Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Diverse / Despre igienă. De ce este importantă cunoașterea regulilor de igienă

Despre igienă. De ce este importantă cunoașterea regulilor de igienă

/
/
/
82 Views

De ce trebuie să cunoaștem regulile de igienă?

Astăzi, se consideră logic ca patronul, care are libertatea de a crea o afacere de succes, să îşi asume responsabilitatea calităţii măr­furilor pe care le produce. Dar mărfuri de calitate se produc cu lucră­tori pregătiţi profesional corespunzător. S-a demonstrat că oricât de bine ar fi cunoscute regulile tehnice şi tehnologice specifice, pregătirea este incompletă dacă acestea nu sunt dublate şi de noţiuni fundamentale de igienă.

Nu este suficient ca regulile de igienă să fie cunoscute. Ele trebuie să devină reflexe, trebuie să intre în comportament, ca o a doua natură. Ele nu trebuiesc aplicate și respectate de frica inspectorului, ci din convingere. Niciodată nu trebuie să riști în ideea că „doar nu se va întâmpla tocmai acum“. Nu trebuie uitat că riscurile sunt ca un iceberg, marea lor majoritate sunt ascunse, nu se văd cu ochiul liber.

Lucrătorii, pe lângă efortul de a întelege și reține noțiunile, trebuie să facă un efort și mai mare de a-și forma deprinderile necesare.

Orice gest trebuie controlat până când interdicțiile igienice dispar și se instalează numai gesturile reflexe, benefice.

Mulți patroni și manageri din domeniul alimentației (producție, comerț, alimentație publică) au înțeles că investițiile în igienă sunt foarte rentabile. La fel de rentabilă fiind și investiția în certificarea deținerii noțiunilor fundamentale de igienă de către lucrătorii utilizați.

Organismul uman este într-o permanentă interdependentă cu mediul în care se naște, crește, trăiește, muncește și se bucură de viață

Mediul natural este compus din aer, apă, sol, faună și floră. Aceste componente asigură menținerea vieții în diversele ei forme, din care face parte și omul.

Omul nu s-a mulțumit cu mediul natural, el a creat unele componente artificial: locuința, îmbrăcămintea, preparatele culinare, comunitatea socială, ajungând până la cabina spațială, în care toate componentele sunt artificiale.

Până la un moment dat, omul a fost în armonie cu factorii de mediu, dar, pe măsură ce presiunea omului, prin acțunile sale necontrolate asupra mediului, a crescut, factorii naturali s-au modificat atât de mult încât odată cu elemetetele vitale (aer, apă, ) ei au început să aducă în organismul uman și foarte multe elemente nedorite, dăunătoare sănătății (substanțe chimice, microorganisme, radionuclizi etc.).

Efectele paradoxale ale dezvoltării societății umane au fost sesizate în timp, dar, întotdeauna, după ce s-au produs efectele negative. Pentru multe s-au găit soluții de prevenire.

Sunt aproape două secole de când comunitatea umană a înființat un cod de imperative și sfaturi pe care l-a numit IGIENĂ. Pe baza experienței și a cercetărilor științifice acesta a fost perfecționat și autoritățile statale l-au impus ca dispoziții obligatorii pentru toți cetățenii, sub formă de norme de igienă, iar nerespectarea lui este considerată contravenție și se sancționează ca atare.

Astăzi, reglementările au depășit granițele statelor. În domeniul calității alimentelor sunt norme, standarde, coduri de bune practici și coduri de igienă intemaționale: Codex alimentarius, ISO, FAO/OMS, UE.

Istoria omenirii a demonstrat că atât salvgardarea propriei existențe, cât și calitatea biologică a ființei umane au fost puternic influențate de alimentație. Ea furnizează substanțele de care are nevoie organismul pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, pentru sintetizarea substanțelor proprii și repararea uzurii și pentru formarea substanțelor active care asigură procesele metabolice.

Substanțele nutritive

După natura și rolul lor în organism, substanțele nutritive se împart în: proteine, lipide, glucide, minerale și vitamine.

Proteinele, trofine cu structură foarte complexă, rezultă din înlănțuirea unui număr mai mare sau mai mic de aminoacizi și sunt diferite de la o specie la alta. Proteinele de origine animală (din carne, lapte, ouă, pește) sunt de calitate superioare, întrucât conțin toți aminoacizii esențiali, pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, lipa lor din alimentație producând grave prejudicii.

Prin arderea unui gram de proteine rezultă 4,1 calorii. Dar principalul rol al proteinelor este acela de a repara materialele uzate din organism și de a forma celule și țesuturi noi. Ele alcătuiesc substratul vieții. Cu ajutorul lor se formează enzimele și hormonii. Puterea de apărare a organismului față de bolile infecțioase ș alte agresiuni ale mediului depinde, în bună parte, de cantitatea și calitatea proteinelor din hrană.

Lipidele (grăsimile) sunt formate prin esterificarea acizilor grași cu glicerină. Uleiurile de floarea-soarelui, din germeni de porumb și de soia sunt foarte bogate în unii acizi grași esențiali, pe care organismul nu-i poate sintetiza. Lipsa acestora din alimentație perturbă metabolismul grăsimilor. Rolul esențial al lipidelor este de a furniza energie. Prin arderea unui gram de grăsimi rezultă 9,3 calorii.

Glucidele sau hidrații de carbon sunt: amidonul, glucoza, zaharoza, lactoza, celuloza, pectinele etc. Rolul lor este, în principal, energetic. Prin arderea unui gram de glucide rezultă 4,1 calorii. Glucidele au avantajul că sunt ușor digerabile și ard repede, furnizând organismului energie mult mai ușor decât lipidele și proteinele.

Sărurile minerale au un rol important în desfășurarea unor procese vitale: presiunea osmotică, echilibrul acido-bazic, activitatea unor enzime și hormoni etc. Calciul și fosforul sunt componente ale oaselor și dinților, fierul intră în structura hemoglobinei, iodul asigură buna funcționare a glandei tiroide, fluorul participă la formarea dinților etc.

Vitaminele, dintre care multe nu pot fi sintetizate de organism, trebuie să fie aduse odată cu alimentele. Ele intervin in desfășurarea normală a proceselor metabolice.

Nevoile nutritive

Pentru asigurarea unei stări de nutriție normale, este necesar ca alimentele consumate să aducă toate substanțele nutritive în cantități optime și, în primul rând, pe cele esențiale.

Între nevoile nutritive, care variază de la o persoană la alta, și cantitatea de substanțe nutritive din alimente trebuie să existe un permanent echilibru. Dacă acest echilibru nu este păstrat, alimentația are efecte negative asupra creșterii, capacității de muncă și stării de sănătate.

Dacă dezechilibrul alimentar, în plus sau în minus, depășește anumite limite și se prelungește în timp, pot apărea stări patologice, numite generic boli de nutriție.

Unele sunt consecința insuficienței substanțelor nutritive:

  •  slăbirea,
  •  distrofia proteică,
  •  hipovitaminozele și avitaminozele,
  •  rahitismul,
  •  pelagra,
  •  anemiile nutriționale,
  •  gușa endemică etc.

Altele sunt provocate de consumul care depășește nevoile reale ale organismului:

  •  obezitatea,
  •  dislipidemiile,
  •  ateromatoza,
  •  diabetul,
  •  guta,
  •  litiaza biliara etc.

Nerespectarea normelor de igienă

Normele de igienă specifice la obținerea, prelucrarea, transportul, depozitarea, comercializarea și utilizarea alimentelor trebuie respectateCând nu se respectă normele de igienăalimentele se pot transforma în dăunătoare sănătății.

Principalele modificări nedorite ale produselor alimentare sunt:

  1. impurificarea,
  2. alterarea,
  3. contaminarea cu microorganisme patogene pentru om (bacterii, virusuri, paraziți),
  4. contaminarea cu substanțe chimice, toxice, mutagene sau cancerigene.

Agenții biologici nocivi au ca sursă:

  • animalele bolnave sau purtătoare, aparent sănătoase, de la care s-au obținut carnea, laptele, ouăle,
  • apa,
  • utilajele,
  • ambalajele,
  • mesele,
  • ustensilele,
  • mâinile lucrătorilor etc.

Un rol important îl joacă vectorii, adică muștele, gândacii de bucătărie, rozătoarele.

Substanțele chimice

Substanțele chimice pot fi:

  • componenți naturali ai unor plante: amigdalina în sâmburii de fructe, solamina în cartofii încolțiți, toxinele ciupercilor otrăvitoare etc.;
  • produși rezultați din alterarea alimentelor sau sintetizați de către unele microorganisme: amine (putresceina, cadaverina, histamina), peroxizi, aldehide, cetone, micotoxine, toxinele botulinice și stafilococice etc.;
  • poluanți chimici: reziduuri de pesticide, metale și metaloizi toxici (plumb, mercur, cadmiu, seleniu, cupru, zinc, arsen etc.), nitriți, nitrozamine, hidrocarburi policiclice aromatice, monomeri toxici din mase plastice etc.;
  • aditivi alimentari nepermişi sau utilizaţi peste limitele admise: substanţe conservante, coloranţi, arome sintetice, antioxidanţi etc.

Alimentele alterate sau contaminate = insalubre

Alimentele alterate sau contaminate se numesc insalubre. Consumarea lor poate determina îmbolnăviri specifice: microbiene virotice sau parazitare, intoxicaţii acute sau cronice, efecte cancerigene, mutagene sau alergice.

Pentru evitarea insalubrizării alimentelor este necesar sa se cunoască:

  • sursele şi căile de contaminare,
  • măsurile şi mijloacele de protecţie,
  • tehnicile de identificare a contaminării.

Mai mult, este necesar să se respecte cu stricteţe regulile de prevenire a contaminării.

Construcţiile şi spaţiile în care se produc, se prepară, se transporta, se depozitează şi se comercializează produsele alimentare, la fel ca şi utilizarea lor în alimentaţia publică au importanţă deosebită în menţinerea inocuităţii alimentelor şi în asigurarea succesului afacerii.

Pentru fiecare operaţie, în funcţie de produs şi specificul tehnologic, sunt necesare anumite încăperi, utilităţi (apă, canalizare, energie termică, ventilaţie etc.), finisaje, echipamente (utilaje, ustensile, suprafeţe de lucru, vase etc.). Întreţinerea curăţeniei, dezinfecția şi combaterea vectorilor reprezintă cheia succesului în prevenirea contaminării biologice a alimentului.

Sănătatea personalului şi personală a acestuia este cea de a doua cheie a succesului în protecţia sănătăţii consumatorului.

Toate acestea şi multe alte amănunte trebuiesc cunoscute, aplicate şi respectate de patroni, manageri şi lucrători pe întreg lanţul. De la obţinerea materiilor prime, producţia, prepararea, depozitarea, transportul, comercializarea produselor alimentare şi până la utilizarea lor în alimentaţia publică.

vezi si: Condiții impuse mașinilor și utilajelor din industria alimentară

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.