Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

De ce să mâncăm carne?

/
/
600 Views

Sub denumirea de vor fi cuprinse toate țesuturile și organele consumate de om, obținute de la mamifere și păsări domestice sau sălbatice. Carnea este una din componentele principale ale rației alimentare și absolut necesară în alimentația copiilor și adolescenților, fiind o importantă sursă de proteine cu valoare nutritivă mare.

Proteinele – se găsesc în carne între 15 – 25 g %, în medie 20 g % și nu au în constituția lor toți aminoacizii esențiali. Țesutul muscular este componentul cel mai important al cărnii, iar țesutul conjunctiv este diferit de cel muscular prin prezența în compoziția sa a unor proteine (colagenul și elastina), care sunt sărace în unii aminoacizi esențiali (metionină, izoleucină, lizină, histidină) și lispsite de triptofan. Prin fierbere prelungită, cea mai mare parte a colagenului se hidrolizează în gelatină, ușor digerabilă, iar elastina rezistă la această prelucrare termică, nu este digerată și se elimină prin fecale.

Lipidele ­– se găsesc în carne în cantități diferite, în funcție de specia animalului și de modul de furajare. Proporția grăsimii oscilează între 5 – 25 g% și este mai mare la animalele bătrâne și la porc decât la vita. Cea mai redusă proporție de grăsime se găsește în carnea de cal, iepure și pui. Carnea de vită și oaie conține mai mulți acizi grași saturați comparativ cu cea de porc, pasăre, pește. Colesterolul variază de la un organ la altul, cea mai mare cantitate găsindu-se în creier.

Glucidele – sunt prezente în carne sub formă de urme, ceea ce se explică prin faptul că, după sacrificarea animalului, glicogenul muscular se transformă în acid lactic.

Elementele minerale – constituie componente importante ale cărnii. Carnea de vită, mai ales viscerele, sunt o sursă importantă de fier, datorită atât cantității conținute, cât și condițiilor favorabile pentru absorbția și utilizarea metabolică. Spre deosebire de fosfor și potasiu, conținutul de sodiu și de calciu este mai redus, iar raportul Ca/P, este foarte scăzut (0,03 – 0,05). Cantitatea de calciu este mai mare în unele moluște și în conservele de pește în care sunt incluse și oasele. Iodul se găsește în special în peștii de apă sărată, iar carnea de pește constituie a doua sursă de fluor, după ceai.

Carnea dispune de toate substanțele constructive din care este format organismul uman, prezente în formă relativ ușor digerabilă și asimilabilă, cu valoare biologică înaltă. Carnea este un aliment bogat în aminoacizi esențiali, ca și vitamine și fier, și totodată carnea participă în proporție ridicată la formarea hemoglobinei, exercitând o acțiune antianemică importantă.

Proteinele din carne au rol deosebit în procesele de apărare ale organismului, mărind rezistența acestuia față de infecții și substanțe toxice. Carnea stimulează activitatea nervoasă superioară și îmbunătățește capacitatea de muncă a omului. Datorită conținutului ridicat în lizină, acest produs alimentar poate completa valoarea nutritivă a produselor din cereale, care conțin proteine sărace în acest aminoacid.

Substanțele extractive (carnozina, creatinina, bazele purinice, ureea) se întâlnesc în special în carnea pregătită (prăjită) și produc o puternică secreție de suc gastric și de suc pancreatic, ceea ce asigură o activitate digestivă bună, de durată. Savoarea cărnii este o senzație complexă, care este datorată în mare parte substanțelor hidrosolubile: acidul inozinic, hipoxantinei derivată din ATP, glicopeptidelor și aminoacizilor, ca acidul glutamic.
Timpul de evacuare al stomacului după ingestia de carne variază între 3-6 ore și este cu atât mai lung cu cât conținutul de grăsime al cărnii este mai mare.

Deoarece utilizarea digestivă a principiilor alimentare din carne este foarte mare, ajungând până la 96%, proporția substanțelor neabsorbite este foarte mică favorizează constipația, prin hipotonie intestinală. Acțiunea de inhibare a florei acidofile face din carne și pește alimente indicate în dieta colopatiilor cu predominanța fenomenelor de fermentație și în colita ulceroasă. Excesul de carne poate accentua procesul de putrefacție din colon, cu apariția unor substanțe dăunătoare (hidrogen sulfurat, indol, scatol, amoniac, amine).

Peștele ne oferă oferă o carne excelentă cu calități gustative deosebite, mai ușor digerabilă deoarece nu conține țesut colagen fibros. Are mai puține proteine decât carnea de vită (15 – 19%), dar acestea conțin toți aminoacizii esențiali. Cantitatea de grăsime este variabilă de la o specie la alta, aceasta fiind bogată în acizi grași polinesaturați, cu mai mult de trei duble legături, care au efecte hipercolesterolemiante și antiaterosclerozante.
Acizii grași nesaturați fiind ușor oxidabili, peștele este mai puțin rezistent la conservare. Substanțele minerale totale reprezintă 0.8 – 0.5%. Peștele conține o foarte mare cantitate de fosfor (peste 200mg/ 100g), este bogat în iod, fluor, nu conține decât fier, calciu și vitamine.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar