Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Cultura de susan. Tehnologia de cultură a susanului

/
/
184 Views

se cultivă pentru semințele sale bogate în ulei (55-65%, el fiind oleaginoasa cu cel mai ridicat conținut de ulei în ). Uleiul de susan este de calitate superioară și se utilizează:

  • în alimentația oamenilor;
  • în industria conservelor;
  • la fabricarea margarinei;
  • în cofetării;în industria farmaceutică (când se extrage prin presare la rece);
  • în industria săpunului;
  • la fabricarea hârtiei indigo;
  • la prepararea unor pomezi de păr;
  • la prepararea unor balsamuri (când extragerea trebuie făcută la rece);
  • la fabricarea tușului negru – din funinginea rezultată din arderea uleiului de susan;
  • pentru tușul chinezesc folosit în tipografii.

În medicină, uleiul de susan, obținut prin extragere la rece, se utilizează în tratamentul:

  • purpurei trombofenice;
  • trombofeniei esențiale;
  • stărilor hemoragice.

Florile conțin substanțe care servesc la obținerea parfumurilor și a apei de colonie. Uleiul de susan are indicele de iod de 103-112. Este un ulei semisicativ care poate fi folosit în alimentație și în scopuri farmaceutice. Turtele sunt bogate în proteine, vitamine – B, D, E și F – și grăsimi. Se folosesc la: prepararea unor produse fortifiante; prepararea halvalei de calitate superioară. Semințele de susan se utilizează în patiserie și .

Unde este răspândită cultura de susan?

Susanul este o plantă de zonă caldă, de origine africană, care ocupă suprafeţe mari în zonele calde ale globului; producția medie este de 397 kg/ha. În Europa suprafața cultivată cu susan este 507,0 mii ha; producția medie: 476 mii ha; producția totală: 2,42 mii. ha. Pe plan mondial se cultivă cca 7,0 mii. ha. Suprafețe mari sunt cultivate în: India – cca 2,2 mii. ha; Sudan – 1,5 mii. ha; China – 890 000 ha; Mexic – 120 000 ha; Nigeria-260 000 ha. În Europa, susanul se cultivă în: Grecia, Turcia, Italia, Spania (țările cu climat cald-mediteranean). În România, se cultivă din anul 1953 și găsește condiții favorabile de cultură în județele din sudul țării: Constanța, Ilfov, Teleorman, Ialomița, Dolj, Giurgiu.

Cerințele susanului față de căldură

Susanul este o plantă cu cerințe ridicate în ce privește temperatura (plantă termofilă). Temperatura minimă de germinare este de 15-18 °C, iar creșterea are loc în condiții optime la temperatura de 22-24 °C. La temperatura de 15 °C crește încet, iar la temperatura de 5 °C nu mai vegetează, cultura fiind compromisă. Susanul este extrem de sensibil la temperaturile scăzute și la oscilațiile de temperatură. Temperatura de -2 °C la suprafața solului distruge florile, iar la -3 °C plantele sunt distruse complet. Constanta termică pentru susan este de peste 2500 °C.

Cerințele susanului față de apă

Susanul are cerințe relativ ridicate în ce privește umiditatea. Rezistența la secetă și arșița atmosferică este mică, din cauza sistemului radicular slab dezvoltat. La susan, fazele critice referitoare la apă sunt:

  • perioada semănat-răsărit;
  • perioada îmbobocit-înflorit.

Lipsa apei în sol în cantități optime și arșița atmosferică din perioada de înflorit determină avortarea unui număr mare de flori și reducerea considerabilă a producției. Seceta care survine în perioada de formare a semințelor determină șiștăvirea lor și reducerea conținutului de ulei. Completarea rezervei de apă în perioada de înflorit și formare a semințelor prin irigare elimină consecințele negative ale secetei și arșiței atmosferice. În condiții de timp noros, temperatură scăzută sau vânturi uscate în perioada înfloritului, florile cad sau rămân sterile.

Cerințele susanului față de sol

Susanul are cerințe ridicate în ce privește solul, din cauza sistemului radicular slab dezvoltat. Se cultivă pe solurile cu textură mijlocie, fertile. Nu se cultivă pe soluri: sărăturate, grele, pe soluri ce formează crustă, pe soluri cu apa freatică aproape de suprafață sau pe cele cu apă stagnantă.

Unde se cultivă susanul?

Cele mai bune condiții de cultivare pentru susan se găsesc în zonele calde ale țării, unde primele brume se înregistrează toamna târziu. Astfel de condiții sunt în zonele de stepă din Dobrogea, pe silvostepa din Câmpia Română. Pentru țara noastră, prezintă importanță numai soiurile timpurii care pot ajunge la maturitate.

susanul?

Susanul se cultivă pe sole curate de buruieni, bine lucrate, plane sau cu expoziție sudică.

Rotația culturii

Susanul este pretențios față de planta premergătoare, din următoarele considerente:

  • are o creștere înceată în primele faze de vegetație;
  • este ușor îmburuienat, fenomen care poate compromite cultura.

Susanul se cultivă după:

  • prășitoare bine întreținute;
  • leguminoase pentru boabe;
  • păioase.

Susanul nu suportă monocultura. Revine pe aceeași solă după 6-7 ani. După susan urmează în cultură plante de primăvară.

Fertilizarea culturii de susan

Susanul reacționează bine la îngrășămintele chimice ușor solubile. Valorifică îngrășămintele cu azot și fosfor, care se aplică în doze mari, de 50-60 kg din fiecare element, în doze mari sau aplicat unilateral, azotul este nefavorabil culturii prin faptul că prelungește perioada de vegetație și întârzie maturitatea capsulelor. Fosforul și potasiul se aplică sub arătura de bază, iar azotul, la pregătirea patului germinativ.

Lucrările solului la cultura de susan

Având o sămânță mică, susanul este foarte pretențios față de lucrările solului. Necesită la semănat un teren mărunțit, afânat, nivelat, așezat la nivelul de încorporare a seminței, cu suficientă umiditate. Pregătirea patului germinativ pentru semănatul susanului este specifică culturilor cu însămânțare târzie. Când, după pregătire, patul germinativ este prea afânat, acesta se tăvălugește înainte de semănat. Patul germinativ nu trebuie să aibă resturi vegetale sau buruieni, acestea trebuind să fie bine încorporate în sol prin arătură și lucrările de pregătire a patului germinativ.

Când se seamănă susanul?

Sămânța de susan pentru semănat trebuie să provină din recolta anului precedent şi să fie de calitate superioară (puritate 99%, germinație minim 85%). Perioada de semănat: primăvara târziu, când temperatura în stratul superficial al solului este de 18-20 °C. Semănatul se face când a trecut pericolul brumelor târzii. Calendaristic, susanul se seamănă în prima jumătate a lunii mai. Distanța între rânduri este de 35-50 cm. Cantitatea de sămânță folosită este 7-8 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm. Susanul se seamănă cu semănători de cereale echipate cu distribuitoare pentru semințe mici.

Cum se îngrijește cultura de susan?

Lucrările de îngrijire a culturii de susan constau în:

  • tăvălugirea culturii cu un tăvălug ușor, imediat după semănat, cu scopul de a pune semințele în contact cu umiditatea din sol; se favorizează astfel o răsărire rapidă și uniformă;
  • combaterea buruienilor, care este obligatorie pentru a se evita compro­miterea culturii; se fac 2-3 prașile mecanice între rânduri și 1-2 prașile de prășit- plivit pe rând.

Răritul este necesar când densitatea plantelor este prea mare; ele se lasă pe rând la o distanță de 3-4 cm. Combaterea buruienilor pe cale chimică se poate face numai pentru buruienile monocotiledonate, cu: DUAL 4-5 1/ha și LASSO 4-51/ha.

Acestea se încorporează în sol o dată cu ultima lucrare de pregătire a patului germinativ, la adâncimea de 3-4 cm.

Când se recoltează susanul?

Maturizarea fructelor de susan se face eșalonat, toamna târziu. Susanul se recoltează atunci când:

  • frunzele bazale s-au uscat și au început să cadă;
  • primele 1-2 capsule de la baza tulpinii s-au brunificat, iar semințele din aceste capsule au consistență tare și culoare caracteristică soiului.

Întârzierea recoltării determină pierderi de recoltă. Recoltarea susanului se face în două faze:

  • tăierea plantelor cu secerătoarea, legarea în snopi, care se lasă câteva zile pentru uscare, perioadă în care se definitivează maturizarea semințelor pe plante.
  • treieratul cu combina, care se deplasează de la grămadă la grămadă. Combina se reglează pentru a se evita pierderile.

Producția de 300-1000 kg/ha se păstrează la o umiditate sub 10%.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar