Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi alcoolice / Produse secundare de la fabricarea spirtului. Cum se obține spirtul din deșeuri celulozice?

Produse secundare de la fabricarea spirtului. Cum se obține spirtul din deșeuri celulozice?

/
/
/
349 Views

La fabricarea mai pot fi folosite leşiile bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei (cca 2,5 mc la 1000 kg celuloză obţinută).  Substanţa uscată este compusă din 85 % substanţe organice şi 15 % substanţe minerale, dintre acestea fiind prezente în cantitate mare
acidul sulfuric şi sulfuros, legat chimic şi liber, acidul azotic şi formic.

Având 11-14 grade Bllg, leşiile bisulfitice sunt toxice şi pentru drojdii, astfel că pentru a fi apte de fermentare sunt supuse unei neutralizări, pentru îndepărtarea excesului de acizi şi eliminarea acidului sulfuros liber. Leşiile bisulfitice sunt sărace în potasiu, fosfor sau substanţe azotoase asimilabile, motiv pentru care ele se supun unei corecţii cu săruri nutritive, capabile să stimuleze fermentaţia. Utilizarea deşeurilor celulozice la fabricarea spirtului este limitată datorită compoziţiei chimice a materiei prime şi a tratamentelor necesare în vederea fermentării alcoolice.

Produse secundare de la fabricarea spirtului

Ca urmare a cantităţilor mari de materii prime amidonoase ce se prelucrează în industria spirtului, rezultă ca subproduse dioxidul de carbon, alcoolul tehnic, apa de luter, uleiul de fuzel, borhotul de cereale şi melasă.

Borhotul

Borhotul, rezultat în urma distilării plămezilor fermentate, este un material bogat în compuşii nefermentascibili ai materiei prime precum: celuloză, proteine, grăsimi, acizi nevolatili, pectine, substanţe minerale. La acestea se mai adaugă eventualele resturi de amidon, maltoză nefermentată, dextrine, celule de drojdii, acid lactic şi glicerină, ca şi compuşi nevolatili rezultaţi în urma fermentaţiei alcooloce. Compoziţia chimică medie a borhotului provenit de la unele cereale şi cartofi este prezentată în tabelul de mai jos.

Compoziţia chimică medie a borhotului rezultat din industria spirtului (în, % S.U.)
Compoziţia chimică medie a borhotului rezultat din industria spirtului (în, % S.U.)

Ca urmare a conţinutului ridicat în substanţe azotoase asimilabile, borhotul de cereale şi cartofi este folosit, în stare umedă sau uscată, completat cu vitamine sau lactat de amoniu, ca furaj în hrana animalelor şi a păsărilor. Borhotul din cartofi rezultat de la distilare are în compoziţia sa un procent ridicat de substanţe nefermentascibile, glicerină, acizi şi procente mici de zahăr rezidual, din acest punct de
vedere el fiind un furaj mult mai bun decât cel rezultata din plămezile de cereale. Din cauza conţinutului ridicat în săruri minerale, folosirea lui ca furaj este limitată, chiar interzisă în anumite cazuri (vaci gestante, porci).

Borhotul de melasă este utilizat cu precădere la fabricarea drojdiei de panificaţie şi a celei furajere, la obţinerea glicerinei şi a acidului glutamic, ca suport pentru dezvoltarea unor microorganisme producătoare de vitamine (vitamina B12).

Dioxidul de carbon

Dioxidul de carbon constituie unul din principalele subproduse rezultate în industria spirtului. Din punct de vedere teoretic, prin fermentarea amidonului, dioxidul de carbon degajat reprezintă circa 52-54 % din masa de amidon prelucrat. În funcţie de produşii de degradare a amidonului (glucoză, maltoză, dextrine, fructoză, zaharoză), din 100 kg asemenea compuşi rezultă între 44 – 49 kg CO2.
Nu toată cantitatea de poate fi recuperată. Procentul depinde de tipul instalaţiei de fermentare şi materia primă folosită. Astfel, la fermentarea discontinuă a plămezilor de cereale şi cartofi, procentul recuperat ajunge la 70 %, în timp ce la plămezile de melasă la
doar 50 %. Procentul de recuperare creşte în ambele cazuri dacă fermentarea se realizează în instalaţii cu funcţionare continuă.

Însușiri tehnologice ale boabelor de cereale: umiditatea, masa hectolitrică, sticlozitatea

Dioxidul de carbon trebuie purificat deoarece el antrenează vapori de alcool, de apă, alte impurităţi care pot ajunge la 0,5-1,0 % din cantitatea de gaz degajată. După purificare el se îmbuteliază sub presiune, fiind folosit la saturarea băuturilor nealcoolice şi alcoolice, a apelor minerale, la asomarea animalelor, la obţinerea carbonatului de calciu, respectiv a carbonatului de amoniu (utilizat la furajarea animalelor ca material de adaos).

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar