanța optimă de plantare a butașilor în este de 70 cm între rânduri și 20 cm între plante pe rând. Se realizează o densitate de 71 000 plante la hectar.

În vederea pregătirii materialului pentru înmulțire se aleg ramificațiile secundare ale rădăcinilor, care nu se folosesc de fapt în consum. Operațiunea de a acestora se face toamna și se păstrează stratificate în nisip sau în silozuri de pământ până primăvara când se plantează.

Poate te interesează și Cum se cultivă Varza roșie

Primăvara, înainte de plantare, rădăcinile se fasonează la o lungime de 12-18 cm. Partea de jos a rădăcinii se taie oblic, iar partea de sus drept, aceasta spre a putea ține seama de polaritatea lor la plantarea în sol. Se înlătură mugurii existenți pe mijlocul rădăcinii cu ajutorul unei perii sau prin frecarea rădăcinii cu mina îmbrăcată cu o mănușă de lină. Mugurii de la cele două extremități (capete ale rădăcinii) nu se înlătură. Plantarea are loc primăvara cât mai timpuriu, la distanța de 50-60 cm între rânduri și 30-40 cm între plante pe rând.

În prezent se folosește în marea producție plantatul în benzi de două rânduri, la distanța de 35 cm între rânduri, iar între rândurile marginale ale benzii 80-90 cm. Este bine ca plantarea rădăcinilor pe rândurile din benzi să se facă alternativ și la distanța de 35 cm între plante pe rând. Adâncimea de plantare a materialului este în funcție de lun­gimea la care a fost fasonat (10-20 cm) și care se acoperă cu un strat de pământ de 4-5 cm.

Având în vedere că așezarea rădăcinilor la plantare se face în poziție oblică spre a reduce forța de muncă manuală, se deschid rigole cu rarița la distanțele arătate, se așază apoi plantele la dis­tanțele stabilite și concomitent se face acoperirea acestora fie ma­nual, fie mecanizat cu un plug cu o singură brazdă, apoi se exe­cută obligatoriu un tăvălugit mecanic.

Schema de înființare a culturii de hrean
Schema de înființare a culturii de hrean

În continuare, cultura se menține curată prin lucrări de prășit și grăpare ușoară la început în vederea împiedicării formării crustei pe rânduri, dar fără a deranja plantele abia pornite în vegetație. Când plantele au pornit bine în vegetație, se execută un copilit în vederea obținerii unei producții de rădăcini cât mai îngroșate și cât mai netede la suprafață.

Care sunt cele mai frecvente boli la cultura de hrean?

Cele mai frecvente boli întâlnite în cultura hreanului sunt: mucegaiul alb (Alburgo candida) și pătarea frunzelor (Cercospora aimoraceae). Ambele boli se manifestă prin apariția unor pustule albe-gălbui sau brune pe frunze și se combat prin stropiri repetate cu zeamă bordeleză, în concentrație de 1,5-2%.

Ca dăunători sunt cunoscuți : gândacul hreanului (Phaedon cochleariae) care distruge frunzele atât ca larvă, cât și ca adult. Se combate prin stropiri sau prăfuiri cu insecticidele obișnuite. Un alt dăunător pentru hrean sunt și puricii de pămînt (Phyllotreta armoraceae), care atacă frunzele. Se combate ca și gândacul hrea­nului.

Când se recoltează hreanul?

Recoltarea are loc în al doilea an de la plantare. Dislocarea rădăcinilor se face mecanizat cu dislocatorul sau prin trecerea printre rânduri cu plugul neechipat cu cormană, pentru a disloca și sălta ușor spre suprafață rădăcinile. Așa cum s-a arătat, recoltarea rădăcinilor are loc toamna, dar în iernile lipsite de îngheț se poate recolta foarte bine și în timpul iernii. Producția ce se poate realiza la hectar este între 16-35 t/ha, în funcție de densitatea culturii și modul în care s-a aplicat teh­nologia.

După recoltare, rădăcinilor li se înlătură ramificațiile, apoi se sortează pe calități, în funcție de lungime, grosime și formă, se strâng în legături de 3-5 buc/legătură sau se așază în lădițe și se valorifică la kg.

Cum se păstrează hreanul peste iarnă?

În ceea ce privește păstrarea, se poate face în mod obișnuit, în silozuri de pământ, ca la toate rădăcinoasele sau în celule, în depozite cu atmosferă controlată, la temperatura 0-1°C și umiditate relativă a aerului de 90-95%, condiții în care se poate păstra 180-220 zile.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.