Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Lapte și produse lactate / Cum se fabrică cașcavalul Penteleu? Tehnologia de obținere a cașcavalului

Cum se fabrică cașcavalul Penteleu? Tehnologia de obținere a cașcavalului

/
/
/
3006 Views

Brânzeturile opărite, cunoscute la noi în ţară sub denumirea de caşcaval, se fabrică după o tehnologie specială, care constă din opărirea în apă la temperatira de 72-80oC a caşului maturat obţinut din de oaie, de vacă sau în amestec. După sărare, caşcavalul se maturează în anumite condiţii care îi asigură proprietăţile organoleptice caracteristice. În ţara noastră caşcavalul are o foarte veche tradiţie. Documentele istorice menţionează că încă din anul 1374 se producea caşcaval în zona de munte a Ţării Româneşti. Obţinerea caşcavalului Penteleu, denumire după muntele unde s-a produs este cunoscută de mult timp. Diferite sortimente de caşcaval se fabrică în special în ţările balcanice, în ţările din Orientul Apropiat, extinzându-se treptat şi în alte ţări care nu produceau aceste .

În categoria brânzeturilor cu pastă opărită intră sortmentele la care se aplică operaţia de opărire a caşului, ceea ce face ca principala proteină – cazeina – să capete însuşiri plastice (de a se întinde în fire) în anumite condiţii de temperatură şi pH. Însuşirile plastice ale cazeinei sunt căpătate atunci când fosfocazeinatul de calciu a eliminat o parte din calciul combinat. După unii cercetători, formarea pastei la brânzeturile opărite este posibilă datorită transformărilor preliminare suferite de cazeină sub influenţa acidului lactic produs de bacteriile lactice şi sub influenţa cheagului. Cazeinatul de calciu din lapte este transformat sub influenţa cheagului în p-cazeinat tricalcic (coagul). Paracazeinatul dicalcic, sub influenţa acidului lactic, se transformă în paracazeinat monocalcic, care are proprietatea de a fi frământat pentru a se obţine fire (straturi) mai ales după opărirea caşului. Paracazeinatul monocalcic devine solubil în soluţie de NaCl 5%, când este încălzit la 54oC, datorită paracazeinatului monocalcic, se îmbunătăţeşte grăsimea. Dacă, cantitatea de acid lactic formată la maturarea laptelui şi maturarea caşului este prea mare, paracazeinatul monocalcic se transformă în paracazeinat care va afecta negativ structura caşcavalului inclusiv reţinerea grăsimii.

În ţara noastră se fabrică mai multe sortimente de caşcaval care, în funcţie de consistenţa pastei, se clasifică astfel:

  • sortiment de caşcaval cu pastă semitare: caşcavalul Dobrogea, caşcavalul Delia şi caşcavalul Teleorman.
  • sortimente de caşcaval cu pasta moale: caşcavalul Penteleu, care se fabrică în special în zona de munte, materia primă fiind iniţial laptele de oaie, dar astăzi se fabrică şi din lapte de vacă.
  • caşcaval afumat: caşcaval Brădet, caşcaval Vrancea

Cum se fabrică ? Tehnologia de obținere a cașcavalului

Se poate fabrica in 2 tipuri:”O” din şi “V” din lapte de vacă (cu sau fară adaos de lapte de bivoliţă).

Tehnologia de obținere constă în:

  • opărirea caşului se face cu apă fierbinte la 90۫ – 98۫ C , în 2-3 reprize,până ce pasta obţinută se poate prelucra prin întindere;
  • pasta opărită este trecută pe crintă unde este frământată şi introdusă în forme care se întorc de 3-4 ori în intervalul de 30 minute;
  • sărarea se face prin introducerea roţilor în saramură de 22-24%,timp de 18-22 ore; temperatura  saramurii este de 12۫ – 14 ۫ C.  Sărarea umedă se poate completa cu sărarea uscată,care se face imediat după zvântare;
  • maturarea se realizează la temperaturi mai joase ,pentru a se asigura o consistenţă mai moale.Temperatura de maturare este de 12۫ -14 ۫ C, umiditatea de 90-95%,iar timpul de maturare de 45 zile.

Caşcavalul se prezintă sub formă de roţi , cu masa de 3-6 kg şi se produce cu un consum specific de 5-6 l lapte /kg caşcaval maturat.

Schema tehnologică de fabricare a cașcavalului

Schema tehnologică prezintă II faze:

  • Fabricarea caşului pentru caşcaval;
  • Fabricarea caşcavalului propriu-zis.

 Etapele tehnologice de fabricare a cașcavalului

Fabricarea cașului pentru

Recepţia laptelui

Laptele provenit de la producătorii individuali din zona de colectare, de la centrele de răcire sau ferme, este transportat în autocisterne speciale sau în bidoane şi este adus la rampa secţiei de fabricaţie unde se supune recepţiei calitative şi cantitative.

Filtrarea şi curăţirea laptelui

Cu toate măsurile de igienă ce se iau, în lapte pătrund pe diferite căi, destul de multe impurităţi forate din particule de praf, păr de animale. Murdărie de grajd, resturi de nutreţuri, nisip ş.a. , care trebuie îndepărtate înaintea trecerii laptelui la prelucrare, operaţiune ce se face prin filtrare şi prin curăţirea cu curăţitoare centrifugale. Cea mai simplă metodă de filtrare constă în trecerea laptelui prin mai multe straturi de tifon(4…6) operaţiune ce poate fi făcută în mai multe locuri ale traseului tehnologic înaintea pasteurizării, cum ar fi – la umplerea cilindrului de măsurare, la golirea laptelui în bazinul de recepţie, la golirea în vanele de prelucrare.O atenţie deosebită se va acorda laptelui de oaie, care va fi cât mai bine strecurat pentru eliminarea impurităţilor ce pătrund în lapte mai ales în timpul mulsului, operaţiune care – este cunoscută, se face în condiţii mai dificile. Metoda de filrare prin tifon prezintă dezavantajul că debitul de lapte ce trece este mic,eficienţa reducerii impurităţilor destul de redusă, iar tifonul utilizat trebuie schimbat cât mai des(după filtrarea a cel mult 1000 l lapte de vacă sau 500 l lapte de oaie), spălat şi dezinfectat pentru o nouă utilizare. În cazul în care nu se procedează în acest fel, tifonul folosit poate deveni o sursă de infecţie cu microorganisme, datorită impurităţilor prin care trece laptele. În secţiile de fabricaţie cu un nivel tehnic de dotare mai ridicat, curăţirea laptelui de impurităţile conţinute se face cu curăţitoare centrifugale, acestea fiind procedeul cel mai eficace de îndepărtare a tuturor impurităţilor aflate în stare de suspensie, fără să aibă nici o influenţă nefavorabilă asupra componenţilor. Curăţitoarele centrifugale sunt utilaje performante de capacitate mare ce funcţionează în flux continuu, asemănătoare din punct de vedere constructiv cu separatoarele de lapte, deosebindu-se de acestea prin faptul că în interiorul tobei au un număr mult mai redus de talere ce sunt montate la o distanţă mai mare între ele.

Pasteurizarea şi răcirea laptelui

La fabricarea caşcavalului nu se prevede în mod obligatoriu să se facă pasteurizarea laptelui, întrucât se consideră că prin opărirea caşului se asigură în suficientă masură distrugerea microorganismelor conţinute. Dacă totuşi se apreciază că se impune efectuarea pasteurizării laptelui, atunci este indicat ca acestea să se facă în cazanul sau în vana de închegare la temperaturi mai reduse (68….72o C timp de 10….15min.), deoarece o tratare termică prea intensă dăunează calităţii caşului ce se va obţine, iar opărirea acestuia se face cu dificultate mai mare. După pasteurizare, laptele este răcit la o temperatură cât mai apropiată de temperatura de închegare care este cuprinsă între 32….35o C.

Pregătirea laptelui pentru închegare

Dacă laptele destinat prelucrării în caşcaval nu a fost pasteurizat atunci se va încălzi la temperatura de închegare după care se pregăteşte pentru închegare, pregătire ce constă în adăugarea de clorură de calciu şi culturi de bacterii lactice selecţionate. Pentru creşterea capacităţii de coagulare este recomandat ca în lapte să se adauge clorură de calciu alimentară, ce asigură obţinerea unui coagul cu o consistenţă corespunzătoare, din care zerul se elimină bine, evitându-se prăfuirea în timpul prelucrării. Scopul adăugării culturilor de bacterii lactice selecţionate este realizarea unor procese fermentative în timpul coagulării laptelui, la maturarea caşului şi a caşcavalului, în scopul obţinerii unui produs de calitate, cu proprietăţi organoleptice specifice. Criteriul ce se are în vedere la stabilirea culturilor folosite este capacitatea acidifiantă şi aromatizantă a acestora.

 Închegarea laptelui

Se face la temperatura de 32…..35o C, iar cantitatea de enzimă coagulantă se dozează astfel încât închegarea laptelui să se realizeze în 30…40 minute, parametri ce pot să varieze funcţie de calitatea materiei prime, anotimp şi temperatura din secţia de fabricaţie. Mai trebuie avut în vedere că la închegarea laptelui de oaie se obţine un coagul mai compact, din care eliminarea zerului se face mai greu.

Prelucrarea coagulului

După ce închegarea laptelui s-a făcut în mod corespunzător se începe procesul de prelucrare, iar prima operaţiune ce se execută este întoarcerea stratului de coagul de la suprafaţă (pe grosimea de 4…6 cm).Prin aceasta se urmăreşte uniformizarea conţinutului de şi a temperaturii, întrucât în timpul închegării, o parte din s-a ridicat la suprafaţă, iar stratul superior de coagul se răceşte, mai ales atunci când temperatura din încăpere este mai scăzută.Operaţiunea se execută cu căuşul, prin preluarea stratului de coagul începând de la o margine a cazanului sau a vanei şi depunerea în partea opusă, efectuându-se, totodată, întoarcerea cu atenţie a feliilor de coagul.

Se face apoi tăierea coagulului cu o sabie sau un cuţit multilamelar, având lungimea corespunzătoare, longitudinal şi transversal, în coloane prismatice cu latura de 3…4 cm, după care coagulul se mărunţeşte cu harfa, până la obţinerea unor particule de mărimea bobului de mazăre.Operaţiunea de mărunţire durează cca.10…15 minute şi trebuie efectuată cu atenţie, fără a brusca sau forţa prelucrarea coagulului, iar pe măsură ce boabele de coagul încep să se formeze, procesul de mărunţire  poate fi intensificat. Se lasă în repaus  timp de 5…10 minute pentru sedimentarea boabelor de coagul şi separarea zerului la suprafaţă după care se face eliminarea zerului, în proporţie de 30..50%.

Urmează deshidratarea şi uscarea boabelor de coagul şi în acest scop se face ,,încălzirea a II-a,, ce constă în creşterea progresivă a temperaturii până la 38…48 oC. Pentru a se evita lipirea boabelor de coagul, pe toata durata încălzirii, se efectuează o agitare cu amestecătorul, operaţiune ce trebuie astfel făcută, încât să se asigure o mişcare circulară a întregii mase de coagul. Cu cât amestecarea se face mai energic şi temperatura este mai ridicată, fără a depăşi limitele prevăzute, cu  atât mai repede şi mai complet se face deshidratarea şi uscarea boabelor de coagul. În condiţii normale de prelucrare, această operaţiune durează cca.15…20 minute de la atingerea temperaturii prevăzute.

Dacă procesul de deshidratare şi uscare s-a încheiat, se face o pauză pentru sedimentarea boabelor de coagul la fundul cazanului sau a vanei, după care se trece la evacuarea într-o proporţie cât mai mare a zerului separat, prin sifonare sau cu scafa.

Trecerea caşului pe crintă şi presarea

După ce în vană s-a format o masă compactă de caş, bine legată, se taie în bucăţi şi se trece pe crintă, în pânza sedilă, pentru presare.Se împăturesc pânzele în formă de plic, apoi peste acestea se aşează placa de presare şi se începe presarea utilizând dispozitivele mecanice cu şurub de strângere, cu care este prevăzută crinta, sau prin aşezarea de greutăţi.Operaţiunea de presare se realizează progresiv şi durează cca.20…30 minute, când eliminarea zerului încetează.

Maturarea caşului

Este o operaţiune deosebit de importantă a procesului de fabricare a caşcavalului, în care caşul dobândeşte unele proprietăţi ce asigură că opărirea acestuia să se facă în condiţii optime, cu pierderi minime, precum şi obţinerea unui produs finit de calitate, cu conservabilitate mare. În timpul maturării caşului are loc un proces intens de fermentaţie în care bacteriile lactice transformă lactoza în acid lactic, având ca urmare o creştere foarte mare a aciditaţii.

 Fabricarea cașcavalului propriu-zis

Tăierea caşului în felii

Prima operaţiune în cadrul procesului de fabricare propriu-zisă a caşcavalului este tăierea caşului maturat în felii subţiri, pentru a putea fi opărit în bune condiţii. În acest scop caşul maturat este mai întâi tăiat în bucăţi având lăţimea de 6…10 cm şi cu lungimea potrivită, care se introduc în maşina de tăiat cu cuţite rotative, pentru a se obţine felii tăiate cât mai uniform, cu grosimea de 0,3…0,5 cm, ce sunt colectate într-un bazin. Este recomandabil ca tăierea caşului să se facă în cantităţi mai mici, doar pe măsura trecerii la opărire,prevenindu-se în acest fel lipirea şi formarea unei mase compacte,datorită păstrării mai mult timp la un loc.

Maşină de tăiat caş felii:

Maşina se utilizează pentru tăierea caşului maturat (başchiu) înaintea opăririi, pentru obţinerea caşcavalului. Se compune din următoarele părţi principale:

  • masa de oţel inox (1) pe care este fixat dispozitivul de antrenare şi carcasa apără­toare a discului de tăiere. De asemenea, pe masă este fixată o tăviţă pentru aşezarea bucăţilor de caş ce urmează să fie tăiate. Masa se sprijină pe pardosea, pe patru picioare cu vârfurile reglabile, pentru stabilirea maşinii în plan orizontal.
  • Dispozitivul de tăiere (2), format dintr-un disc cu fante, în care sunt montate şase cuţite de tăiere a caşului.
  • Carcasa de protecţie a discului de tăiere (3) prevăzută la partea inferioară cu un spaţiu liber şi cu o tablă înclinată, pentru evacuarea feliilor de caş.
  • Jgheab de alimentare cu caş pentru tăiere (4).
  • Dispozitivul de antrenare (5), compus dintr-un redactor de turaţie şi electromotorul trifazat, închise cu o apărătoare de protecţie.

Toate părţile componente ale maşinii, cu excepţia dispozitivului de antrenare, sunt executate din oţel inoxidabil.

masina de taiat cas felii
masina de taiat cas felii  1 Masă; 2. Dispozitiv de tăiere; 3, Carcasă de protecţie a discului de taiere; 4. Jgheab de alimentare; 5. Dispozitiv de antrenare

Opărirea caşului şi sărarea

Opărirea caşului este o operaţiune specifică procesului de fabricare a caşcavalului, prin care se urmăreşte transformarea caşului maturat – tăiat felii, într-o pastă cu consistenţă moale, uniformă, care se frământă şi se leagă bine, pentru a fi introdusă în forme. Totodată, prin opărire se realizează distrugerea, într-o proporţie foarte mare, a microorganismelor conţinute, asigurându-se astfel obţinerea unui produs corespunzător din punct de vedere microbiologic şi se previne apariţia unor defecte în timpul maturării sau a depozitării produsului (balonare, crăpături, ş.a.).

Opărirea caşului se face cu apă fierbinte la 90-98۫ C,in 2-3 reprize,până ce pasta obţinută se poate prelucra prin întindere.Pasta opărită este trecută pe crintă unde este frămantată şi introdusă în forme, care se întorc de 3-4 ori în intervalul de 30 minute. Sărarea se face prin introducerea roţilor în saramură de 22-24%, timp de 18-22 ore;temperatura saramurii este de 12-14۫ C.

Frământarea pastei şi formarea bucăţilor de caşcaval

Este considerată una dintre cele mai importante operaţiuni în procesul de fabricare a caşcavalului, iar executarea acesteia necesită o anumită îndemânare, ce se dobândeşte doar după o practică mai îndelungată. Masa pe care se face prelucrarea este puţin înclinată spre unul din capete, are formatul dreptunghiular cu lăţimea de 80-..90 cm şi lungimea  de 2..2,5 m ,iar pentru a se preveni scurgerea pe părţile laterale a zerului rezultat din prelucrarea pastei, este indicat să aibă un chenar sau rebord cu înălţimea de 4..5 cm. La început mesele erau executate din lemn,dar în prezent sunt utilizate mesele cu blatul de tablă de inox, care asigură menţinerea unor condiţii igienice mai bune, dar în acelaşi timp prezintă dezavantajul mai ales atunci când în încăperi temperatura este mai redusă – ca în timpul prelucrării, pasta de caş se răceşte destul de mult motiv pentru care este bine ca pe porţiunea pe care se face frământarea şi formarea caşcavalului masa să fie placată cu o planşetă din material plastic,detaşabilă, pentru a putea fi zilnic scoasă şi igienizată. Operaţiunea de frământare se execută manual, cât mai repede şi constă în întinderi urmate de împăturiri repetate şi presare, după care se strânge cu ambele mâini, dândui-se o formă cât mai rotunjită  care se introduce în forme şi se apasă pentru a se evita formarea de goluri. Dacă frământarea pastei se face în mod necorespunzător este posibil să rămână porţiuni de caş insuficient prelucrat cu goluri şi ochiuri de zer ce pot să producă diferite procese de alterare, iar dacă această operaţiune se face prea încet mai ales atunci când temperatura din secţie este mai scăzută pasta se răceşte şi se leagă mai greu rezultând un  produs cu consistenţă neuniformă cu zone stratificate ce se exfoliază prea mult la tăierea în secţiune.

Zvântarea caşcavalului

Formele cu caşcaval sunt trecute în camera de zvântare la temperatura de 20…22 oC şi sunt aşezate pe mese cu blatul din inox sau pe rafturi acoperite în prealabil cu pânză sedilă unde se menţin timp de 24..30 ore chiar mai mult de 48 ore dacă este nevoie pentru ca pasta să se răcească şi să se zvânte cât mai bine.Pentru a se favoriza eliminarea resturilor de apă şi a aerului înglobat, caşcavalul crud va fi înţepat, imediat după formare, în cât mai multe locuri  cu un ac din sârma de inox având grosimea de 2….3mm şi o lungime corespunzătoare. În prima oră de zvântare formele de caşcaval vor fi întoarse de 3..4 ori operaţiune ce va fi repetată de încă 2..3 ori pe întreaga durată a menţinerii pe mesele sau rafturile de zvântare după care caşcavalul crud se scoate din forme şi se trece la maturare.

Maturarea caşcavalului

Maturarea caşcavalului ca şi a altor brânzeturi este un proces biochimic complex, în care principalii componenţi – lactoza, grăsimea şi substanţele proteice – sub acţiunea microorganismelor şi a enzimelor suferă transformări importante, având ca urmare o îmbunătăţire a calităţii la toţi parametrii(proprietăţi organoleptice, fizice şi chimice). Maturarea se realizează la temperaturi mai joase , pentru a se asigura o consistenţă mai moale.Temperatura de maturare este de 12-14۫ C, umiditatea de 90-95%, iar timpul de maturare de 45 zile. Caşcavalul Penteleu se prezintă sub formă de roţi, cu masa de 3-6 kg şi se produce cu un consum specific de 5-6 l lapte/kg caşcaval maturat.

Ambalarea şi etichetarea caşcavalului

Ambalarea bucăţilor se face în pungi din material plastic ce se vacumează şi se închid prin termosudare şi prezintă avantaje dintre care enumerăm următoarele:

  • permeabilitatea foarte redusă faţă de vaporii de apă şi oxigenul din aer în acelaşi timp permitând eliminarea bioxidului de carbon şi a altor gaze rezultate. În aceste condiţii se asigură desfăşurarea corespunzătoare a procesului de maturare a brânzei şi menţinerea calităţii pe o perioadă îndelungată de depozitare
  • reducerea până la aproape ,,0,, a pierderilor de umiditate în timpul maturării şi a depozitării produsului ceea ce reprezintă un avantaj deosebit de important din punct de vedere economic
  • previne dezvoltarea mucegaiului pe suprafaţa produsului înlăturând necesitatea spălării şi întreţinerii ceea ce presupune cheltuieli mai reduse cu manopera şi pierderi mai mici de produs
  • asigură obţinerea produsului cu o coajă foarte subţire putându-se consuma în totalitate fără pierderi, avantaj deloc neglijabil
  • au o consistenţă mecanică bună prin faptul că previn deformarea şi asigură integritatea produsului pe tot parcursul fazelor de după ambalare (maturare, depozitare, transport în reţeaua de desfacere)
  • se asigură condiţii igienico-sanitare corespunzătoare în timpul manipulării produsului
  • pungile de material plastic folosite permit ambalarea produsului în cantităţi şi forme diferite care să corespundă necesităţilor consumatorului şi să permită o poziţionare ulterioară cât mai bună.

Pungile utilizate în majoritatea cazurilor sunt transparente, dar pot să fie colorate(roşu,galben,portocaliu şi chiar inscripţionate după necesitate având un aspect deosebit de plăcut şi atrăgător. Operaţiunea de ambalare se realizează cu o productivitate destul de mare în cea mai mare parte mecanizat cu închiderea etanşă a pungii prin termosudare. Pungile folosite la ambalarea caşcavalului precum şi condiţiile în care se face ambalarea trebuie să corespundă prevederilor din Normele igienico-sanitare pentru alimente şi din Norma sanitară veterinară. Operaţiunea de ambalare poate să fie executată şi după zvântarea şi prematurarea caşcavalului urmând ca, în continuare maturarea propriu-zisă să se facă la produsul gata ambalat, procedeu ce prezintă avantaje importante, aşa după cum s-a arătat mai înainte. În acest scop se impune ca prin tehnologia aplicată după zvântare şi prematurare să se asigure obţinerea unui produs  cu conţinutul de umiditate mai redus care să se încadreze în limita maximă admisă de STAS.Ambalarea poate fi făcută şi după încheierea fazei de maturare la produsul destinat livrării sau depozitării, ce va fi examinat şi va trebui să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute. Funcţionarea maşinii este simplă şi constă din următoarele operaţiuni – se fixează programatorul pentru gradul de vacuum şi se selectează temperatura de termosudare, apoi se aşează cele două pungi cu caşcaval cu laturile deschise pe bacul de sudare. Prin închiderea capacului se pune în funcţiune pompa de vid, care aspiră aerul din camera de vacuumare şi din pungi, apoi se realizează operaţiunea de termosudare a pungilor .După intrarea aerului în camera de vacuumare se deschide capacul şi se scot bucăţile de caşcaval ambalate,maşina fiind astfel pregătită pentru un nou ciclu de lucru. Ambalajele cu caşcaval vor fi etichetate şi marcate cu datele prevăzute de normele metodologice privind etichetarea alimentelor şi de Norma sanitară veterinară. După ambalare şi etichetare caşcavalul poate să fie trecut la maturare, în cazul în care ambalarea s-a făcut înaintea încheierii acestei faze tehnologice sau poate fi livrat în reţeaua de desfacere dacă produsul este corespunzător din punct de vedere calitativ. În situaţia în care produsul finit nu se livrează imediat atunci este trecut la depozitare.

Depozitarea caşcavalului

Caşcavalul ambalat în pungi din material plastic şi etichetat cu datele necesare se depozitează în camere frigorifice curate, dezinfectate, bine aerisite, fără mirosuri străine, la temperatura de 2…8o C şi umiditatea relativă a aerului de 80…85%.În mod excepţional pentru o durată scurtă depozitarea se poate face şi în încăperi având temperatura maximă de 14o C. În depozit, roţile de caşcaval vor fi aşezate pe rafturi în coloane de 4…5 bucăţi, pe date de fabricaţie, iar livrarea se va face în ordinea fabricaţiei. În afară de aceste prevederi, la depozitarea caşcavalului se vor respecta condiţiile prevăzute de Normele de igienă şi de Norma sanitară veterinară.

Condiţii de calitate a caşcavalului

Proprietăţile organoleptice, proprietăţile fizico-chimice şi condiţiile microbiologice pe care trebuie să le îndeplinească caşcavalul sunt următoarele:

 Proprietăţi organoleptice                 

Caracteristici Lapte de vacă Lapte de Capră Lapte de bivoliţă Lapte de oaie
Aspect Lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine vizibile în suspensie şi fară sediment
Consistenţă Fluidă
Culoarea Albă cu nuanţă gălbuie Albă cu nuanţă gălbuie abia perceptibilă Albă Albă
Miros Plăcut, specific laptelui crud, fără miros străin
Gust Plăcut, dulceag, specific laptelui proaspăt

Observaţie – La laptele de oaie , se admite un slab sediment de culoare cenuşie.

Proprietăţi fizico-chimice

Caracteristici Lapte de vacă Lapte de capră Lapte de bivoliţă Lapte de oaie
Aciditatea, grade Thorner      15…19  Max. 19       Max. 21     Max.24
Densitatea relativă,la 20oC , min.  

1,029

 

1,029

 

1,031

 

1,033

Grăsimea,%min.         3,2          3,3          6,5        6,5
Substanţa uscată negrasă,%min.         8,5          8,5         10,0       11,0
Titru proteic,%min.         3,2          3,2           4,5         5,0
Grad de impurificare           I           I            I           II
Temperatura,o C          14           15           14           15

 Observaţii:

  • Se admite predarea laptelui la o temperatură mai ridicată decât cea în table, în cazul în care ajunge la unitatea de răcire sau prelucrare în max. 2 ore de la mulgere.
  • Densitatea, grăsimea şi substanţa uscată negrasă prevăzută în table, se referă la laptele ce provine din amestecul laptelui de la mai multe animale de aceeaşi specie.
  • Laptele tablee de producătorii individuali şi care provine de la un singur animal este admis cu o densitate mai mică cu 0,001 cu un conţinut de grăsime mai mic cu 0,5 decât cele din table.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

1 Comments

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar