Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :

Cum se hrănesc vacile de lapte vara și iarna? Rețete pentru vacile de lapte

/
/
25 Views

Cantitatea de hrană ingerată de vacile de prezintă o importanță deosebită, fiindcă de ea depinde cantitatea de nutrienți pe care o poate folosi organismul pentru întreținerea vieții și producția de . În stabilirea rațiilor pentru vacile de , în funcție de nivelul producției, consumul de substanță uscată este luat ca un prim indice orientativ. Necesarul optim de substanță uscată  (hrană) este de 2,5- 3,5 kg/ 100 kg greutate corporală. Acest consum se înregistrează în perioada 10-20 săptămâni de lactație după care se reduce continuu, atingând valoarea minimă de 1,8- 2 kg substanță uscată/100 kg greutate vie la fătare. Într-o lactație se elimina 375- 520 kg substanță uscată.

Cantitatea optimă de hrană la vacile de lapte este de 2,5 – 3,5 kg la 100 kg greutate corporală

Cantitatea de hrană la vacile de lapte depinde de mai mulți factori:

  • capacitatea de ingestie este factorul limitant; aceasta la rândul ei este influențată de greutatea corporală și de nivelul producției de lapte. La aceeași capacitate de ingestie, cantitatea de substanță uscată depinde de felul nutrețurilor, respectiv de digestibilitatea lor (care variază după conținutul în celuloză).
  • însușirile individuale, sub acest raport se cunosc bune și rele consumatoare, consecința unei însușiri ereditare;
  • stadiul fiziologic condiționează apetitul și prin urmare ingestia de nutrețuri. Apetitul este minim la sfârșitul gestației și începutul lactației și crește până în luna a 3-4-a de lactație după care începe să scadă din nou. Reglarea fiziologică a ingestiei este importantă și pentru vacile în călduri. În acest caz consumul de hrană scade și în consecință și producția va fi micșorată;
  • calitatea gustativă a hranei și tehnologia adecvată de preparare duc la creșterea consumului.
  • durata de expunere a hranei la dispoziția animalului; alimentația la discreție asigură o creștere a consumului în comparație cu administrarea hranei în porții fixe.
  • conținutul în proteină și minerale al hranei: un conținut redus în proteine (sub 7%) și minerale, determină o dezvoltare înceată a florei rumenale și prin urmare o reducere a vitezei de digerare a glucidelor;
  • conținutul nutrețurilor în apă influențează ingestia de hrană în sensul că pentru nutrețurile care conțin peste 50% apă se înregistrează o reducere a hranei ingerate.
  • proporția de fibre detergent neutre (NDE) se consideră ca are influentă majoră asupra ingestiei de hrană.
  • viteza de consum: există o corelație între viteza de consum pe minut și ingestia zilnică.

Viteza de consum pentru diferitele nutrețuri în minute/kg substanță uscată a fost stabilită după cum urmează:

Felul nutrețului

Viteza de consum (min/kg substanță uscată)

Concentrate

2,5 – 5

Sfeclă

6 – 8

Nutreț verde

15 – 25

Fân

15 – 30

Semisiloz ()

20 – 35 kg

Siloz de porumb

25 – 35 kg

Paie

55 – 85

Viteza de consum este mai mare pentru fânuri de calitate, iar sub raportul formei lor fizice, consumul/minut este mai mare la cele tocate sau granulate. Cerealele zdrobite sau granulate sunt consumate mai rapid decât sub formă de uruială.

  • viteza de digerare și de trecere a hranei prin tubul digestiv influențează într-o mare măsură consumul zilnic. Cu cât producțiile sunt mai mari, cu atât coeficienții de digestibilitate ai rației trebuie să fie mai ridicați; sub acest raport se impune următoarea corelație:
Viteza de digerare a hranei
Viteza de digerare a hranei
  • felul nutrețului influențează ingestia atât prin digestibilitate cât și prin însușirile gustative în ansamblu;
  • forma de conservare: orice formă de conservare reduce ingestia zilnică voluntară (ex: față de nutrețul verde, din fân se ingeră 80-85%, iar din nutrețul însilozat 70-75%).
  • brichetarea fibroaselor măcinate duce la o creștere a ingestiei. Brichetele din fibroase măcinate nu pot reprezenta decât parțial rația vacilor de lapte deoarece se comportă asemănător concentratelor sub raportul metabolismului rumenal;
  • concentrația energetică a rației: în cazul cerințelor mari de energie satisfacerea organismului animal nu se poate realiza decât mărind concentrația energetică a rației (realizabilă prin suplimentarea nutrețurilor concentrate în rație). În acest caz vacile de lapte sunt capabile sa ingere cantități mai mari de substanță uscată.

În privința utilizării nutrețurilor concentrate, eficiența unor astfel de rații se menține ridicată numai până în momentul în care proporția acestora nu depășește 50-60% din valoarea energetică a rațiilor. La cantități mai mari de concentrate (peste 60%), are loc o scădere a consumului de substanță uscată raportată la 100 kg greutate corporală, scade în măsură însemnată randamentul de utilizare a energiei, în timp ce procesele fermentative din rumen converg spre îngustarea raportului acid acetic/ acid propionic, ceea ce se reflectă în reducerea conținutului de grăsime din lapte.

Citește și: cum se hrănesc vacile gestante?

La întocmirea rațiilor pentru vaci trebuie avut în vedere că acestea stau o perioadă îndelungată în exploatare și că structura nutrețurilor trebuie să corespundă din punct de vedere al sănătății, producției și economicității. În acest scop este necesară modificarea structurii rației și realizarea unor raporturi corespunzătoare între nutrienți în funcție de starea fizilogică a vacii: primele 2- 3 luni de lactație și o nouă fecundare, restul perioadei de lactație, gestație avansată (repaus mamar).

Pentru a realiza o ingestie corespunzătoare de nutrețuri în special la începutul lactației, când apetitul este încă scăzut, este necesar să se utilizeze un sortiment variat de nutrețuri urmărind și preferințele vacii. Vacile de lapte au preferințe diferite față de unele nutrețuri, distingând de asemenea diferențele dintre concentrate, cât și gustul dulce, sărat, acid și amar.

Cum se hrănesc vacile de lapte?

Stabilirea cerințelor nutriționale și a rației de hrană la vacile de lapte

Vacile de lapte convertesc foarte bine energia și proteina din hrană în producția de lapte, iar această conversie este cu atât mai bună cu cât nivelul producției este mai ridicat. În tabelul de mai jos este prezentată relația dintre nivelul producției și conversia în lapte a energiei și proteinei din hrană

Producția de lapte

(kg/ zi)

% din energia și proteina ingerate transferate în lapte

Energie

Proteina

5 30 44
10 38 65
20 55 78
30 65 85
40 72 88
50 75 90
60 78 92

Dacă vrem să hrănim corect vacile de lapte, acest lucru presupune:

  • Stabilirea cerințelor nutritive care cuprind: cerințele pentru funcțiile vitale: cerințele pentru producția de lapte; cerințele pentru susținerea gestației;
  • Stabilirea rației de bază, formată din nutrețurile de volum;
  • Stabilirea rației suplimentare.

Stabilirea cerințelor nutriționale

Cerințele nutriționale pentru întreținerea vieții depind de masa corporala și într-o mică măsură de tehnologia de exploatare. În cazul întreținerii pe pășune, vor fi crescute cerințele de energie și substanțe nutritive față de întreținerea în adăpost. Pentru vacile întreținute în stabulație liberă sau la pășune necesarul nutritiv pentru întreținerea vieții se majorează cu 10%. La vacile tinere pentru a asigura creșterea masei corporale, cerințele pentru întreținere se majorează cu 20% la prima lactație și cu 10% la lactația a 2-a. Cerințele de substanțe nutritive pentru producția de lapte sunt determinate de nivelul producției de lapte și de conținutul în grăsime al acestuia.

Normele de hrană și capacitatea de ingestie la vacile de lapte
Normele de hrană și capacitatea de ingestie la vacile de lapte

Stabilirea rației de bază

Aceasta se compune din nutrețuri suculente, fibroase și grosiere ca nutrețuri de bază la care se adaugă mai multe amestecuri de concentrate, din care unul format din concentrate energetice (porumb, orz, etc) și al 2-lea din concentrate proteice (șroturi de soia, șroturi de floarea-soarelui, mazăre) și premixuri vitamino-minerale.

Stabilirea rației suplimentare

Rația suplimentară în funcție de scopul pe care îl urmărește poate fi:

  • un amestec din diferite ingrediente necesar pentru echilibrarea rației de bază sau
  • un amestec echilibrat din diferite nutrețuri combinate, minerale, vitamine și aditivi furajeri care se administrează ca supliment la rația de bază.

Folosirea rațiilor suplimentare trebuie să se facă în funcție de evoluția curbei de lactație; imediat după fătare nivelul producției de lapte este de circa 70% din nivelul maxim, dar el crește treptat în următoarele 5-10 săptămâni și se menține o perioadă la nivel maxim după care începe să scadă. La vacile de lapte cu producții mari (peste 25-30 litri/ zi) rația suplimentară ajunge la 8-10 kg/ zi și chiar mai mult. În acest caz cantitatea de concentrate trebuie fragmentată în mai multe porții (4-5) și să fie administrată după consumul unor nutrețuri de volum. În aceasta situație nu se recomandă administrarea concentratelor la muls (care se face de obicei de două ori pe zi) deoarece cantitatea de concentrate care ar trebui consumată este prea mare (4-5 kg/ porție) și determină reducerea pH-ului rumenal și respectiv scăderea grăsimii din lapte.

Regimuri de furaje pentru vacile de lapte și unele caracteristici ale rațiilor
Regimuri de furaje pentru vacile de lapte și unele caracteristici ale rațiilor

Cum se hrănesc vacile de lapte în timpul iernii?

Pentru creșterea cantității de lapte trebuie respectate unele principii de bază în alimentația vacilor de lapte.

Principii de bază în furajarea vacilor de lapte în intervalul dintre fătări
Principii de bază în furajarea vacilor de lapte în intervalul dintre fătări

Cum se hrănesc vacile după fătare?

Pentru rehidratarea organismului după fătare se asigură în prima zi un barbotaj format din apă călduță și tărâțe sau amestecuri de uruieli fine de (1 kg concentrate la 5 kg apă) în cantitate de 10-15 kg și o cantitate redusă de fân de bună calitate (fân de lucernă, amestec de graminee cu leguminoase). În ziua a 2-a și a 3-a se administrează același barbotaj și fânul la discreție.

Mai recent firma DaNutrition (Danemarca) recomandă administrarea unui supliment furajer imediat după fătare cu scopul de a stimula consumul voluntar de nutrețuri și asigurarea necesarului de energie. Acest supliment are un conținut ridicat în energie și electroliți și se prepară în felul următor: 1 kg de supliment (AgroVit AfterCalving) se dizolvă în 10 litri apă caldă (50°C), apoi amestecul va fi diluat cu apă rece obținându-se în final aproximativ 20 litri soluție care se administrează imediat după fătare.

Din ziua a 4-a se introduc în rație concentratele și suculentele alături de fân, acestea fiind mărite treptat pentru ca la 8-10 zile de la parturiție rația să fie completă. În sezonul de slabulație sortimentele de nutrețuri și cantitățile recomandate în alimentația vacilor cu lapte sunt următoarele:

Fânuri– 5-15 kg/zi. Minimul de fân este de 3 kg, iar cantitatea maximă este condiționată numai de concentrația lor redusă în energie (sub 0,75 UNL/kg SU), care la vacile de lapte cu producții mari poate limita capacitatea productivă.

Fibroasele grosiere în funcție de producția de lapte a vacilor se pot administra numai sub formă preparată în cantitate de până la 4 – 5 kg/zi și în special cu scopul asigurării nivelului optim de celuloză brută în rație de care depinde bunul mers al proceselor de digestie și fermentație rumenală.

Suculente- 25 – 40 kg. Dintre suculentele de iarnă cea mai importantă pondere o deține silozul de porumb, plantă întreagă (faza de coacere în ceară), care poate fi folosit în cantități de până la 25 – 35 kg fiind păstrată proporția de 1/5 -1/7 cu nutrețurile fibroase.

Pentru tamponarea acidității silozului se recomandă ca în rația vacilor de lapte să se introducă câte 2 g carbonat de calciu pentru fiecare kg. de siloz, chiar dacă cerințele de calciu au fost asigurate de nutrețurile din rație (mai ales atunci când din rație face parte fânul de lucernă).

Semisilozurile și semifânurile din graminee și leguminoase, care se pot introduce în rațiile zilnice la vacile de lapte în cantitate de 8 -15 kg pot fi folosite până în preajma fătării. Rezultate bune se obțin când structura rației cuprinde silozul de porumb și fânul de lucernă (eventual siloz de lucernă). Fânul de lucernă echilibrează rația în proteină și asigură o mai bună utilizare în producția de lapte a energiei pe care o conține silozul de porumb. Porumbul siloz poate fi administrat și cu sfecla furajeră (sau tăiței de sfeclă) caz în care se înregistrează o creștere a conținutului laptelui în grăsime și proteină.

Sfecla furajeră, pentru efectul ei lactogen este bine să asigure 8 – 12% din SU a rației prin administrarea zilnică a 20 – 30 Kg. Dintre produsele secundare industriale, în alimentația vacilor de lapte se recomandă cele provenite din industria berii, respectiv borhotul de bere în cantități de 10 – 15 Kg/cap/zi.

Concentrate, în funcție de nivelul producției de lapte se recomandă în general 0,25 – 0,35 kg/L litru de lapte la producții de peste 10 L/zi iarna și 13-15 L/zi vara. Vacile de lapte cu potențial genetic ridicat pentru producția de lapte, au cerințe mari de energie și proteine. Nutrețurile fibroase nu pot acoperi cerințele de energie și proteine pentru vaca de lapte. În general, scopul adăugării concentratelor în rația vacilor de lapte este de a furniza o sursă concentrată de energie sau proteine asigurând astfel cerințele animalelor. Cantitatea maximă de concentrate care se administrează pe zi la o în lactație nu trebuie să depășească 12-14 kg. Modul de administrare al concentratelor la vacile în lactație este prezentat în tabelul de mai jos.

Producția de lapte

Amestec de concentrate

Amestec de concentrate

(kg/animal/zi) (kg/kg lapte) (kg/animal/zi)
până la 10
10-15 0,150-0,200 1,5-3,6
15 20 0,200-0,250 3,0-5,0
20-25 0,250 – 0,300 5,0-7,5
25 30 0,350-0,400 8,75- 12,0
30-35 0,450 – 0,500 13,5-17,5
35-40 0,500 17,5-20,0

Adaosul de grăsimi în hrana vacilor de lapte, contribuie la creșterea valorii energetice a rațiilor, fiind folosite în acest scop semințele de oleaginoase, uleiurile vegetale, grăsimi animale și grăsimi protejate. Cercetările efectuate pe plan mondial arată că suplimentul zilnic de grăsimi, de 600 – 700 g, determină creșterea producției de lapte cu 3 – 3,5 L/zi.

Aditivii furajeri folosiți la vacile de lapte

Aminoacizi sintetici. Utilizarea produsului Mepron (metionină protejată) în cantitate zilnică de 15 g la vaci cu producții ridicate la începutul lactației, a determinat creșterea producției de lapte zilnice cu 1,6-2 litri și a conținutului de grăsime din lapte cu 0,15%. În primele 100 zile de lactație se recomandă a se utiliza și Smartamina (metionină protejată) în cantitate de 12 g/zi/cap.

Probioticele. Cultura de drojdie YEA-SACC-1026 administrată în cantități de 5 – 10 g/zi/cap a determinat o creștere medie a producției de lapte cu 7,3% (cu limite de creștere între 2 – 30%). Drojdiile se recomandă să fie utilizate cu 15 zile înainte de fătare și 4 luni după fătare, când cerințele nutriționale sunt mari. S-a constatat că produsele probiotice au efecte favorabile în perioadele de stres alimentar (schimbarea regimului de hrană, ieșirea la pășune) și stres determinat de condițiile de mediu.

Substanțele tampon (bicarbonatul de sodiu, oxidul de magneziu, carbonatul de calciu, acetatul de sodiu, bentonita etc.) se pot utiliza în rația vacilor de lapte cu scopul de a reduce tulburările digestive și a preveni scăderea conținutului de grăsime din lapte. Se adaugă în rațiile bogate în concentrate și sărace în celuloză. Aceste substanțe tampon se recomandă să fie folosite (1,2 – 1,6% din concentrate) la începutul lactației sau când se folosesc în rație cantități mari de concentrate și porumb siloz.

Starterul ruminal este un aditiv furajer recomandat vacilor de lapte pentru pregătirea lactației și la începutul lactației. Micro- și macrocomponentele din acest produs asigură un pH optim favorizând astfel înmulțirea microflorei rumenale. Avantajele folosirii acestui aditiv constau în:

  • influențarea fermentației rumenale în condiții optime;
  • îmbunătățirea apetitului după fătare, mărind consumul de nutrețuri;
  • prevenirea unor boli (acidoză, cetoză);
  • asigurarea unui nivel de producție ridicat;
Compoziția starterului rumenal
Compoziția starterului rumenal

Hormonul de creștere (Somatotropina) a fost obținut prin tehnica transplantului de gene. Administrat la vaci în lactație determină creșterea producției cu 15- 30% fără modificarea compoziției laptelui.

Concentratele se administrează în general sub formă de amestecuri a căror structură se întocmește în funcție de aportul nutritiv al rației de bază. În amestecul de concentrate se introduc și nutrețurile minerale și eventual premixurile vitamino – minerale. Adăugarea unor cantități mari de concentrate în rația de hrană trebuie să se facă treptat pe parcursul unei perioade de 4- 5 zile, pentru a permite populației bacteriene din rumen să se adapteze la noua alimentație.

Sarea se poate administra sub formă de „bulgări de sare” de unde vaca își ia prin lins cantitatea de care are nevoie.

Folosirea surselor de azot neproteic în structura rațiilor la vacile de lapte dă rezultate bune numai atunci când hrana are un conținut redus în azot și o concentrație ridicată în energie. În experiențele de stimulare a fermentației rumenale efectuate pe plan mondial s-au utilizat rații în care au fost introduse suplimente de Optigen (sursă de azot non-proteic) și rații în care au fost incluse cantități similare de uree convențională,

În laboratoarele Ritchie Feeds din Ottawa Canada, cercetările efectuate de Jay Johnston cu Optigen (obținut de compania Alltech) inclus în amestecurile de nutrețuri unice administrate vacilor, au demonstrat o creștere a digestibilității celulozei și amidonului. Prin asigurarea în rația vacilor a unui nivel mai scăzut de proteină brută în asociație cu Optigen, se poate realiza o creștere a eficienței funcțiilor rumenale, asimilarea unei cantități mai mari de azot sub formă de proteină microbiană, asigurând astfel un nivel ridicat de aminoacizi la vacile de lapte.

În cazul vacilor recordiste, în hrană alături de fân și nutreț însilozat sau nutreț verde în sezonul de vară, se administrează nutrețuri combinate a căror structură și valoare nutritivă depinde de nivelul producției de lapte (tabelul de mai jos).

Structuri de nutrețuri combinate pentru vacile de lapte
Structuri de nutrețuri combinate pentru vacile de lapte

La vacile în lactație cu o producție mai mică de 5000 L/an se administrează 3 – 3,5 kg nutreț combinat/zi, iar la cele cu o producție mai mare de 5000 L/an, se administrează 0,2 – 0,5 kg nutreț combinat pentru fiecare litru de lapte produs. Nutrețurile combinate complete administrate vacilor cu producții mai mari de 5000 L/ an trebuie să asigure conținutul în substanțe nutritive prezentat în tabelul de mai jos.

Caracteristicile nutritive ale nutrețului combinat pentru vaci în lactație
Caracteristicile nutritive ale nutrețului combinat pentru vaci în lactație

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile nutritive ale materiilor prime folosite în nutrețurile combinate pentru bovine și cerințele nutriționale.

Valoarea nutritivă a principalelor ingrediente utilizate în nutrețurile combinate pentru bovine
Valoarea nutritivă a principalelor ingrediente utilizate în nutrețurile combinate pentru bovine
Cerințele nutriționale la bovine (pe categorii)
Cerințele nutriționale la bovine (pe categorii)

În alimentația vacilor de lapte se pot utiliza și concentratele PVM.

Cum se administrează concentratul PVM în hrana vacilor de lapte?

Vara:

  • direct: minim 1 kg/cap/zi presărat pe nutrețul de bază;
  • în amestec: 30% concentrat PVM + 70% cereale măcinate;

Iarna:

  • direct: minim 2 kg/cap/zi presărat pe nutrețul de bază;
  • în amestec: 45% concentrat PVM + 55% cereale măcinate.
Variante de amestec de cereale cu PVM în funcție de resursele existente în fermă
Variante de amestec de cereale cu PVM în funcție de resursele existente în fermă

Pentru vacile de lapte cu producții mari, cel mai bun sistem de hrănire este cu amestecuri unice, la care trebuie să aibă acces minimum 14-16 ore/ zi. Amestecul unic de nutreț poate fi realizat prin prepararea și amestecarea zilnică a nutrețurilor ce alcătuiesc rația, fie în urma depozitării pe o perioadă mai lungă. Acesta asigură o ingestie zilnică mai ridicată și o mai bună utilizare a energiei nutrețurilor în producția de lapte.

Modul de furajare

Modul de furajare respectiv hrănirea cu amestecuri unice sau administrarea separată a nutrețurilor au influență asupra nivelului pH-ului din rumen și producerii de acizi grași volatili. Consumul concentratelor concomitent cu nutrețurile de volum (amestecuri unice) favorizează rumegarea și salivația, în timp ce administrarea concentratelor separat reduce pH-ul, favorizând acidoza.

După fătare cantitatea de concentrate trebuie sa crească treptat până în momentul în care vaca nu mai răspunde printr-un plus de producție. Cele mai multe vaci reacționează pozitiv la suplimentul de concentrate până la 60-80 zile de la fătare. În acest interval de timp la vacile cu producție ridicată consumul de concentrate poate ajunge până la 10-12 kg/zi. Nivelul ridicat în concentrate în aceasta perioadă este determinat de cerințele mari în glucide necesare producției și normalizării funcției de reproducție.

După 3 luni de la începutul lactației cantitatea de concentrate poate să scadă și prin aceasta se poate modifica proporția diferitelor nutrețuri din rație. Nu se recomandă cantități mari de concentrate la vacile cu producții medii sau mici deoarece favorizează îngrășarea și scăderea producției precum și tulburări ale funcției de reproducție.

Modificarea structurii rației trebuie să se facă treptat astfel încât sa nu fie influențată negativ fermentația rumenală și respectiv procesele de digestie și absorbție a substanțelor nutritive.

Pentru realizarea unei fermentații rumenale favorabile producției și grăsimii din lapte, respectiv a fermentației de tip acetic, o mare importanță o are modul de preparare a fibroaselor. Mai potrivit este administrarea fânului sub formă întreagă, tocarea fânului determină creșterea ingestiei dar fără să modifice tipul fermentației rumenale. Fibroasele măcinate cât și granulele nu sunt corespunzătoare, fapt ce impune limitarea lor la vaci de lapte la cel mult 30-40% din substanța uscată a rației.

Dimensiunea nutrețurilor

Dimensiunea particulelor la care sunt mărunțite nutrețurile de volum au efect asupra pH-ului rumenal. S-a constatat că un nivel optim a pH-ului din rumen și un procent normal de grăsime se realizează dacă fânul de lucerna este marunțit la dimensiuni mai mari de 3 mm. Pentru realizarea unei digestii ruminale normale este necesar ca peste 50% din nutrețul de volum să aibă un grad de mărunțire mai mare de 2,5 cm.

Un aport minim de fibre prin nutrețurile de volum este obligatoriu pentru menținerea conținutului de grăsime din lapte. Particulele lungi de NDF (fibră detergent neutră) sunt necesare pentru a stimula rumegarea și salivația și se comportă ca tampon rumenal. NDF-ul care stimuleză rumegarea este cunoscut ca și NDF efectiv (eficace). Dacă majoritatea particulelor fibrei din hrană au mai puțin de 1 cm în lungime, ele stimulează mai puțin rumegarea.

Unele nutrețuri cum sunt borhoturile din cereale sau cojile de soia au un conținut ridicat în NDF, dar au o cantitate redusă de NDF efectiv. În cazul în care rația de hrană conține cantități reduse de NDF efectiv, apar probleme de sănătate (acidoza la vaci de lapte). Hrănirea vacilor pentru carne se face de obicei cu un nivel NDF în rație mult mai redus decât în cazul vacilor cu o producție ridicată de lapte. Nivelul NDF este mult mai important pentru o vacă de lapte decât pentru taurinele de carne, deoarece vaca în lactație are un nivel al ingestiei și al trecerii nutrețurilor prin tubul digestiv mult mai ridicat, cu o producere de AGV/ oră mult mai crescută și necesită o tamponare rumenală mult mai ridicată care se obține o dată cu NDF-ul efectiv.

Reguli pe care trebuie să le respecți atunci când hrănești vacile de lapte

  • concentratele se administrează după fibroase și suculente, dar înainte de muls (în cazul folosirii unor cantități mai mari de concentrate, acestea se dau în mai multe reprize);
  • nutrețurile care pot influența negativ calitatea laptelui (cum sunt rapița, varza, siloz de proastă calitate) se dau după muls;
  • fibroasele de slabă calitate se dau în cantități mai mari la porția de seară; Necesarul anual de nutrețuri pentru o vacă în lactație în funcție de producție este prezentat în tabelul de mai jos.
Necesarul anual de nutrețuri pentru o vacă de lapte
Necesarul anual de nutrețuri pentru o vacă de lapte

În continuare sunt redate cerințele de substanțe nutritive și câteva exemple de rații.

Cerințele de energie și substanțe nutritive pentru vacile în lactație
Cerințele de energie și substanțe nutritive pentru vacile în lactație

Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna)

Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) - varianta 1
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) – varianta 1
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) - varianta 2
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) – varianta 2
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) - varianta 3
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) – varianta 3 part 1
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) - varianta 3 part 2
Rație pentru o vacă de lapte de 600 kg cu o producție medie zilnică de 25 litri lapte cu 4 % grăsime (iarna) – varianta 3 part 2

În continuare sunt prezentate rații furajere pentru vaci de lapte.

Rații pentru o vacă de 620 kg cu diferite producții de lapte
Rații pentru o vacă de 620 kg cu diferite producții de lapte
Structura și valoarea nutritivă a nutrețului combinat
Structura și valoarea nutritivă a nutrețului combinat
Rație pentru o vacă de 700 kg cu o producție de 40 litri pe zi cu 3,5% grăsime
Rație pentru o vacă de 700 kg cu o producție de 40 litri pe zi cu 3,5% grăsime

Cum se hrănesc vacile de lapte în timpul verii?

În perioada de vară vacile de lapte se hrănesc pe pășune sau cu nutreț verde administrat la iesle sau în padoc. Consumul de nutreț verde variază în limitele 50-80 kg/ zi, în funcție de mai mulți factori dintre care coeficientul de digestibilitate are un rol important. În funcție de acest consum se pot asigura producții de 15-20 litri /zi fără adaosuri de concentrate. Consumul maxim se realizează în faza tânără de vegetație. Cu avansarea în vegetație crește conținutul în celuloză și se reduce treptat digestibilitatea, respectiv valoarea energetică și proteică a nutrețului verde. Pe lângă reducerea valorii nutritive scade și ingestia zilnică de nutreț verde, încât suplimentarea cu nutrețuri concentrate se impune la producții mai mici.

Dacă la începutul pășunatului, la o ingestie corespunzătoare, proteina este suficientă pentru o producție de 18-20 litri, energia nu este asigurată în schimb decât pentru 12-14 litri. În perioada de vară este necesar ca la vaci cu producții mari să se administreze un supliment de nutrețuri bogate în glucide ca de exemplu: tăiței uscați de sfeclă sau uruieli de cereale. Când excesul de proteină este asociat cu un nivel scăzut de celuloză (nutreț verde tânăr) apare diarea care favorizează demineralizarea organismului.

Ce să faci pentru a nu scădea conținutul de grăsime din lapte?

Trecerea de la regimul de stabulație la cel de pășunat se face treptat în decurs se 8-10 zile. Ieșirea la pășune atrage o scădere a conținutului de grăsime din lapte datorită unui conținut redus în celuloză. Pentru a preveni scăderea grăsimii din lapte se recomandă ca în primele zile de pășunat să se administreze dimineața înainte de scoaterea la pășune a 1-2 kg fân/cap.

Vacile de lapte se scot la păscut când înălțimea stratului vegetal are 12-15 cm. Nutrețurile verzi sunt sărace în Ca, P și Na, fiind necesară echilibrarea corespunzătoare a rațiilor.

Ingestia nutrețurilor verzi pe pășune este mai ridicată decât în cazul administrării la iesle, datorită fazei de vegetație a plantelor și a posibilității alegerii plantelor în funcție de palatabilitate. În cazul utilizării nutrețului verde în adăpost, scăderea conținutului grăsimii din lapte este mai mică, aceasta datorită faptului că recoltarea și transportul nutrețului verde se face într-o fază de vegetație mai avansată, când conținutul în celuloză este mai ridicat. Nutrețul verde proaspăt este consumat mai bine decât cel pălit, la fel nutrețul întreg față de cel tocat mărunt. Cu excepția porumbului și a nutrețului verde lignificat, plantele sunt mai bine consumate întregi. Pentru o ingestie corespunzătoare se recomandă ca ierburile tinere sa fie tocate mai lung, la circa 15 cm.

Nutrețul verde trebuie să se administreze într-un interval de până la 2-3 ore de la recoltare. Păstrarea în grămadă, după recoltare determină pierderea glucidelor ușor solubile, scindarea proteinei, încălzirea nutrețului verde până la 50-60°C fapt ce influențează valoarea nutritivă și consumul. Rațiile formate din nutrețuri verzi și siloz de porumb asigură față de rațiile numai cu nutrețuri verzi un consum mai mare de hrană și o cantitate mai mare de grăsime și proteină în lapte.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar