Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Alimente / Cum creștem fertilitatea solului?

Cum creștem fertilitatea solului?

/
/
/
20 Views

Este bine știut că un organism vegetal sau animal bine dezvoltat este mai rezistent la atacul bolilor și la acțiunile de stres. Între fertilitatea solului și rezistența plantelor la boli există o strânsă interdependență.

Agricultura biodinamică prin practicarea îngrășării organice duce la ridicarea fertilității solului. Totodată este constatat faptul că folosirea composturilor exercită o acțiune antibiotică împotriva unor bacterii și ciuperci microscopice care dăunează plantelor, ca de exemplu: putrezirea rădăcinelor plantelor de grâu (Ophiobolus graminis și Phymatotrichum omnivorum), fuzarioza, rizoctonioza (grâu, cartof, varză), sfâșierea frunzelor la orz, porumb, orz, mei, mac (Helminthosporium).

Noțiunea de sol agricol nu poate fi despărțită de conținutul acestuia în materie organică, care provine din acumularea în timp de resturi vegetale (frunze, tulpini, erbacee, miriște, rădăcini) ca și a unei mase de microorganisme care se află permanent în sol (bacterii, ciuperci, alge, microfauna).

Humusul dă culoarea închisă a stratului arabil de la suprafață. El este un component complex, alcătuit din 3 serii de compuși organici complecși și anume:

  • Substanțe organice în diferite faze de descompunere care reprezintă o fază intermediară între resturile organice vegetale sau animale și componenții humusului, sunt preponderenți acizii fulvici și humoligninele;
  • Al doilea grup îl reprezintă acizii humici, substanțe coloidale cu greutate moleculară ridicată, care cu diferite elemente din sol dau humați (de calciu, sodiu, potasiu) cu efecte asupra stării structurale a solului, asupra complexului argilo-humic.
  • Al treilea grup îl reprezintă huminele, substanțe de culoare neagră insolubile în apă;

Humusul constituie atât o sursă de hrană pentru plante (azot) și microorganismele din sol, cât și un liant care leagă părțile fine minerale (argila) în glomerule, ceea ce conduce la formarea structurii, însușire favorabilă regimului de apă și de aer din sol.

Conținutul solului în humus este o consecință a factorilor naturali (roca, vegetația, temperatura, precipitații) ca și a intervenției omului prin folosirea îngrășămintelor naturale și a leguminoaselor în asolament.

Practica arată că solurile bogate în humus au o activitate biologică intensă și ca urmare produc recolte mari și sănătoase.

Exploatarea intensivă a solului fără folosirea sistematică a îngrășămintelor organice (gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi) duce la scăderea conținutului solului în humus uneori sub 2% și cu aceasta și a fertilității lui, întrucât se înrăutățesc și însușirile fizico-chimice (structura, capacitatea pentru apă a solului, capacitatea de reținere a elementelor nutritive).

Ridicarea ulterioară a conținutului solului în humus, de la 2 la 2,5%, se face destul de lent, într-o perioadă de 20-30 de ani. De aceea este mai rațional să menținem un nivel ridicat de humus prin folosirea periodică a îngrășămintelor organice.

Pentru menținerea și ridicarea conținutului solului în humus și în azot, trebuie introduce în asolament leguminoasele și folosirea periodică a gunoiului de grajd fermentat, sau a compostului biodinamic

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Abonează-te la articolele noastre!

Dacă îți plac articolele noastre și ți se par utile, te poți abona gratis introducând numele dvs. și adresa de e-mail!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *