Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Analiza alimentelor - lucrări de laborator / Falsificarea laptelui prin adaos de substanțe conservante

Falsificarea laptelui prin adaos de substanțe conservante

prin adaos de substanțe conservante conduce la împiedicarea acidifierii timpurii a laptelui și la păstrarea probelor de înainte de analiză, pentru camuflarea lipsei de igienă în perioada de până la livrare. Printre substanțele conservante folosite în mod fraudulos în , sunt de menționat: apa oxigenată, acidul salicilic, acidul benzoic, formolul și acidul formic.

Determinarea apei oxigenate din lapte

Apa oxigenată este folosită în mod fraudulos pentru conservarea de scurtă durată a laptelui, împiedicând acidifierea timpurie a acestuia. Adăugarea de în scopul conservării laptelui este interzisă din următoarele motive:

  • acțiunea germicidă nu este selectivă (acțiunea este mai puternică asupra bacteriilor lactice decât asupra microflorei de alterare).
  • folosirea apei oxigenate maschează în oarecare măsură neglijențele în respectarea condițiilor de igienă
  • folosirea unei cantități mai mari de oxigenată pentru a asigura o conservare de 1-2 zile, poate imprima laptelui proprietăți senzoriale nedorite (gust amar, iritant).
  • chiar și în cantități mici, apa oxigenată prin oxigenul activ eliberat, produce oxidarea incipientă a grăsimii laptelui

Apa oxigenată adăugată în lapte poate fi depistată prin două metode:

Reacția cu acid vanadic. În acest caz, în prezența apei oxigenate, acidul vanadic se oxidează cu formare de compuși colorați (gălbui – roșcat). Metoda de lucru constă în a trata 10 ml lapte cu câteva picături de acid vanadic soluție 1% (1g acid vanadic dizolvat în 100 ml H2SO4 10%). Prezența apei oxigenate în cantitate mai mare de 0,1% face să apară o colorație gălbuie roșcată.

Reacția cu bicromat de potasiu. În prezența apei oxigenate, bicromatul de potasiu este oxidat la acizi percromici de culoare albastră. Metoda de lucru constă în a trata 2 ml soluție cu bicromat de potasiu 1%, acidulat cu 1-2 picături de H2SO4, concentrat, cu 2 ml lapte care se adaugă prin prelingere, fără amestecarea straturilor. Dacă în zona de contact dintre cele două straturi apare un inel de culoare albastră-verzuie, înseamnă cu apa oxigenată este prezentă.

Determinarea acidului salicilic din lapte

Acidul salicilic adăugat în lapte în proporție de 0,05% sau mai mult, asigură conservarea acestuia 1-3 zile. Identificarea acidului salicilic se bazează pe reacția specifică de culoare (violetă) cu clorură ferică. Pentru decelerarea acidului salicilic și a sărurilor sale, în 10 ml lapte se introduc 5 picături de clorură ferică și, după agitare, se observă culoarea care apare. Interpretarea este următoarea:

  • dacă în lapte nu este prezent acidul salicilic sau sărurile sale, culoarea este galbenă
  • dacă în lapte este prezent acidul salicilic sau sărurile sale se observă o culoare gri sau violetă la concentrații de conservant mai mari.

Determinarea acidului benzoic și a sărurile sale din lapte

Pentru decelerarea acidului benzoic și benzoaților, se utilizează reacțiile următoare:

  • reacția cu clorură ferică, când se obține un precipitat de culoare roșie brună de benzoat de fier
  • reacția cu sulfat de cupru, când se obține o colorație albastră-verzuie de benzoat de cupru, cu un ușor precipitat
  • reacția cu sulfură de amoniu, când apare o colorație portocalie care este stabilă la căldură
  • reacția cu hidroxilamină, când apare o colorație roșie-portocalie care este stabilă la căldură.

Determinarea acidului boric și a boraților din lapte

Reacția se poate face calitativ și cantitativ. Calitativ reacția se face cu tinctură de curcuma. Reacția se poate efectua pe lactoser (deproteinizat), dar și pe cenușă, deoarece sărurile și oxizii de bor au o bună stabilitate termică. Metoda calitativă constă în următoarele: 20-30 ml lapte se introduc într-o capsulă de porțelan, se alcalinizează cu apă de var, după care se calcinează, iar cenușa se dizolvă într-o cantitate cât mai redusă de acid clorhidric diluat. În prezența acidului boric sau a boraților, hârtia de curcumă se înroșește în laptele falsificat. Cantitativ acidul boric din cenușa laptelui falsificat în prezență de glicerină formează esteri acizi care se pot titra cu soluție de NaOH.

Determinarea formolului (formaldehida) din lapte

Formolul are acțiune puternic germicidă și adăugat în lapte în proporție de 1ml/10 L lapte asigură o conservare timp de 10 zile. Pentru determinarea formolului se pot folosi mai multe reacții specifice (analizele tehnice sunt făcute pe un distilat în care aldehida formică a fost antrenată cu vapori de apă).

Punerea în evidență a formolului se face prin următoarele metode:

  • reacția cu fenol, în care caz 1 ml distilat se adaugă în 2 ml picături de fenol și după omogenizare, prin prelingere, se adaugă 1 ml acid sulfuric concentrat. În prezența aldehidei formice la locul de contact apare un inel de culoare roșie
  • reacția cu fluoroglucină, în care caz la 1 ml distilat se adaugă 5 picături de hidroxid de soiu soluție 10% și 5 picături de fluoroglucină soluție 1%, apoi se omogenizează. Apariția unei culori roșii indică prezența aldehidei formice.
  • reacția cu rezorcină, în care caz la 1 ml rezorcină se adaugă prin prelingere 1 ml distilat, pe pereții eprubetei. Apariția unei colorații roz – roșiatice la locul de contact pune în evidență prezența formaldehidei.
  • reacția cu azotat de arging, în care caz într-o eprubetă, conținând 1 ml distilat, se introduc 2 ml azotat de argint soluție 0,1 N, peste care se adaugă picătură cu picătură soluție de amoniac până când precipitatul care s-a format la început se dizolvă. În funcție de concentrația de aldehidă formică reacția se exteriorizează în următoarele variante: se formează o oglindă de argint; apare un precipitat de culoare neagră; soluția devine tulbure, cu nuanță întunecată.
  • reacția cu cloruri ferice, în care caz într-o eprubetă se introduc 1 ml distilat, 2-3 picături de soluție ferică și după omogenizare, se adaugă prin prelingere pe pereții eprubetei 1 ml acid sulfuric concentrat. Dacă la suprafața de contact apare un inel de culoare roșie-violetă, în lapte este prezentă aldehida formică.
  • reacția cu acid tanic, în care caz într-o capsulă de porțelan se introduc 5 ml reactiv ce conține acid tanic peste care se adaugă 1 ml distilat, se omogenizează și se încălzește 5 minute pe baia de nisip; reactivul tanic se prepară în timpul lucrului, în care caz, 25 g acid tanic se dizolvă în 50 ml aci sulfuric concentrat. Apariția culorii albastru – violet indică prezența aldehidei formice.
  • reacția cu fenilhidrazină, în care caz într-o eprubetă se introduc 0,1 g fenilhidrazină și 1 ml apă distilată. După dizolvare se introduce 1 ml distilat și se alcalinizează cu 5 ml soluție hidroxid de sodiu 10%, după care se omogenizează. În prezența aldehidei formice apare o culoare roșie.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.