Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Analiza alimentelor - lucrări de laborator / Determinarea reziduurilor de antibiotice din lapte

Determinarea reziduurilor de antibiotice din lapte

Prezența antibioticelor în lapte este de nedorit din punct de vedere al inocuității laptelui, al controlului eficienței pasteurizării prin testul fosfatazei, dar mai ales din punct de vedere tehnologic și al sănătății omului. Antibioticele provin în lapte de la tratamentul animalelor pentru diferite boli, sau din adăugarea intenționată în scop de conservare. Pentru decelerarea antibioticelor se folosesc următoarele metode:

Metoda discurilor (Gelesolat și Hassing) în care se folosește ca microorganism test Bacillus stearothermophilus van. Calidolactis, aflat într-un mediu de întreținere, care se însămânțează mai întâi într-un mediu cu extract de drojdie glucozat ce se termostatează 16-18 ore la 55°C și apoi, 1 ml din acest mediu se introduce într-un mediu de extract de drojdie cu triptonă-agar (5-6 ml), adus la 50°C, totul fiind golit apoi într-o cutie Petri. După solidificarea mediului din cutia Petri, se așează pe suprafața mediului un disc de hârtie de filtru cu diametru = 10 mm impregnat cu lapte martor, alt disc impregnat cu lapte suspectat de falsificare și alt disc tot cu lapte suspectat, dar la care s-a adăugat și penicilinază (o picătură în 5 ml). Cutiile se termostatează la 55°C timp de 2 ore și jumătate.

Interpretarea rezultatelor se face astfel:

  • dezvoltarea normală a culturii de Bacillus stearothermophilus în jurul discului impregnat cu lapte martor și prezența unei zone inelare fără cultură în jurul discului impregnat cu lapte suspect, arată prezența unui antibiotic.
  • dacă în jurul discului impregnat cu lapte suspect, la care s-a adăugat penicilinază există zona inelară liberă de cultură de Bacillus stearothermophilus, laptele este contaminat cu penicilină.

Metoda discurilor având ca microorganism test Bacillus subtilis în care caz se folosesc discuri nutritive impregnate cu Bacillus subtilis, discuri care sunt ambalate ermetic și care la utilizare se umezesc cu laptele de analizat și se așează pe suprafața unei cutii Petri ce conține agar. Dacă în lapte nu există antibiotice, Bacillus subtilis se dezvoltă în jurul discului timp de 4-6 ore ca o zonă densă opalescentă. Dacă antibioticul (penicilina) este prezent, în jurul discului rămâne o zonă transparent pe care nu se dezvoltă Bacillus subtilis.

Alte metode de decelerare a antibioticelor în lapte sunt următoarele:

  • Metoda Neal-Calbert ]n care microorganismul este Str. thermophilus.
  • Metoda Frank cu albastru de metilen, în care microorganismul test este cultura de iaurt

Aceste metode se bazează pe comparația dintre culoarea probei de lapte suspect cu cea a laptelui martor, respectiv se determină timpul de decolorare.

  • Metoda Delvotest-multi și Delvotest cu ampule.

În acest caz laptele de analizat este plasat cu un comprimat de substanțe nutritive pe un mediu de cultură, în scobitura plăcii sau ampulei de Delvotest. Mediul de cultură conține spori de Bacillus stearothermophilus și purpură de brom-crezol, ca indicator de pH. Celulele vegetative produc aciditate și deci scad pH-ul și culoarea devine galbenă. Dacă există substanțe inhibitoare în lapte, sporii de Bacillus nu se pot înmulți, pH-ul rămâne neschimbat, iar culoarea este purpurie. Se lucrează cu 0,1 ml lapte, iar ca martor se lucrează cu apă sterilizată.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!