Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Cum se cultivă? / Cum se cultivă castraveții în câmp, în sere sau în solarii?

Cum se cultivă castraveții în câmp, în sere sau în solarii?

/
/
/
32 Views

Castravetele este o plantă legumicolă care se în câmp, sere, și răsadnițe, asigurând eșalonarea consumului pe o perioadă cât mai îndelungată de timp. Castraveții se consumă la maturitatea tehnică, fiind mult apreciate în alimentație pentru însușirile și conținutul diversificat în principii nutritive, cât și pentru efectul terapeutic. În stare proaspătă, castraveții se consumă simpli cu adaos de sare sau în diferite salate cu alte legume. Se prelucrează sub formă de tocană, ghi­veci și se conservă prin murat sau marinat, folosindu-se ca atare sau în diferite preparate.

Cumpără Aparat din Inox pentru Taiat Cartofi Pai, Morcovi, Castraveti sau alte legume

Sucul de are acțiune diuretică, ajută la creșterea părului și tonificarea unghiilor. Combinat cu sucul de morcov are acțiune eficientă în tratarea reumatismului, iar cu cel de sfeclă roșie în reglarea presiunii arteriale și la accelerarea metabolismului potasiului. Extractele din pulpă se utilizează la prepararea unor produse emoliente de întreținere a tenului. Semințele sunt folosite ca materie primă în industria farmaceutică pentru prepararea unor medicamente recomandate în tratarea bolilor de piele.

Castraveții – cerințe față de sol, lumină, căldură și umiditate

Căldura – este unul din factorii de primă condiție pentru desfășurarea normală a proceselor metabolice și obținerea de producții la nivelul poten­țialului productiv al cultivarelor. Temperatura optimă de vegetație este de 25-28°C, cu o medie în 24 ore (zi și noapte) mai mare de 15°C pe întreaga perioadă de vegetație (în culturile din câmp). În funcție de faza de vegetație, temperatura optimă se situează la nivelul valorii de 25± 7°C.

Temperatura minimă de germinare a semințelor de castraveți este de 15-16°C. Ținute înainte de semănat timp de 24 ore la o temperatură de -4°C, pot să înceapă germinația la 10°C, grăbindu-se astfel și ritmul de creștere și fructificare al plantelor. Nivelul maxim de suportabilitate este de 30-35°C, peste aceste valori plantele își diminuează sau chiar își încetinesc creșterea. Aceleași aspecte se manifestă și în cazul valorilor de sub 15°C. Prin menținerea îndelungată a temperaturilor la 12-13°C plantele pier. În sol, temperatura trebuie menținută cu 2-3°C mai mare decât cea a aerului, pentru o cât mai bună vegetație.

Lumina cu o intensitate de 12.000-15.000 lucși, influențează favorabil procesele fiziologice, castraveții fiind plante de zi scurtă (12 ore lumină) dar de intensitate ridicată. O intensitate și durată mare de iluminare grăbesc procesul de îmbătrânire și slăbesc potențialul de rodire. Insuficiența luminii determină alungirea plantelor și reduce capacitatea de fructificare.

Umiditatea, atât din sol cât și cea din aer trebuie menținută la nivelurile cerute de plante, pe faze de vegetație, insuficiența ducând la oprirea creșterii, apariția unui număr mai mare de flori mascule, deformarea castraveților și apariția gustului amar al acestora. Nivelul optim în sol trebuie menținut la 75-80 % din I.U.A. și de 85- 90 % în aer. La o umiditate mai mare în sol, asociată cu o temperatură ce scade sub 10°C, absorbția la nivelul sistemului radicular nu are loc și apare seceta fiziologică.

Aerul prezintă o importanță deosebită pentru castraveți, atât în sol cât și în atmosferă, fapt pentru care culturile din câmp și, în special, cele timpurii se recomandă a se efectua între perdele de plante cu port înalt. Prin mișcarea și deranjarea vrejurilor plantelor de către curenții puternici de aer este încetinită creșterea acestora, castraveții se deformează și apare gustul amar. Rădăcinile plantelor sunt deosebit de sensibile la lipsa aerului din sol, fapt ce influențează dezvoltarea lor în stratul superficial și, ca atare, solul trebuie menținut în permanență afânat în vederea aerisirii. Trebuie evitată tasarea solului, iar prașilele se fac superficial.

Castravetele reacționează bine la creșterea concentrației de dioxid de carbon din aer, realizând o intensificare a procesului de asimilație (la care participă direct). Concentrații de până la 0,6%, determină grăbirea ritmului de creștere și obținerea de sporuri de producții. Unele experimente au demonstrat că la o suplimentare a concentrației de dioxid de carbon, timp de 6 ore zilnic, s-au obținut la castraveți sporuri de producție de 30%. Terenurile trebuie să fie plane, bine însorite, cu posibilități permanente de irigare și cu protejare naturală sau artificială față de vânturi și curenți reci de aer.

Solurile pe care se cultivă castraveții trebuie să fie ușoare, alinate, permeabile, bogate în humus, cu reacție neutră sau slab acidă (pH = 6,5-7,5), cu o textură luto-nisipoasă și structură granulată. Cele cu exces de umiditate, grele, impermeabile, precum și cele nisipoase, cu capacitate redusă de menținere a apei sunt contraindicate.

Elementele nutritive – trebuie să fie prezente în sol în cantități mari și în forme ușor asimilabile, deși nevoile castraveților sunt mai reduse. Reacționează foarte bine, chiar în primul an de cultură, la îngrășarea organică, 20-40 t/ha, în funcție de gradul de descompunere a gunoiului (mraniță, semidescompus sau proaspăt). Dacă fertilizarea organică s-a aplicat la planta premergătoare, ea nu mai este necesară în anul de cultură.

Fertilizarea chimică trebuie să se aplice echilibrat, deoarece castraveții sunt sensibili la concentrații prea ridicate ale soluției solului. Trebuie evitate îngrășămintele cu clor și amen­damentele calcaroase, la care castraveții prezintă o sensibilitate ridicată.

Soiuri de castraveți

Pentru culturi în câmp, solarii și adăposturi:

  • castraveții cu fructe tip cornichon:
    • timpurii: Regal Fi, Adonis, Mathilde, Marinda, Cornișa, Mondial, Obelisc, Parker F1, Premier Fu Cornichon;
    • semitimpurii: Asterix F1, Levina F1, Comibac F1, Record, Rita F1, Octopus F1;
    • semitârzii: Alibi F1, Meresto F1, Royal F1
  • cu fructe semilungi:
    • timpurii: Topaz, Magic;
    • semitârzii: Astreea F1, Select.

Hibrizi pentru culturi în sere:

  • cu fructe lungi:
    • timpurii: Famosa, Floriade, Farbio, Tyria, Preferex, Pyralis, Sombrero, Nevada, Pedroso;
    • semitimpurii: Elka, Fitness, Kamaron, Dalibor, Favorit;
    • semitârzii: Mustang;
  • cu fructe semilungi: Jazzer, Astreea;
  • cu fructe tip cornichon:
    • timpurii: Meteor, Pasadena, Pasamonte, Ophix, Selena, Bianca, Crispina, Mathilde;
    • semitimpurii: Campion.

Pentru culturi în răsadnițe: De Arad, Delicates, Cornichon, Vert petite de Paris.

castraveții?

În vederea eșalonării consumului pe o perioadă cât mai îndelungată de timp, castraveții se cultivă în sisteme și forme diferite, specia pretându-se la o mare diversitate de tehnologii.

Cum se cultivă castraveții în câmp?

Tehnologia cultivării castraveților în câmp se diferențiază în funcție de formele de cultură: timpurie, de vară și de toamnă.

Cultura timpurie de castraveți

Se practică pe suprafețe mai restrânse, necesitând cheltuieli în plus pentru producerea răsadurilor și asigură consumul de fructe, începând cu mijlocul lunii iunie. Terenurile pentru cultură trebuie să fie plane, nivelate, cu expoziție sudică, permeabile, textură ușoară nisipo-lutoasă sau luto-nisipoasă și cu un pH corespunzător.

În asolament, castraveții nu trebuie să revină pe aceeași suprafață de teren mai repede de trei ani. Cele mai bune premergătoare sunt lucernierele, fasolea, cartofii, tomatele, ardeii, varza, usturoiul, feniculul etc. Castraveții timpurii, eliberând terenul la începutul lunii august, oferă posibilitatea efectuării de culturi succesive posterioare (salată, spanac, ridichi de lună). Anterior, permit efectuarea culturilor de salată, spanac, și usturoi verde, ridichi de lună etc., care eliberează terenul până în momentul înființării culturii de castraveți.

Pregătirea terenului pentru cultura de castraveți

Pregătirea terenului și solului începe toamna prin efectuarea următoarelor lucrări: nivelarea de întreținere, discuirea, fertilizarea de bază cu organice, 30-60 t/ha gunoi de grajd, de preferat semidescompus, şi chimice, 50-70 kg s.a./ha P2O5, 70-90 kg s.a./ha K2O, încorporându-se în sol odată cu arătura adâncă, la 25-28 cm. Primăvara, solul se mobilizează cu combinatorul la 7-8 cm adâncime și se completează fertilizarea de bază cu 40-60 kg s.a./ha N, 30-80 kg s.a./ha P2O5 și 30-70 kg s.a./ha K2O. Se erbicidează „ppi” cu Balan 8-10 L/ha sau Benefex 6-8 L/ha, cu 6-8 zile înaintea înființării culturii, încorporându-se concomitent cu îngrășămintele chimice. Solul se modelează, sau se nivelează în straturi înălțate cu corona­mentul de 104 cm.

Cum se produc răsadurile de castraveți?

Producerea răsadurilor de castraveți se face în spații cu protejare dublă sau în răsadnițe, semănându-se între 15 și 20 martie, cu o normă de semințe de 1,0-1,5 kg pentru un hectar cultură. Se seamănă 2 semințe în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. În prealabil, sămânța se tratează termic sau chimic.

La se aplică lucrările de îngrijire curente, în plus se poate aplica un tratament cu Ethrel 500 ppm (0,05%), folosind 1 1 soluţie la 100 m2 suprafaţă, când răsadurile au 1-3 frunze adevărate, pentru favorizarea sporirii numărului de flori femele. La plantare, răsadul trebuie să aibă o vârstă de 40-45 zile şi un număr de 4-5 frunze.

Cum se castraveții?

Plantarea răsadurilor se face manual, la începutul lunii mai, după ce pericolul brumelor târzii de primăvară a trecut, după schema (80+70)x40 cm, realizând o desime de 33-34 mii plante la ha. Pentru protejarea plantelor împotriva curenților de aer se înființează perdele de protecție (culise) de preferat din porumb zaharat, semănându-se o brazdă de porumb la 8-10 brazde ale culturii.

Cum se întreține cultura de castraveți?

Lucrările de întreținere constau în: plantarea răsadurilor în goluri până la cel mult 2 săptămâni de la înființarea culturii; erbicidarea cu Nabu-Super-1,5 L/ha; irigarea la limita normei de 1800-3000 m³ apă/ha, repartizată în 5-7 udări, cu frecvență mai mare la fructificarea masivă a plantelor.

Prașilele manuale și mecanice se efectuează superficial, dar numai până când creșterile vegetative permit, astfel încât să nu fie deranjați vrejii. La prașila a doua, plantele se mușuroiesc ușor la bază, iar din loc în loc tulpinile se acoperă cu pământ pentru a favoriza emiterea de rădăcini adventive. Fertilizarea fazială se face în faza de apariție a celei de-a Vl-a frunze pe plantă, folosindu-se 50-60 kg s.a. /ha N și 40-60 kg s.a. /ha K2O.

Mai des întâlnite la castraveți sunt următoarele boli: pătarea unghiu­lară (Pseudomonas lacrymans); mana (Pseudoperonospora cubensis), alternarioza (Altemaria cucumerina); antracnoza (Colletotrichum lagenarium), făinarea (Sphaerotheca fuliginea, Erypsiphe ciochoracearum), putregaiul alb al tulpinii și fructelor (Sclerolinia sclerotiorum), putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea); ofilirea sau fusarioza castraveților (Fusarium oxysporum f.sp. cucumeriunum şi f.sp. Niveum).

Dăunătorii frecvenți sunt: păduchele cucurbitaceelor (Cerosiphus gossypi); tripsul tutunului (Thrips tabaci); viermii sârmă (Agriotes spp); buha semănăturilor (Mamestra spp); coropișniţa (Gryllotalpa gryllotalpa), păianjenul roșu (Tetranychus urticae); musculița albă (Trialeurodes vaporariorum).

Pentru combaterea acestor agenți patogeni și dăunătorilor se folosesc produse cu acțiune de contact și sistemică, prin alternanță, în vederea prevenirii unor sușe cu rezistențe la unele pesticide. O serie de produse care asigură o protecție foarte bună la cultura castraveților sunt: Sumilex 50 WP – pentru combaterea putragaiului cenușiu (0,10 %), Rubigan 12 EC – contra fainarei (0,02%), Admirai 10 EC – împotriva păduchelui cucurbitaceelor și a musculiței albe de seră (0,05%), Danirum 11 EC și Demitan 200 SC – pentru controlul păianjenu­lui roșu (0,05%). În cazul culturilor făcute prin , coropișnița se combate cu mo­meli (93 % uruială + 5 % Lindatox 3 PP +2 % melasă sau ulei comes­tibil) împrăștiate la suprafața solului, în jurul plantelor, imediat după plantare.

O lucrare specială este ciupitul, în vederea dirijării fructificării. Se aplică la răsaduri, înainte de plantare, după 3-4 frunze și se repetă de 1-2 ori la lăstarii laterali, după alte 6-7 frunze.

Când se recoltează castraveții?

Recoltarea castraveților se face eșalonat între 15 iunie și 10 august, la intervale de 2-3 zile, cu mare atenție pentru a nu deranja vrejurile ce influențează amăreala castraveților. Producțiile obținute în funcție de cultivarul folosit și mărimea castraveților la recoltare oscilează între 15 și 25 t/ha. Castraveții se valorifică eșalonat, fără a fi necesară păstrarea.

Cultura de vară a castraveților

Este cea mai răspândită formă de cultură în câmp, reprezentând 80% din suprafața totală ocupată de această specie în ogor propriu. În funcție de modul de dirijare a plantelor se practică cultura pe sol și cultura pe spalieri înalți. Alegerea, pregătirea terenului și plantele premergătoare sunt asemănătoare culturii timpurii. Cultura de vară a castraveților se realizează prin semănat direct, mai rar prin răsad.

Când se seamănă castraveții?

Semănatul are loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, când în sol la o adâncime de 8-10 cm se realizează o temperatură de 10-12°C, mai devreme în județele din sud, sud-est și sud-vest și mai târziu în celelalte zone. Se folosesc 4-6 kg să­mânță pentru un hectar cultură, la adâncimea de 3-4 cm. La cultura pe sol, pentru soiurile tip cornișon, schema de semănat este (80+70) x 9-10 cm, asigurându-se o desime de 133-148 mii plante/ha, iar pentru soiurile cu fructe mijlocii schema de semănat și desimea plantelor, sunt asemănătoare culturii de castraveți timpurii.

La culturile pe spalier, schemele de semănat sunt cele prezentate în figura de mai jos, realizându-se o desime de 71 mii plante/ha – pe suprafețe mari (a) și de 38-50 mii plante/ha – în sistem gospodăresc (b). Stâlpii spa­lierului se confecționează din lemn sau fier, cu lungimea de 150- 160 cm și diametrul de 7-8 cm (cei din lemn sunt mai groși), pentru 1 ha fiind necesari 800-850 bucăți. Sârma folosită are diametrul de 3-4 mm, fiind necesară o cantitate de aproximativ 300 kg/ha.

schema de înființare a culturii de castraveți de vară pe spalieri
Schema de înființare a culturii de castraveți de vară pe spalieri (a – pe spalieri înalți; b – pe spalieri în sistem gospodăresc)

Spalierii se instalează înaintea înființării culturii și pot rămâne permanent, efectuându-se rotații de culturi cu fasole urcătoare sau tomate. Sistemul de cultură pe spalieri înalți se practică pe suprafețe mai restrânse și cu mare eficiență în sistem gospodăresc.

Cum se îngrijește cultura de castraveți?

Lucrările de întreținere sunt asemănătoare culturii de castraveți timpurii, cu unele particularități:

  • optimizarea desimii plantelor se face cu semințe, uneori umectate și preîncolțite, sau cu răsad din cadrul aceluiași cultivar;
  • răritul se aplică la apariția primei frunze adevărate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului și nu prin smulgere, lăsându-se câte o plantă la distanțele menționate, sau se lasă 2-3 plante în cazul semănatului în cuiburi;
  • udarea culturilor se face cu norme de 300-400 m³ apă la hectar, repartizate într-un număr de 7-10, durata de vegetație fiind mai mare;
  • fertilizarea fazială se aplică în momentul apariției florilor, repetându-se de 3-4 ori, cu cantitățile menționate la cultura timpurie, dar care se suplimentează cu 30-40%;
  • se fac șerbetări cu gunoi de grajd proaspăt, de 2 ori a câte 4-5 t/ha, în alternanță cu fertilizarea chimică, metodă ce poate fi aplicată mai eficient în sistem gospodăresc. Se poate folosi și gunoiul de păsări, dar cantitatea se reduce la 1-1,5 t/ha;
  • dirijarea creșterii și fructificării se realizează prin ciupiri repetate, ca și la cultura timpurie. La culturile susținute pe spalieri, la baza plantelor, pe o înălțime de 20-30 cm, se îndepărtează toate formațiunile vegetative și de rod apărute, iar în continuare, până la 60-70 cm, lăstarii se ciupesc după 2-3 fructe, ca apoi să nu se mai efectueze ciupiri;
  • la culturile destinate industrializării, în special dacă nu s-au efectuat lucrări de ciupit, se aplică tratamente cu Ethrel (0,05%, 600 L soluție/ha), care au drept scop sporirea numărului de flori femele și sincronizarea fructificării în vederea recoltărilor mecanizate.

Când și cum se recoltează castraveții?

Recoltarea castraveților se face în general manual, la maturitate tehnică și la intervale de 2-4 zile în funcție de cultivar și scop. Pentru consumul în stare proaspătă, castraveții se recoltează la dimensiuni mai mari, de 9-12 cm sau chiar 12-15 cm lungime, iar pentru industrializare la 6-9 cm și uneori 3-6 cm.

Recoltarea castraveților se face dimineața, când temperatura este mai scăzută, dar după ce s-a zvântat rouă. Castraveții se rup de la nivelul pedunculului cu mâna sau folosind un cuțit. Castraveții se pot recolta și mecanizat cu combine speciale (VUE).

Producțiile obținute pot oscila între: 10-15 t/ha la soiurile cu fructe mici; 15-25 t/ha la cele cu fructe mari, pentru cultura dirijată pe sol, și 25- 50 t/ha la cultura pe spalieri. Castraveții se valorifică eșalonat, sau se păstrează pe o durată variabilă de timp în funcție de dimensiunile de recoltare. Cele cu dimensiuni mai mari se pot păstra timp de 8-10 zile la 7-10°C și umiditatea relativă de 92-95%, iar cele cu dimensiuni mai mici timp de 5-8 zile la 13°C și umiditatea relativă de 90-95%, fiind mai sensibile datorită stadiului timpuriu de recoltare.

Cultura de toamnă a castraveților

Cultura de toamnă a castraveților se practică cu scopul obținerii de fructe destinate în principal conservării, atât la nivel industrial cât și gospodăresc. Este o cultură succesivă după specii ce eliberează terenul în luna iunie (mazărea de grădină, cartoful timpuriu, varza timpurie, gulioarele etc.). Se folosesc cultivare cu fructe mici, cu perioadă scurtă de vegetație, pentru ca recoltările să se încheie până la răcirea vremii.

Pregătirea terenului pentru cultura de toamnă a castraveților

Pregătirea terenului se încadrează în cea clasică pentru culturile succesive. Solul se afânează superficial printr-o arătură la 18-20 cm sau discuire, cu care ocazie se încorporează resturile vegetale ale culturii anterioare, îngrășămintele chimice (30-50 kg s.a./ha N; 30-70 kg s.a./ha P2O5; 30-70 kg s.a./ha K2O) și erbicidul utilizat (Benefex 6-8 L/ha), apoi se modelează în straturi înălțate, cu coronamentul de 104 cm.

Cultura se înființează prin semănat direct, folosindu-se 5-7 kg semințe/ha. Se seamănă 2-3 rânduri pe strat, la o distanță pe rând de 10-15 cm, obținută prin rărit. Desimea mai mare are o importanță deosebită deoarece adesea nivelul producției este mult influențat de condițiile climatice din luna septembrie, iar plantele nu pot atinge adevăratul lor potențial biologic.

Cum se întreține cultura de castraveți?

Lucrările de întreținere sunt asemănătoare celorlalte forme de cultură, cu unele particularități:

  • este necesară sincronizarea fructificării prin tratamentul cu Ethrel (250-500 ppm, când plantele, au 3-4 frunze adevărate) sau prin ciupitul plantelor, pe suprafețe mici, dacă acestea nu au fost tratate cu Ethrel;
  • udarea culturii se face imediat după semănat, pentru o răsărire și creștere uniformă a plantelor, iar în continuare mai des în prima parte a vegetației și mai rar în cea dea doua parte, cu norme de udare de 300-400 m³ apă/ha. Se udă dimineața, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de șoc fiziologic;

Când se recoltează castraveții în cazul culturii de toamnă?

Recoltarea castraveților începe în prima decadă a lunii septembrie și durează până la scăderea accentuată a temperaturii, la intervale de 1-2 zile, manual sau mecanizat, cu combine speciale. Categoriile de sortare și calibrare a castraveților, după lungimea lor sunt: 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm, iar producțiile realizate se situează între 5 și 15 t/ha.

Cum se cultivă castraveții în sere?

Cultura castraveților în sere se practică în mai multe cicluri (tabelul de mai jos) în funcție de posibilitățile energetice ale unităților.

Cultura în ciclul I pentru castraveții cu fructe lungi și semilungi

Pregătirea serei se încadrează în tehnologia generală, cu particularitățile legate în special de substratul de cultură:

  • sol (în cazul în care sera este prevăzută cu instalații de încălzire în sol);
  • baloți de paie (îngropați, semiîngropați sau la suprafața solului);
  • pale de paie în amestec cu gunoi de grajd proaspăt sau semifermentat sau compost forestier;
  • strat de gunoi de grajd sub formă de benzi sau biloane.

Ca aspecte generale, pregătirea serei constă în: stabilirea gradului de fertilitate a solului prin cartarea agrochimică; dezinfecția scheletului și a solului; efectuarea lucrărilor solului (subsolaj la 40-50 cm, afânarea adâncă la 25-30 cm, săparea sub registrele de încălzire și la capetele traveelor, 1 – 2 lucrări cu freza). Dacă se practică cultura direct pe sol, se fertilizează organic cu 80-100 t/ha gunoi de grajd bine fermentat și chimic cu 600-800 kg/ha super- fosfat, 400-600 kg/ha sulfat de potasiu, 200-300 kg/ha sulfat de magneziu, încorporându-se în sol cu rotosapa.

În vederea plantării se execută modelarea și marcarea rândurilor. Producerea răsadurilor are loc în sere înmulțitor (pentru complexele mari) sau în serele de cultură, compartimentate în acest scop (pentru su­prafețe mici).

date tehnice specifice ciclurilor de cultura la castraveți în sere
Date tehnice specifice ciclurilor de cultura la castraveți în sere

Etapele de semănat sunt orientative, ele se stabilesc concret ținând cont de momentul înființării ciclului de cultură și vârsta răsadului, care în funcție de condițiile realizate se încadrează între 45 și 50 de zile.

Semănatul se face în cuburi nutritive cu latura de 3 cm (câte o să­mânță la cub), care se așază în lăzi de PVC, sau direct în lădițe cu dimensiuni de 90 x 60 cm, în rânduri, asigurându-se aproximativ 100 semințe/ladă. După semănat, lădițele se acoperă cu folie, se așază pe registrele de încălzire, se aerisesc zilnic și se udă cu furtun prevăzut cu sită în funcție de cerințe. Pentru producerea răsadului necesar unui hectar de cultură, inclusiv rezerva, se folosesc 0,7-0,8 kg semințe. Răsărirea castraveților are loc în 36-48 ore, dacă temperatura se menține la 28-30°C.

Când frunzele cotiledonale se află în poziție orizontală, se efectuează repicatul. Se transplantează cuburile mici în ghivece mari, cu latura sau diametrul de 8-10 cm, umplute inițial pe jumătate cu un amestec nutrient format din 40% turbă, 40% mraniță, 10% pământ de țelină și 10% nisip, după care se completează cu același amestec până la nivelul de 2/3 din înălțimea ghiveciului. Umplerea completă a ghivecelor se face când plantele au 2 frunze adevărate, după care se mulcesc la suprafață și se udă bine. În cazul semănatului în lădițe, se scot plantulele cu ajutorul unei linguri, cu cât mai mult amestec de pământ și se transplantează în ghivece.

Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor sunt cele obișnuite, cu unele particularități. După răsărire, temperatura se scade la 22-24°C, timp de 5-6 zile, până la apariția primei frunze adevărate, după care se corelează direct cu intensitatea luminoasă. Se aplică fertilizări suplimen­tare în mai multe reprize, iar udările se fac cu furtunul fără sită, cu presiune scăzută, pentru a nu deranja plantele și a nu goli ghivecele de amestec. Când foliajul se întrepătrunde, plantele incomodându-se, se răresc ghi­vecele, realizând o desime de 25-30 plante/m².

Cu o zi înaintea plantării, răsadul se așază în lăzi, se udă bine și se aplică un tratament cu unul din produsele: Benlate 0,05%, Mycodifol 0,15%, Topsin 0,1%, Bavistin 0,1% sau Previcur 0,15%. Lădițele cu ră­saduri se așază în remorci, pe stelaje, după care se acoperă cu prelate sau folii de polietilenă și se transportă la locul de plantare.

Cum se înființează cultura de castraveți în solarii?

Înființarea culturii se face în funcție de disponibilul energetic al uni­tății, plantarea efectuându-se de la jumătatea lunii decembrie și până la jumătatea lunii martie (tabelul de mai sus). Schemele de plantare se stabilesc în funcție de vigoarea hibridului și momentul înființării culturii, sau sunt determinate de distanțele dintre picurătoare, la irigarea prin picurare, ținând cont de necesitatea realizării unei desimi de 12,5-24,0 mii plante la ha. Astfel:

  • pentru castraveții cu fructe lungi se plantează două rânduri pe o travee, după schema: 60 + 200 + 60 cm, iar distanța între plante pe rând este de 33-50 cm;
  • pentru cei cu fructe semilungi se poate planta pe schema cu două rân­duri pe travee: 80+160+80 cm, sau cu trei rânduri: 50+110+110+50, iar distanța dintre plante pe rând este de 40-50 cm.

La plantare coletul plantelor se așază cu 1-2 cm mai sus de nivelul substratului nutritiv (figura de mai jos).

plantarea castraveților cu fructe lungi, în sere
Plantarea castraveților cu fructe lungi, în sere; a – pale de paie; b – baloți de paie semiîngropați

Aspectele tehnologice privind înființarea ciclurilor de cultură, pentru hibrizii cu fructe lungi, sunt asemănătoare atât culturilor efectuate la sol, când acesta este încălzit, cât și pe substraturi calde. Dacă culturile s-au înființat pe baloți de paie, imediat după plantare, pe lângă rândul de baloți, se recomandă instalarea perdelelor izolatoare din folie de polietilenă lată de 75-80 cm (figura de mai jos)). Între cele două perdele se realizează un regim de temperatură mai ridicat cu 2-3°C față de restul serei, se reduce efectul negativ al curenților reci de aer și se evită risipirea apei de irigat.

Instalarea perdelelor izolatoare din folii de polietilenă și legarea sforilor pentru susținerea plantelor
Instalarea perdelelor izolatoare din folii de polietilenă și legarea sforilor pentru susținerea plantelor; a – în pergolă; b – în V

Cum se întreține cultura de castraveți în sere?

Lucrările de întreținere sunt cele curente și vizează creșterea corespun­zătoare a plantelor și dirijarea microclimatului din seră. Completarea golurilor se realizează cu răsad din rezervă, până la cel mult trei săptămâni de la plantare. Afânarea solului se face o singură dată, la circa 10 zile de la plantare, la distanța de 10-15 cm de plantă, pentru a nu deranja sistemul radicular și numai în cazul culturii pe sol.

Dirijarea factorilor de vegetație se face permanent și cu deosebită atenție pe durata culturii. Regimul de lumină condiționează valorile celorlalți factori cu care se corelează direct. Deficitul de lumină provoacă alungirea castraveților și reduce fructificarea, iar excesul grăbește procesul de îmbătrânire și slăbește potențialul de rodire al plantelor. Spre sfârșitul lunii aprilie se efectuează cretizarea serelor, în vederea reglării intensității luminoase și, respectiv, a temperaturii.

Umiditatea se dirijează prin irigare, norma de udare, momentul și frec­vența udărilor stabilindu-se în funcție de substratul de cultură și capacita­tea acestuia de reținere a apei, compoziția amestecurilor nutritive, condi­țiile de microclimat și valoarea coeficientului de evapotranspirație.

Norma de udare este în medie de 250-300 m³ apă/ha, iar numărul de udări de cel puțin 12-15. Până la sfârșitul lunii martie, udatul se face cu furtunul, iar în continuare prin aspersiune sau picurare. Pentru menținerea umi­dității atmosferice la 90-95%, în zilele însorite se vor aplica „șprițuiri” zilnice (2-3), cu durata de 1-2 minute, prin instalația de aspersiune. Regimul de temperatură trebuie dirijat în funcție de intensitatea lumi­noasă și umiditate, în limitele parametrilor optimi, luându-se măsurile ce se cuvin pentru menținerea acestor valori. Dinamica temperaturilor diurne și nocturne pe întreaga durată de vegetație este cea prezentată în tabelul de mai jos.

Variația temperaturilor pentru culturile castraveților în sere
Variația temperaturilor pentru culturile castraveților în sere (grade Celsius)

Asigurarea unui conținut mai ridicat de dioxid de carbon (0,2-0,6%) conduce la creșterea producției. Aerisirea trebuie făcută cu grijă pentru a nu diminua exagerat umidi­tatea relativă a aerului. Irigarea culturii se asociază de cele mai multe ori cu fertilizarea (fert-irigație). Fertilizarea fazială este condiționată de o multitudine de factori cum sunt: substratul de cultură, condiții de temperatură și luminozitate, ritmul de mineralizare a paielor, capacitatea de reținere a apei de către substratul de cultură și amestecul nutritiv, regimul de irigare și gradul de creștere și dezvoltare a plantelor.

Permanent, prin analize de laborator, se face controlul stării de ferti­litate a substratului de cultură. Ridicarea probelor pentru control se face de la baza balotului (culturi pe baloți) și direct din substrat la culturile din cadrul celorlalte sisteme. Fertilizarea se execută săptămânal, la cultura pe baloți și decadal, la cea pe sol. Nivelurile orientative de control, raportate la 100 g sol sunt de 12-14 mg N; 8-10 mg P2O5; 16-20 mg K2O, iar pH-ul 6,5-7,5. În tabelul de mai jos sunt prezentate limitele optime pentru diferite substra­turi de cultură analizate (mg/100 g sol uscat la 105°C).

Variația limitelor optime a cantităților de elemente nutritive în diferite substraturi pentru culturile din sere
Variația limitelor optime a cantităților de elemente nutritive în diferite substraturi pentru culturile din sere

În funcție de substratul de cultură, pe durata de vegetație se administrează, orientativ, cantitățile de îngrășăminte chimice recomandate în tabelul de mai jos.

Cantitățile orientative de îngrășăminte chimice administrate la culturile de castraveți în sere
Cantitățile orientative de îngrășăminte chimice administrate la culturile de castraveți în sere

Îngrășămintele cu azot și magneziu se administrează săptămânal, în doze egale, iar cele cu fosfor lunar. În cazul utilizării irigării fertilizante, doza de îngrășăminte se va aplica de 2-3 ori pe săptămână, în concentrație de până la 0,2%. În timpul vegetației se pot efectua 1-2 mulciri cu gunoi de grajd proaspăt (100-120 t/ha) sau în amestec cu turbă (50 t/ha gunoi+50 t/ha turbă), dar trebuie acordată o atenție deosebită aerisirii în vederea prevenirii arsurilor provocate de degajarea amoniacului.

Se recomandă, de asemenea, folosirea urinei sau a mustului de gunoi de grajd pentru fertilizare, în diluții de 1:10, respectiv 1:5 – 1:6, cantitatea de diluție/ha va fi echivalentă cu o normă de udare. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor trebuie să se facă cu mare atenție având în vedere că în condițiile din sere, plantele de castraveți sunt expuse la atacuri de intensități diferite. Dirijarea defectuoasă a factorilor de vegetație, aplicarea necorespunzătoare a unor secvențe tehnolo­gice, necorelarea acestor elemente, reprezintă cauzele esențiale ale apariției unor boli și dăunători, în special a celor vasculare și a nematozilor.

Dintre lucrările speciale de îngrijire, foarte importante sunt cele necesare conducerii plantelor și dirijării creșterii și fructificării. Instalarea sforilor de susținere asigură conducerea plantelor în diferitele sisteme practicate. Conducerea plantelor se poate face în următoarele sisteme:

  • în „V” – plantele de pe același rând se conduc prin alternanță, câte una sau două, la două sârme apropiate, cu dirijarea fructificării prin tăieri (figura de mai jos);
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în V modificat
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în V modificat
  • în pergolă simplă – plantele se conduc pe verticală până la sârma de susținere, apoi pe orizontală până la planta vecină, cu dirijarea fructificării prin tăieri specifice (figura de mai jos);
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în Pergolă Simplă
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în Pergolă Simplă
  • în pergolă îmbunătățită – pe travee se plantează 4 rânduri, în benzi a câte 2 rânduri apropiate la 10-15 cm pe fiecare parte a traveei, asigurând o desime de 20.000 plante/ha. Palisarea plantelor și dirijarea prin tăieri se face pentru rândurile exterioare ca la pergola simplă, iar pentru cele interioare ca la conducerea în „V“;
  • în umbrelă, plete lungi – se aplică în condițiile când desimea culturii este de 14-16 mii plante/ha. Corect aplicat, acest sistem valorifică bine potențialul productiv și de regenerare a plantelor în corelație cu con­dițiile climatice și de tehnologie (fig. de mai jos). Plantele se conduc în „V” alternativ până la sârma spalier și apoi vârful se dirijează orizontal pe direcția rândului până la planta următoare, când se cârnește vârful tulpinii. Pe porțiunea orizontală a tulpinii se lasă 3-4 plete care se cârnesc la 4-5 fruc­te și 4-5 frunze; uneori pletele pot fi mai lungi. Pe tulpina principală se dirijează fructificarea ca și în sistemul pergolă.
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în Plete lungi
Tăieri de fructificare la conducerea castraveților în Plete lungi

Defolierea constă în îndepărtarea de pe plantă a frunzelor îmbătrânite și bolnave. În același timp se înlătură și fructele tarate pentru a evita consumul inutil de hrană.

Când se recoltează castraveții cultivați în sere?

Recoltarea castraveților se face manual, atunci când acestea ajung la dimensiunile specifice hibridului cultivat (greutate cuprinsă între 350 și 600 g/fruct), dar și în funcție de cerințele beneficiarului, de 2-3 ori pe săptămână. Se recoltează în medie 35-40 fructe/plantă/ciclu. Neefectuarea la timp a recoltării castraveților are influențe asupra creșterilor vegetative cât și a cantității și calității producțiilor.

După recoltare se face presortarea, în seră, eliminându-se castraveții care nu au aspect comercial, după care marfa este transportată la stațiile de sortare. Se continuă pregătirea castraveților pentru valorificare, prin lotizarea după greutate (între: 300-400 g/buc.; 400-500 g/buc.; 500-600 g/buc. și peste 600 g/buc.), criovacare și ambalare. Producțiile ce se pot obține, în funcție de hibrid, epoca de plantare, nivelul energetic asigurat, se situează între 100 și 220 t/ha pentru castraveți cu fructe lungi și între 80 și 140 t/ha la cei cu fructe semilungi.

Cultura în ciclul II pentru castraveții cu fructe lungi

Cultura în ciclul II pentru castraveții cu fructe lungi se practică din ce în ce mai puțin datorită consumurilor energetice ridicate și creșterii preferințelor consumatorilor pentru castraveții cu fructe semilungi și scurte, tip cornichon. Cultura se înființează direct pe solul serei sau pe substrat biologic, pregătindu-se după secvențele clasice, cu mențiunea că solul se dezinfectează termic sau chimic cu Basamid granule 500 kg/ha, Vydate 10G 30-64 kg/ha, Vydate 24L 0,2%, bromură de metil etc.

Răsadul se produce în serele înmulțitor, prin semănat în lunile iunie-iulie, iar plantarea are loc în iulie-august, în funcție de durata ciclului (tabelul de mai sus). Se plantează două rânduri după schema (60+200+60) x 35-40 cm, realizându-se desimea de 16-18 mii plante/ha. În general, lucrările de întreținere sunt asemănătoare cu cele ale ciclului I, cultură pe sol, cu unele particularități. La începutul lunii septembrie se face decretizarea, iar de la mijlocul lunii septembrie nu se mai udă prin aspersiune și nu se mai aplică șprițuiri. Udarea se efectuează cu furtunul sau prin picurare.

Fructificarea se dirijează pe tulpina principală și pe lăstarii formați până la sârma de susținere. Recoltarea are loc eșalonat până spre sfârșitul lunii noiembrie (sere încălzite), realizându-se producții de 60-80 t/ha. Păstrarea castraveților cu fructe lungi se face cu scopul menținerii calității pe o perioadă de timp evaluată la 6-17 zile în funcție de gradul de maturare. La temperaturi de 12-13°C și umiditatea relativă a aerului 95%, castraveții se păstrează 7-10 zile, iar cele criovacate, 15-17 zile.

Cum se cultivă castraveții cu fructe mici tip Cornichon

Castraveții cu fructe mici se cultivă atât în ciclul I, în sere special amenajate, sau în sere înmulțitor, ca o cultură succesivă, după eliberarea lor de răsadurile ciclului I, cât și în ciclul II. Din punct de vedere al asigurării energetice, serele în care se cultivă sunt cu încălzire limitată (semiîncălzite) sau sere neîncălzite. Se folosesc soiuri sau hibrizi parțial sau total ginoici.

Pregătirea serei constă în: fertilizarea organică (dacă este cazul) cu gunoi de grajd semidescompus, 120-150 t/ha, în funcție de conținutul solului în materie organică, 800 kg/ha dublu superfosfat şi 600 kg/ha sulfat de potasiu; dezinfecția solului și a serei; afânarea, mărunțirea și nivelarea solului; modelarea solului și marcarea rândurilor. Răsadurile se produc prin semănat direct în ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau în ghivece din turbă (Jiffy-pots sau Jiffy 7), pentru 1 ha cultură fiind necesare 0,7-0,8 kg semințe. Epoca de semănat se stabilește în funcție de data prevăzută pentru plantare, astfel încât răsadul să aibă vârsta de 30-35 zile, chiar 20-25 zile în C II ( tabelul de mai sus).

Cultură de castraveți
Cultură de castraveți

Se plantează în 3 rânduri pe travee, după schema (50+110+110+50)x40 cm, realizându-se în medie 24 mii plante/ha. Uneori se pot planta 2 rânduri pe travee (hibrizii cu vigoare mare). Lucrările de întreținere generale sunt asemănătoare culturilor la sol, prezentate anterior, iar cele speciale prezintă unele particularități.

Plantele se dirijează pe sfori până la nivelul sârmelor de susținere. Dacă se practică culturi cu 2 rânduri pe travee, plantele se pot dirija în „V“. Tulpina principală se conduce până la sârma spalierului, apoi se dirijează pe orizontală până la planta următoare și se cârnește.

Dirijarea fructificării constă în înlăturarea frunzelor, lăstarilor și castraveților, pe porțiunea de la sol și până la 40 cm înălțime, iar în continuare până la dolie, pe tulpină se lasă toți castraveții. Pe prima treime a plantei se ciupesc lăstarii după o frunză, pe a doua treime după două frunze și pe treimea superioară după trei frunze. Lăstarii ce apar în continuare se ciupesc în medie după 3 frunze. Se fac ciupiri săptămânale pentru a favoriza apariția lăstarilor de ordin superior, determinând eșalonarea recoltărilor.

Conducerea plantelor de castraveţi tip cornichon în sere
Conducerea castraveților tip cornichon în sere: a – cu trei rânduri; b – cu două rânduri;

La hibrizii ginoici noi, introduși în cultură, tulpina principală se conduce ca în cazul precedent, lăsându-se plete lungi, iar fructificarea se asigură, în principal, pe tulpină și plete. În vederea stimulării fructificării, la o lună de la plantare se poate aplica un tratament cu Ethrel 0,06%, 1000 L soluție/ha.

Recoltarea castraveților tip Cornichon. Castraveții tip Cornichon au un ritm mediu de creștere zilnică de 1-2 cm, ceea ce impune recoltarea zilnică (uneori chiar de 2 ori pe zi) în condițiile cu temperaturi ridicate. Recoltările la timp, stimulează fructificarea. Se recoltează pe cât posibil pe dimensiuni stabilite, pentru ca la presortare să nu se lovească castraveții, ca apoi, la stațiile de sortare să se definitiveze calibrele: 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm și peste, în funcție de solicitările beneficiarilor. Producțiile ce se pot obține variază în funcție de hibrid, momentul plantării, durata ciclului, condițiile asigurate, mărimea castraveților la recoltare, oscilând între 30 și 60 t/ha.

Cum se cultivă castraveții în solarii?

Acest sistem de cultură are o extindere mare în gospodăriile popula­ției, pentru obținerea de producții timpurii și extratimpurii, folosindu-se cultivare cu fructe semilungi și mici, tip cornichon. Castraveții se cultivă în solarii special amenajate, sau după producerea de răsaduri destinate culturilor termofile.

Pregătirea solului pentru cultura de castraveți în solarii

Pregătirea solarului începe din toamnă, prin strângerea și scoaterea resturilor vegetale ale culturii anterioare și fertilizarea de bază cu 60-80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 50-60 kg s.a./ha P2O5, 50-60 kg s.a./ha K2O, ce se încorporează odată cu afânarea adâncă a solului. În primăvară se completează fertilizarea chimică cu 50-60 kg s.a./ha N și se erbicidează „ppi” cu Balan 8-10 L/ha, cu 6-8 zile înainte de plantare. Solul se dezinfectează cu Lindatox 3 în doză de 30 kg/ha sau cu Galition 20-25 kg/ha. Este obligatorie modelarea solului în straturi înălțate.

În cazul efectuării culturilor de succesiune, după eliberarea solariilor de răsaduri sunt necesare unele lucrări specifice: îndepărtarea materialelor ce au asigurat dubla protejare; curățarea spațiului de cultură; scoaterea sau încorporarea în sol a materialului organic folosit ca sursă suplimentară de încălzire la răsaduri; amenajarea unui strat de pământ (sau amestec) gros de 15-20 cm, în care se plantează răsadurile. Cu 10-12 zile înainte de înființarea culturii, solarul se acoperă cu folie de polietilenă, groasă de 0,15-0,20 mm, pentru a asigura nivelul minim de temperatură în interior, în vederea efectuării plantărilor.

Producerea răsadurilor de castraveți

Producerea răsadurilor are loc în răsadnițe biologice, spații cu dublă protejare sau sere înmulțitor, iar etapele tehnologice necesare sunt asemă­nătoare cu cele de la cultura timpurie din câmp. Se seamănă direct în cuburi nutritive sau ghivece cu latura sau diametrul de 8-10 cm, folosindu-se 1-1,2 kg semințe pentru 1 ha cultură. Epoca de semănat se stabilește în funcție de data stabilită pentru plantare, între 10 și 20 februarie pentru culturile în solarii amenajate special și mai târziu pentru culturile realizate în succesiune după producerea răsadurilor. Când răsadurile au 2-3 frunze adevărate se aplică un tratament cu Ethrel, 0,05%.

Cum se plantează castraveții în solarii?

Plantarea castraveților în solarii se face în perioada 5-15 aprilie pentru culturi în ogor și în intervalul 20 aprilie – 5 mai, după eliberarea de răsaduri a solariilor, în ca­drul culturilor succesive. În solarul clasic, cu lățimea de 540 cm, se plantează 4 rânduri, după schema (45-185+80+185445) x 35 cm, realizându-se desimea de 22 mii plante/ha. Pentru alte tipuri de solarii, schema de plantare se adaptează în funcție de lățimea acestora. Lucrarea se execută manual, în gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.

Întreținerea culturii de castraveți în solarii

Lucrările de întreținere se referă la completarea golurilor, prașile, udarea care se face pe rigole și cu multă atenție în special în prima parte de vegetație. Foarte bune rezultate pentru condițiile din solar se obțin la irigarea prin picurare. Fertilizarea fazială începe după 10-15 zile de la plantare și se repetă la intervale de 2 săptămâni, administrându-se în total 50-60 kg s.a./ha N, 20- 30 kg s.a./ha P2O5, 25-30 kg s.a./ha K2O (din sulfat de potasiu).

O atenție deosebită trebuie acordată prevenirii și combaterii agenților patogeni și dăunătorilor, la atacul cărora plantele simt mai expuse decât în câmp, datorită condițiilor specifice de cultură. Palisarea se face pe verticală sau în formă de „V”, pe sârmele instalate în lungul solarului, fixate la înălțimea de 1,6-1,7 m față de nivelul solului. Dirijarea creșterii și fructificării, presupune cârnirea tulpinii principale când a depășit nivelul sârmelor spalier cu 4-5 frunze și dirijarea acesteia spre planta următoare, înlăturarea de la baza plantei a tuturor formațiunilor existente, până la înălțimea de 35-40 cm, ciupirea lăstarilor după un fruct și o frunză, lăsând pe tulpina principală toți castraveții.

Dirijarea cu atenție a factorilor de mediu, constituie premisa realizării unor bune producții. Pentru solarii, aerisirea reprezintă o lucrare de mare importanță pentru menținerea temperaturii optime de 26-28°C (în zilele însorite) și a umidității relative a acrului de 85-90%.

Când se recoltează castraveții cultivați în solarii?

Recoltarea castraveților se face eșalonat, pe măsură ce castraveții au dimensiunile cerute, începând după 35-40 zile de la plantare și durează calendaristic între 25 mai  25 iulie, putându-se prelungi dacă plantele vegetează bine. Producțiile obținute, în funcție de cultivar, durata de vegetație și condițiile asigurate, se încadrează între 40 și 60 t/ha și sunt destinate consumului în stare proaspătă, valorificarea făcându-se eșalonat.

Cum se cultivă castraveții în adăposturi joase

Acest mod de cultură se practică mai mult în sistem gospodăresc, folosindu-se adăposturi individuale sau colective, tip tunel, care se instalează cu câteva zile înainte de înființarea culturii, pentru a favoriza încălzirea solului. Înființarea culturii se face prin plantarea răsadurilor, cu aproximativ 10-12 zile mai devreme față de cultura timpurie din câmp, motiv pentru care și producerea răsadurilor începe mai devreme. Schema de plantare este cea recomandată pentru cultura timpurie în câmp, dar poate fi adap­tată tipului de adăpost folosit. Lucrările de întreținere sunt asemănătoare celor aplicate culturilor din câmp, cu următoarele particularități:

  • aerisirea adăposturilor trebuie făcută cu mare atenție. Pentru a reduce cheltuielile efectuate cu această lucrare se poate folosi folie perforată;
  • adaptarea treptată a plantelor cu mediul neprotejat, deoarece, atunci când acestea au crescut suficient și condițiile exterioare permit, adăpostu­rile se desființează.

Recoltarea castraveților începe cu 10-12 zile mai devreme față de cultura timpurie din câmp neprotejat și deși producțiile nu sunt mai mari, acest avans la valorificare, crește nivelul de rentabilitate al culturii.

Cum se cultivă castraveții în răsadnițe?

Pentru cultură se folosesc răsadnițele special amenajate (calde), sau cele eliberate după producere de răsaduri (semicalde sau reci). Cultura de castraveți se înființează prin răsad cu vârsta de 35-40 zile, obținut în răsadnițe sau în solarii cu dublă protejare. În funcție de momentul stabilit pentru plantare și de vârsta răsadului se fixează epoca de semănat. Răsadul se plantează manual, realizând un număr de 3 cuiburi pe o ramă. Celelalte elemente tehnologice sunt asemănătoare culturii castraveților timpurii din câmp.

Lucrările de întreținere sunt cele generale din răsadnițe și asemă­nătoare cu cele ale culturii timpurii din câmp, însă cu unele particula­rități:

  • aerisirea răsadnițelor trebuie făcută cu mare atenție pentru a nu se pro­duce curenți de aer, dirijând în același timp regimul de gaze, temperatura și umiditatea;
  • se ciupește răsadul la plantare, după 3-4 frunze, lăsându-se doi lăs­tari la baza plantei care se ciupesc după alte 7-8 frunze, iar cei de ordinul II se ciupesc la un fruct și 1-2 frunze;
  • odată cu afânarea solului se face mușuroirea plantelor la cuib, iar cele două tulpini, la nivelul nodurilor 3-4, se marcotează prin acoperire cu pământ sau cu ajutorul unor cârlige din lemn, favorizând înrădăci­narea;
  • se poate practica mulcirea cu mraniță în strat de 4-5 cm.

În funcție de tipul de răsadniță utilizat, de cultivarul folosit și momen­tul înființării culturii, recoltările încep în luna aprilie, obținându-se producții de 8-10 kg/m².

Cum se produc semințele de castraveți?

Tehnologia generală de obținere a semințelor de castraveți la soiurile cu înflorire mixtă, are multe elemente asemănătoare culturii comerciale din câmp. Fiind plantă alogamă, entomofilă, trebuie păstrat spațiul de izolare de 1500-2000 m. Pe solul modelat, cu coronamentul de 104 cm se seamănă 2 rânduri la (80+70)x15-20 cm, realizându-se 66-89 mii plante/ha. Lucrarea se efec­tuează între 1 și 15 mari, mecanizat, la adâncimea de 5 cm, folosindu-se 4-6 kg sămânță/ha. Se pot semăna 2 rânduri de porumb la fiecare 8 brazde de cultură, ca perdele de protecție.

Lucrările de întreținere constau în: răritul la 15-20 cm, când plantele au format prima frunză adevărată; 2-3 prașile mecanice; un tratament cu Ethrel 0,05 % când plantele au 5-6 frunze sau ciupitul vârfului tulpinii după 5 frunze și a ramificațiilor după 6-7 frunze; purificarea culturii de 3 ori (înainte de înflorit, când castraveții sunt buni pentru consum și la matu­ritatea fiziologică); limitarea numărului de fructe pe plantă la 3-4.

Recoltarea castraveților are loc înaintea căderii brumelor de toamnă. După recoltare castraveții se lasă 6-8 zile în câmp, acoperite cu paie sau vreji, pentru înmuierea pulpei. Semințele se extrag manual sau cu pasatricea, după care se spală și se usucă pentru a nu se înnegri. Condiționarea semințelor se face cu MCS-5, obținându-se 150-200 kg/ha.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar