Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Alimente / De ce se falsifică alimentele și care sunt costurile falsificărilor alimentelor?

De ce se falsifică alimentele și care sunt costurile falsificărilor alimentelor?

De obicei, motivațiile celor care falsifică alimentele se referă la oportunitatea obținerii unui profit cu efort și costuri reduse, mai ales când există pe piață o diversitate mare de produse din aceeași categorie, provenite de la diferiți producători, produse care sunt ambalate cât mai atractiv pentru a vinde produsul, prin atragerea cumpărătorilor, care consideră că un ambalaj bine conceput reflectă și calitatea produsului.

Un alt motiv pentru care se practică îl reprezintă riscul scăzut de decelerare care se bazează pe următoarele:

  • un control neeficient pe tot parcursul de trasabilitate a produsului
  • un control neeficient al organelor de stat specializate la producător și procesator și lipsa unor aparate care să detecteze rapid falsificarea
  • o slabă educație nutrițională a cumpărătorilor, unii dintre aceștia neavând timp nici pentru citirea completă a inscripțiilor de pe etichetă și confundarea valorii energetice cu valoarea nutritivă

Toleranța scăzută față de cei care falsifică alimentele, reprezintă un alt motiv care permite falsificarea alimentelor, chiar dacă sunt stipulate pedepse penale cât mai aspre (amenzi penale și închisoare); Din punctul nostru de vedere, aceștia ar trebui să fie cunoscuți de consumatori (publicitate negativă în presa scrisă și vizuală) și educarea cumpărătorului care să manifeste cea mai mare exigență la alegerea unui produs.

Alte motive pentru care se practică falsificarea alimentelor sunt reprezentare de:

  • existența unui număr mare de mici fermieri și care nu au posibilități financiare să-și asigure semințe de calitate, aparatură modernă pentru muls animale, răcirea laptelui și realizarea în final de produse competitive calitativ și  ca preț
  • posibilitatea procesatorilor, mai ales în câteva subramuri de bază, să utilizeze o multitudine de aditivi alimentari cu care reușesc să îmbunătățească aparent proprietățile senzoriale ale produselor (culoare, gust, miros, consistență, textură, prospețime)
  • posibilitatea de a folosi ingrediente mai ieftine decât materiile prime de bază, intrând astfel într-o competiție neloială cu producătorii care țin la marca lor creată cu multă trudă pe parcursul mai multor ani și care respectă standardele proprii și pe cele generale
  • orientarea cumpărătorului spre produse cât mai accesibile ca preț și care de foarte multe ori nu sunt produse de calitate; această orientare se manifestă în special la populația cu venituri mici și foarte mici.
  • existența intermediarilor, mai ales în piețe agroalimentare, care au tendința de a frauda anumite mărfuri (cartofi, roșii, salată, primele două categorii de produse fiind așezate ca să atragă atenția consumatorului, iar ultima categorie fiind permanent udată pentru a-și păstra prospețimea) și care cumpără produse din depozite en-gross la o calitate inferioară și le valorifică la prețuri de calitate superioară.

Frauda poate fi făcută și de unii operatori (muncitori) din secția de producție, care se pot constitui într-o grupare infracțională cu participarea șefului de compartiment. De regulă, frauda practicată în acest caz este de a înlocui un produs de calitate superioară cu unul de calitate inferioară, cel de calitate superioară fiind scos  din unitatea de procesare de distribuitori sau de clienții care vin în contact direct cu cei implicați în fraudă (de exemplu se valorifică unt prin fabricare de unt cu procent mai redus de grăsime; se valorifică carne superioară de vită sau porc folosind în preparate de carne cantități mai mare de proteine de origine vegetală). Acest gen de fraudă poate fi caracterizat prin următoarele trei aspecte:

Aspecte financiare:

  • cupiditate (lăcomie, aviditate de bani, bunuri)
  • operatori care au datorii financiare mari
  • operatori care au pierderi financiare datorită unor vicii (jocuri de noroc, pariuri, speculații diferite)
  • operatori care sunt mari consumatori de alcool, droguri, sunt fumători înrăiți;
  • operatori (în special tineri) care sunt amatori de petreceri, vacanțe scumpe

Aspecte de oportunitate

  • slaba activitate a compartimentului de asigurare a calității (elaborarea și aplicarea sistemului de asigurare a calității; audit intern și la furnizor; certificarea costurilor calității)
  • slaba activitate a compartimentului tehnic de conformitate; controlul de conformitate a materiilor prime, auxiliare, materialelor și produselor finite; controlul calității de conformitate al operațiilor de transport post-fabricație;
  • slaba activitate (sau chiar inexistența) a laboratorului la producător și în special la procesator privind analiza fizico-chimică a tuturor materiilor prime, ingredientelor, condimentelor, aditivilor și materialelor utilizate.
  • dovadă de neglijență din partea conducerii la prevenirea și reducerea fraudelor, lipsa de interes pentru crearea unui climat de onestitate, deschidere și comunicare, asistență în rândul operatorilor, precum și lipsa preocupării pentru eliminarea posibilităților de fraudare.
  • incapacitatea conducerii de disciplinare a persoanelor dispuse la fraudare
  • incapacitatea conducerii secțiilor de a judeca calitatea performanței operatorilor și trecerea cu vederea a eventualelor greșeli
  • lipsa unui audit intern eficient și cât mai des în secțiile cu probleme de fraudare
  • ignoranța, apatia și incapacitatea celor care cumpără astfel de produse de a reclama organelor de specialitate și chiar conducerii companiei.

Diverse raționamente ale falsificatorilor:

  • întreprinderea în care lucrez este și a mea
  • nimeni nu va suferi după comiterea fraudei (ceea ce este total greșit având în vedere că industria alimentară se ocupă cu fabricarea de hrană pentru populație)
  • prin fapta pe care o săvârșesc deservesc și alți indivizi, deci fac un bine unei colectivități
  • ceea ce fac este pentru un scop bun
  • voi putea la nevoie să înapoiez valoarea fraudei făcute și ca atare nimeni nu va fi păgubit
  • plătesc statului prin taxe și impozite foarte mult din ceea ce câștig legal
  • bogații sunt impozitați mult mai puțin și de aceea devin și mai bogați, iar noi sărăcim mai mult
  • guvernul risipește mulți bani pe acțiuni și obiective inutile în loc să crească nivelul de trai al populației
  • pentru ceea ce fac (falsificarea) muncesc și ca atare, îmi iau răsplata cuvenită

Orice falsificarea a unui necesită costuri reactive dar și costuri proactive (de prevenire). Mărirea costurilor de prevenire este în funcție de:

  • companie (mărimea ei și gradul de diversificare)
  • natura produsului sau produselor
  • diversitatea operațiilor
  • complexitatea lanțului de vânzare
  • capabilitatea de a adapta schimbările de regulamente

De foarte multe ori falsificările produse în cadrul unei companii sunt folosite de adversari, producători din piață care deservesc același segment de consumatori, pentru a denigra marca și, deci, pentru a diminua vânzările prin creșterea neîncrederii consumatorilor.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.