Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi alcoolice / Cum se fabrică berea? Scurt istoric despre bere

Cum se fabrică berea? Scurt istoric despre bere

/
/
/
226 Views

Berea este o băutură slab alcoolizată (maxim 6% alcool etilic), nedistilată, obținută prin fermentarea alcoolică a mustului extras dintr-o plămadă zaharificată de malț, cereale nemalțificate, hamei, apă, drojdie și preparate enzimatice. La sfârșitul secolului al XX-lea s-au descoperit 94 de tăblițe de argilă în nordul Siriei, cu o vechime de aproximativ 4000 ani î.Hr. în care se prezintă rețete detaliate de fabricare a berii. Berea a fost fabricată în antichitate de babilonieni, egipteni – fiind folosită atât ca medicament, dar și în cadrul ceremoniilor religioase. În Europa există o tradiție în fabricarea berii la popoarele germanice. Astfel, la începutul secolului al XVI-lea, în Germania de astăzi, apare o lege care specifică ingredientele berii (apa pură, hameiul și grâul), iar cu un secol mai târziu berea începe să se îmbutelieze.

Primul producător mondial de bere este Anheuser Bush Companies (SUA) cu 12 unități dispersate în 10 state, cele mai mari în Minnesota (St. Louis) și California, care controlează circa 30% din producția americană. Germania are o industrie dispersată în peste 1200 de întreprinderi, care acoperă consumul tuturor landurilor, mai importante fiind amplasate în Rhenania – Westfalia (29% din total) și Bavaria (27%). Marea Britanie se caracterizează și ea printr-o concentrare excesivă, 13% din unitățile producătoare realizând 65% din cifra de afaceri.

În România, berea nu este o băutură națională, însă apariția ei este semnalată prin secolul al XIV-lea în Transilvania. La începutul secolului al XV-lea, domnitorul Alexandru cel Bun a stabilit un cod de legi comerciale, prin care străinii nu aveau dreptul să producă bere. Conform cronicilor, la începutul secolului al XVI-lea, domnitorul Radu de la Afumați a dus berea în Țara Românească de la Brașov.

Cum se fabrică berea?

Procesul tehnologic de fabricare a berii cuprinde următoarele operații:

  • fabricarea malțului din orz (malțificarea)
  • obținerea mustului de bere (fierberea)
  • fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv condiționarea berii rezultate.

Fabricarea malțului. Malțul se fabrică din orz sau orzoaică, care înainte de intrarea în procesul tehnologic sunt supuse operației de recepție cantitativă și calitativă, conform cerințelor de calitate prevăzute în standardele în vigoare. Orzul brut se supune în continuare operațiilor de precurățire și curățire prin care se elimină corpurile străine (adică impurități de natură organică și anorganică). Urmează operația de sortare pe calități a orzului curățat, în funcție de dimensiunea boabelor, obținându-se orz calitatea I, a-II-a, a-III-a și a-IV-a. Orzul calitatea I și -II-a, cu boabe mari de 2,5 mm este folosit la fabricarea malțului pentru obținerea berii, iar orzul calitatea III-a și a-IV-a, cu boabe mai mici de 2,5 mm este folosit în industria spirtului sau ca furaj pentru animale.

Orzul calitatea I-a și a-II-a se depozitează în vederea maturării, după care urmează înmuierea și spălarea cu apă pentru a obține umiditatea necesară în vederea germinării timp de 7-8 zile. La sfârșitul germinării se obține malțul verde care este supus apoi operației de uscare până la o umiditate de 3-4% în cazul malțului blond și de 5-8% în cazul malțului brun, în vederea conservării culorii și aromei malțului destinat fabricării berii. După operația de uscare, malțul verde este răcit, apoi este supus operației de curățire de radicele (radicelele fiind rădăcinile orzului încolțite), care au un gust amar și sunt higroscopice, iar în continuare urmează operația de polizare sau lustruire, prin care se elimină toate resturile de radicele și diverse fragmente din învelișul bobului. Malțul uscat se depozitează apoi pe loturi în funcție de calitate, timp de 3-4 săptămâni, pentru ca enzimele pe care le conține să depășească șocul termic, iar indicii săi de prelucrare să ajungă la valorile normale.

Citiți și: 8 lucruri extrem de interesante despre bere!

Obținerea mustului de bere. Malțul și cerealele nemalțificate sunt supuse operației de măcinare în mori speciale, după care urmează plămădirea și zaharificarea cu ajutorul apei, obținându-se extractul mustului de bere. Plămada obținută după operația de zaharificare este filtrată pentru a se separa din must părțile insolubile ce formează borhotul de malț. Mustul rezultat după eliminarea borhotului este supus operației de fierbere cu hamei, iar la terminarea acestei operații se face separarea conurilor cu hamei. Mustul fierbinte rezultat este trecut în instalația de tratare pentru fermentare. Din instalația de tratare, când se elimină precipitatul denumit trub, are loc răcirea mustului.

Fermentația mustului de bere cu ajutorul drojdiei. Mustul de bere este trecut la operația de fermentare primară când este însămânțat cu drojdie de bere. În urma fermentației primare care durează 8-10 zile, rezultă așa numita bere tânără, care se supune apoi operației de fermentare secundară, când are loc saturarea berii cu dioxid de carbon, limpezirea și finisarea gustului berii. După terminarea fermentației secundare, berea este supusă operației de filtrare, pentru îndepărtarea drojdiei și a altor substanțe pe care le conține, iar berea filtrată este trecută în tancuri speciale, de unde, cu ajutorul unor mașini de îmbuteliat sau aparate de tragere a berii, este îmbuteliată în sticle sau trasă la butoaie, care se depozitează în spații special răcite până la expediție.

O foarte mare însemnătate la formarea calității berii o are nivelul calitativ al materiilor prime utilizate, iar o contribuție importantă o aduce respectarea regulilor igienice pe parcursul întregului proces tehnologic, în scopul evitării infectării secțiilor cu drojdii false sau cu alte microorganisme, care produc fermentații nespecifice și secundare.

Proprietățile psihosenzoriale ale berii, sau altfel spus, cum trebuie să fie berea produsul care ajunge la consumator? Aceste lucruri diferă de la sortiment la sortiment, astfel: berea blondă trebuie să aibă aspect de lichid limpede cu un luciu caracteristic, să nu prezinte sediment. De asemenea, berea blondă trebuie să aibă un miros plăcut (să nu fie miros străin, ca de exemplu mucegai, de acru etc.), să aibă aromă de hamei sau de malț, gustul să fie amărui, plăcut, spuma să fie albă și densă cu o grosime de 30-40 mm care trebuie să persiste 3 minute, iar după dispariție să rămână pe pahar o urmă albă, dantelată. În ceea ce privește berea brună, aceasta trebuie să aibă aspect de lichid limpede, fără sediment sau impurități.

Compoziția chimică a berii este complexă, cu diferențieri de la un sortiment la altul. Astfel, berea are în compoziția sa chimică apă 92-95%, alcool etilic 1-6%, azot solubil 0,06-0,08%, săruri minerale (fosfați și alte săruri, mai ales K) 0,14-0,18%, dioxid de carbon 0,32 – 0,40%, pH 4,3-4,7, acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), vitamine hidrosolubile (B1, B2, B6, PP).

Ambalarea, marcarea, depozitarea și transportul berii. Berea, ca produs finit, intră în continuare în procesul desfacerii, motiv pentru care ea se ambalează fie în ambalaje de desfacere și anume sticle și cutii, fie în ambalaje de transport și anume butoaie și cisterne. Ambalajele de desfacere trebuie să fie marcate cu: denumirea, tipul și sortimentul, marca de fabrică, concentrația alcoolică, cantitatea (în ml), data umplerii, termenul de valabilitate. Depozitarea. Păstrarea berii ambalate se face în încăperi curate, întunecoase, la o temperatură de 4–10°C. Pe timpul transportului, ambalajele de desfacere și butoaiele trebuie să fie ferite de intemperii, iar atunci când se transportă la o temperatură care se situează în afara intervalului de 4-10°C, trebuie să se folosească mijloace de transport izoterme.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!