Hit enter after type your search item

Dependența de alcool sau de medicamente este o boală?

/
/
/
142 Views

Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia și din Germania au definit pentru prima dată obsesia de a bea ca fiind o boală și au descris-o ca atare. A mai durat însă câtva timp până când acest concept s-a impus oficial și cu toate consecințele în opinia publică. Medicamentele psihotrope (care influențează psihicul) de tipul celor folosite azi sunt cunoscute abia din anii cincizeci ai secolului nostru, iar tranchilizantele și-au făcut intrarea abia în anii ’60. De aceea va mai dura încă o vreme până când dependența de astfel-de substanțe va intra în conștiința opiniei publice și sub incidența legii.

Când este dependența de sau de o boală?

Se consideră că este prezentă o boală atunci când sunt evidente modificări fizice și/sau psihice care:

  • se deosebesc în mod evident de starea de sănătate;
  • pot fi percepute subiectiv și obiectiv;
  • necesită supraveghere medicală sau tratament;
  • nu sunt provocate în mod conștient de cel în cauză și
  • pot avea ca urmare incapacitatea de muncă (concediu, apoi pensie de boală).

Deși dependența prezintă toate aceste caracteristici, în multe cazuri, ea nu este o boală în sensul obișnuit. Apar, ce-i drept, vătămări grave ale organismului, dar ele nu sunt nici cauza bolii, nici indispensabile diagnosticării. Nimeni nu se poate contamina de dependență – cum este cazul multor – fi nici nu se poate îmbolnăvi de ea. Nu există medicamente specifice împotriva acestei . O altă deosebire constă în faptul că, în tratamentul altor , pacientul suportă pasiv o intervenție – de exemplu reușita operației în cazul unei apendicite depinde numai de măiestria medicului. În cazul dependenței, vindecarea depinde mai ales de participarea activă a bolnavului. Specialiștii în domeniu acționează după principiul: „Te ajut să te poți ajuta singur.“

Citește și: boli cauzate de consumul de alcool

Deoarece dependența psihică este o problemă mai spinoasă, specialiștii în domeniu fac parte din alte categorii profesionale decât în cazul la bolilor clasice. Cea mai importantă contribuție la tratament și-o aduc psihologi, asistenți sociali și terapeuți formați special pentru problematica dependenței. Foarte des însănătoșirea are loc fără intervenția unui specialist, și anume în grupele de întrajutorare.

Citește și alte articole din categoria DROGURI sau BĂUTURI ALCOOLICE

Dependența este, în concepția modernă, o boală cronică. Ea se dezvoltă treptat din interacțiunea factorilor ce țin de personalitate cu cei ai mediului, astfel încât cel în cauză nici nu observă cum se depărtează treptat de „starea de sănătate”. Perfidia bolii constă în faptul că nici măcar specialiștii nu pot prezice cu certi­tudine care dintre consumatorii de alcoolice vor deveni . Dacă o persoană a trecut prin faza în care a fost atât de dependentă de alcool încât nu și-a mai putut dirija viața, acea persoană nu se mai poate întoarce la stadiul consumului „naiv“, neproblematic de alcool.

Asemănări între dependența de alcool și boală cronică

Dependența nu are puncte comune cu bolile acute ca inflamațiile, leziunile sau fracturile. Mai degrabă se poate asemui unui infarct miocardic, unui sau unor afecțiuni circulatorii. Există următoarele asemănări cu o boală cronică:

  • La toate aceste boli conduita de viață are un rol important: deprinderea unor obiceiuri de , mișcare și , precum și capacitatea de a reacționa adecvat la situațiile solicitante.
  • O ameliorare durabilă nu se poate aștepta în cazul acestor boli decât prin modificarea comportamentului și a obiceiurilor, de exemplu a regimului ali­mentar.
  • Țelul tratamentului nu constă în restabilirea stării inițiale de sănătate, ci în reducerea solicitărilor și extinderea posibilităților de a trăi o viață dezirabilă.
  • În cazul acestei boli există suficienți factori ereditari care influențează pro­babilitatea instalării ei, fără a o provoca în mod explicit.

Terapia se adresează, așadar, personalității în complexitatea ei, tuturor do­meniilor de viață și de comportament ale persoanei în cauză și nu se referă la vindecarea anumitor simptome cum ar fi tulburările hepatice. În ciuda recunoașterii oficiale de către OMS a dependenței ca fiind o boală, dependentul este privit altfel decât un cardiac: pe acesta din urmă îl compătimim, pe alcoolic însă îl considerăm a fi lipsit de voință și de caracter. De ce este așa? Cine este mai înclinat să gândească în acest fel? Vă propunem să cugetați asupra acestei teme.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :