Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :

Cum se cultivă cânepa? Când se seamănă? Cum/Când se recoltează?

/
/
47 Views

face parte din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman și cel industrial. Din tulpinile de cânepă se obțin fibrele (26-32%), care se utilizează în industria textilă pentru diverse țesături, folosite la:

  • confecționarea hainelor;
  • fibre și împletituri de toate tipurile;
  • pânze grosiere pentru încălțăminte, avioane, pânze marinărești;
  • ață și sfoară de foarte multe tipuri;
  • materiale de pescuit;
  • pânze pentru saci și diverse ambalaje rezistente la apă;
  • pânze fine rezultate din amestecul de fibre de cânepă colonizate, bumbac sau mătase.

Din țesăturile de cânepă se confecționează îmbrăcămintea ecologică, extrem de apreciată. Fibrele de cânepă au rezistență mare la torsiune, rupere, sunt elastice, higroscopice și termo-conducătoare, proprietăți extrem de importante pentru calitatea produselor finite din cânepă. Fibrele de cânepă pot înlocui cu succes fibrele plastice și pe cele de sticlă din diverse componente de automobile. Se reduc astfel costurile și se asigură biodegradabilitatea rezidiilor.

Lemnul de cânepă (puzderia) rămas de la extragerea fibrei se folosește ca materie primă la confecționarea plăcilor aglomerate, termo- și fonoizolante, care se pot utiliza cu succes în construcții și în industria mobilei. Planta de cânepă, datorită conținutului ridicat în celuloză, se poate folosi ca materie primă în industria celulozei și a hârtiei de calitate superioară. în acest domeniu, cânepa poate înlocui lemnul de conifere. Cantitatea de lemn produsă de un hectar de cânepă este egală cu creșterile realizate de un hectar de pădure într-un an de zile. Pleava, rezultată de la treieratul cânepei pentru sămânță, se utilizează ca îngrășământ în .

Uleiul de cânepă (cca 35-37%) este semisicativ și se poate folosi în alimentația omului. Uleiul brut servește ca materie primă în industria lacurilor, vopselelor și a săpunurilor fine. În ultimul timp, uleiul de cânepă se folosește în combaterea unor afecțiuni ale tubului digestiv. Tortele rămase de la extragerea uleiului se pot utiliza în hrana animalelor, ca furaj concentrat, fiind bogate în proteine, , săruri minerale și glucide.

Vezi aici oferte de motosape și motocultoare

Semințele de cânepă se utilizează în hrana păsărilor mici și a celor exotice, cărora le accentuează coloritul penajului. Din semințe se extrage fitina, utilizată pentru tratamentul anemiilor și asteniilor. Lemnul de cânepă poate fi folosit drept combustibil solid. Are o valoare calorică aproape egală cu a motorinei. Puzderia rămasă după extragerea fibrei reprezintă 60% din masa tulpinii. Din punct de vedere agricol, cânepa este o plantă tehnică de valoare mare, aducătoare de venituri. Este o excelentă plantă de asolament, care reduce semnificativ gradul de îmbumienare și îmbunătățește însușirile de fertilitate ale solului.

În vârfurile inflorescențelor, cânepa conține rășini, rendzine, uleiuri volatile, care conțin alcaloizi, dintre care cel mai important este tetrahidrocannabinolul (T.H.C.), care au acțiune hipnotică, sedativă, diuretică, expectorantă, vermifugă, hipoglicemică. În medicina chinezească, cânepa se folosește pentru tratarea diabetului. Din vârfurile plantelor se obțin extracte și tincturi care se utilizează ca sedative și spasmolitice.

În ultimul timp se încearcă obținerea de fibre din tulpini netopite (extragerea fibrei din plantele recoltate și uscate), cu valoare mare în industria de țesături pentru îmbrăcăminte. Cânepa indiană (Cannabis indica) este mai bogată în alcaloizi cu acțiune hipnotică și psihotropă: cannabinolul, cannabidiolul şi tetrahidrocannabinolul (T.H.C.). Acesta din urmă este principala substanță ce intră în compoziția hașișului și a marijuanei, droguri puternice, care, utilizate cu frecvență mare, duc la epuizarea fizică și nervoasă. Grupa de cânepă bogată în alcaloizi crește în zonele calde ale globului. În țara noastră, cânepa cultivată este tipică pentru fibre și are un conținut scăzut în T.H.C. Din acest motiv, este nesemnificativă ca drog.

Cânepa – răspândire

Cânepa provine din Asia Centrală și de Răsărit (zona Munților Tian San). Ea s-a răspândit spre Europa pe două căi:

  • prin intermediul popoarelor migratoare, al grecilor Și al romanilor; pe această cale, cânepa a ajuns în Asia Mică, Grecia, Italia, Franța, Spania; în această zonă s-a format cânepa sudică de zi scurtă, utilizată exclusiv pentru producția de fibre;
  • prin intermediul sciților și al altor popoare migratoare, cânepa a ajuns în Polonia, nordul Rusiei, Finlanda, Germania etc.; s-a format cânepa nordică, de zi lungă, care, adusă mai spre sud, crește puțin și produce sămânță mai multă.

Pe teritoriul României, cânepa a fost și este cultivată exclusiv pentru obținerea fibrelor utilizate la confecționarea îmbrăcămintei și a altor produse casnice. Până în anul 1990, pe glob s-au cultivat cca 337000 ha de cânepă, din care în România, cca 40000 ha de cânepă pentru fibre și 9000 ha de cânepă pentru sămânță.

Azi, pe glob se cultivă cca 100000 ha, din care cea mai mare suprafață se găsește în C.S.I. și China. Suprafețe semnificative cultivate cu cânepă se află și în Franța, Italia, Austria, Ucraina. În România, suprafața cultivată cu cânepă, în ultimii ani, este sub 1000 ha, deși cererea de fibre de cânepă pe piața europeană și mondială este în creștere și la prețuri bune.

În ultimul timp se încearcă o revigorare a culturii de cânepă, datorită cererii mari de fibre naturale utilizate în diverse domenii, inclusiv în industria automobilelor de lux, unde, în anumite componente, fibrele de cânepă înlocuiesc cu succes fibrele plastice și cele de sticlă (Mercedes, BMW). În același timp, cânepa poate fi o sursă de produse ecologice de mare valoare: ulei, paste făinoase și chiar bere. Uniunea Europeană subvenționează culturile de in și cânepă pentru fibre.

Cânepa are reale șanse de relansare în anii următori. Este important să se studieze cu atenție și în România factorii de piață și tendințele spre consum ale produselor naturale, inclusiv din fibre.

Cânepa – cerințe față de sol și climă

Cânepa este o plantă a zonelor cu climă caldă și umedă, în ce privește factorii climatici, cânepa are cerințe asemănătoare cu porumbul. Ea dă rezultate bune în zonele răcoroase și umede, unde poate ocupa suprafețe întinse alături de: cartof, inul pentru fuior, sfecla pentru zahăr şi ovăz.

Cânepa – cerințe față de căldură

Semințele de cânepă germinează la minim 2-3 °C, temperatura optimă fiind de 8 °C. Temperaturile de 1-2 °C și oscilațiile de temperatură prelungesc perioada de semănat-răsărit, cu consecințe negative asupra densității plantelor. Între faza cotiledonală și cea de 3-4 frunze, cânepa este sensibilă la temperaturi sub -2 °C. La 6 perechi de frunze, ea suportă temperaturi de -5.. -6 °C. Începând cu faza de 6 perechi de frunze până la butonizare, temperatura optimă pentru cânepă este de 15-18 °C. Temperaturile medii de sub 11 °C în faza de creștere a tulpinilor sunt dăunătoare, ducând la îmbătrânirea culturii și la înrăutățirea calității fibrelor, iar la 0 °C mugurele terminal este distrus, tulpina fiind predispusă la ramificare.

Sub temperatura de 5 °C în perioada de vegetație, creșterea tulpinii de cânepă încetează. Butonizarea și înflorirea se desfășoară în condiții normale la temperatura de 18-20 °C, iar înfloritul și maturizarea semințelor se desfășoară bine la temperatura de 20-24 °C. Temperaturile de peste 25 °C în timpul vegetației stânjenesc creșterea și reduc conținutul de fibre în tulpini. Constanța termică pe întreaga perioadă de vegetație este de 1800-2100 °C la cânepa pentru fibre și de 2200-2800 °C la cânepa de sămânță.

Cânepa – cerințe față de lumină

Cânepa are cerințe mari în ce privește lumina. Aceste cerințe și reacția la fotoperioadă sunt date de proveniența cânepei. În funcție de intensitatea, durata luminii și reacția la lumină, cânepa are două grupe distincte:

  • cânepa de zi lungă, formată în climatul nordic, care, adusă în condițiile din România, are creșteri vegetative limitate, rămâne la înălțimea de 1-1,5 m și dă producții mici de tulpini;
  • cânepa de zi scurtă, formată în climatul sudic, care, cultivată spre nord, are tendința de a crește până la 3-4 m, formând tulpini subțiri, lungi și bogate în fibră; această cânepă produce puțină sămânță în climatele din nordul paralelei de 50°; în condițiile din Finlanda, cânepa sudică nu fructifică, fiind obligatorie aducerea seminței de cânepă pentru culturile de cânepă pentru fibre din zonele sudice.

Cânepa – cerințe față de apă

Cânepa are cerințe mai reduse în ce privește umiditatea în primele 30 de zile de vegetație și mai ridicate în următoarele 40-50 de zile, când plantele ajung în faza de butonizare-înflorit. în această perioadă, cânepa consumă 2/3 din cantitatea de apă necesară pe întreaga perioadă de vegetație.

Pentru culturile de cânepă sunt extrem de favorabile ploile căzute în lunile mai și iunie la cânepa pentru fuior și în lunile iulie-august pentru cânepa de sămânță. Umiditatea ridicată din prima parte a perioadei de vegetație a cânepei favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor. Seceta în perioada de îmbobocire-înflorit reduce producția și calitatea fibrelor. Seceta prelungită din această perioadă poate micșora și producția de sămânță.

Din punct de vedere al precipitațiilor, cânepa întâlnește cele mai bune condiții de cultivare în zonele unde în perioada de vegetație cad 250-300 mm precipitații, la cânepa pentru fibre, sau 350-450 mm la cânepa pentru sămânță. Din cauza sistemului radicular mai slab dezvoltat, umiditatea solului joacă un rol deosebit de important pentru creșterea plantelor de cânepă. Cânepei îi este favorabilă o umiditate a solului de 60-70% din I.U.A. (intervalul umidităii active).

Cânepa – cerințe față de sol

Cânepa este o plantă pretențioasă față de sol, din cauza sistemului radicular slab dezvoltat și a perioadei scurte de vegetație. Cele mai bune soluri pentru cultivarea cânepei sunt solurile:

  • mijlocii, afânate, bogate în humus și calciu;
  • cu capacitate bună de reținere a apei;
  • cu pH-ul de 6,8-7,5;
  • cu apa freatică la adâncimea de 100-200 cm.

Cânepa dă rezultate bune pe soluri de tip cernoziom, brun roșcate, aluvionare, lăcoviști și turbării redate în circuitul agricol, dacă lucrările solului sunt uniforme sub aspectul fertilității. Cânepa este extrem de sensibilă la neuniformitatea fertilității terenului. Ea este o plantă indicatoare de fertilitate (arătând neuniformitatea solului) pentru câmpurile experimentale și diferite culturi. Nu se cultivă pe soluri: nisipoase, argiloase grele, umede, erodate și pietroase, cu apa freatică mai sus de 70-80 cm.

Unde se cultivă cânepa?

România oferă condiții favorabile de cultivare pentru cânepă pe cea mai mare parte a teritoriului ei. Succesul cânepei, atât al celei pentru fibre, cât și al celei pentru sămânță, este dat de amplasarea acesteia în ferme specializate, bine organizate și dotate tehnic, în zone cu condiții pedoclimatice corespunzătoare cerințelor biologice ale culturilor de cânepă. În funcție de condițiile pedoclimatice, zonele pentru cultivarea cânepei diferă pentru cele două forme de cultură: fibră și sămânță. Zone foarte favorabile se găsesc în:

  • Câmpia de Vest (Timiș, Someș, Crișuri, Bârzava);
  • lunca Mureșului – de la Arad până la Deda;
  • văile Târnavelor și Arieșului;
  • luncile și zonele limitrofe râurilor Siret, Moldova și Jijia.

În aceste zone, în perioada de vegetație a cânepei pentru fibre cad 300-550 mm precipitații. Zonele menționate dispun de soluri fertile extrem de favorabile pentru cultivarea cânepei (cernoziomuri levigate și freatice umede, aluviuni). Capacitatea de producție este aici de 7-12 t/ha tulpini uscate. Zona favorabilă se întinde:

  • în jurul zonei foarte favorabile pe suprafețe semnificative;
  • pe Dealurile Crișanei și Banatului;
  • în Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor, Depresiunea Sibiului, Câmpia Moldovei, Podișul Getic și nordul Câmpiei Române.

În aceste regiuni, în cursul perioadei de vegetație a cânepei pentru fibre cad 200-400 mm precipitații. Solurile caracteristice zonei favorabile au un potențial de producție mai redus decât cele din zona foarte favorabilă, fiind necesare cantități mai mari de . Zonele puțin favorabile sunt situate în foarte multe părți ale țării. Ele se întâlnesc mai ales în stepa din sudul și estul țării, unde factorii limitativi sunt temperatura și umiditatea mai redusă.

Cele mai bune zone pentru cultivarea cânepei sunt:

  • câmpia din vestul și nord-vestul țării;
  • luncile râurilor Mureș, Someș;
  • câmpia Jijiei;
  • zonele din centrul Câmpiei Române.

Etapele desfășurării fenofazelor în prima parte a perioadei de vegetație a cânepei

După semănatul în condiții optime de temperatură și umiditate, cânepa străbate rapid fazele de vegetație și anume:

  • germinarea – 24 de ore;
  • răsărirea – 5-6 zile;
  • dezvoltarea primelor două perechi de frunze – după 2-4 săptămâni de la semănat. După răsărire, cânepa are o creștere rapidă până la înflorire, când se oprește din creștere.

Cum se cultivă cânepa?

Cânepa este bine să fie amplasată în asolamente de scurtă sau lungă durată, în care ea contribuie la îmbunătățirea însușirilor solurilor și a potențialului productiv al acestora. Prin particularitățile sale biologice, cânepa merge foarte bine în asolamentele de culturi în sistem biologic de cultură, unde poate distruge un număr mare de buruieni problemă (costreiul din rizomi, pălămida etc.).

Rotația culturilor

Cânepa suportă monocultura timp de 2-4 ani, în condițiile în care:

  • solul este fertilizat an de an cu îngrășăminte organice fermentate și îngrășăminte minerale;
  • nu se semnalează atacuri de dăunători (molie, pureci, sfredelitorul porumbului, omida capsulelor) sau boli (putregaiul alb), de bacterioze și de lupoaie (Orobanche sp.).

Pentru a preveni atacul dăunătorilor, cânepa este bine să revină pe același teren după 3-5 ani. Cele mai bune premergătoare pentru cânepă sunt:

  • leguminoasele anuale și perene;
  • cerealele păioase și gramineele furajere anuale;
  • porumbul pentru boabe și siloz – hibrizii timpurii, neatacați de Ostrinia și neerbicidați cu erbicide remanente (triazine);
  • sfecla pentru zahăr și furajeră;
  • cartoful și borceagurile, ierburile perene și lupinul alb.

Cânepa nu se amplasează după:

  • porumbul erbicidat cu triazine – hibrizi târzii și semitârzii;
  • , tutun, rapiță, muștar etc., care sunt frecvent atacate de lupoaie și de putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).

Cânepa nu se amplasează pe sole infestate cu pălămidă, pir gros și costrei mare. În cazul unor asolamente destinate agriculturii biologice, cânepa – ca și lucerna – determină reducerea gradului de îmburuienare a solelor chiar și pentru buruieni problemă (costrei, pălămidă, xantium, laur etc.). Cânepa este, la rândul ei, o excelentă plantă premergătoare pentru majoritatea culturilor, fiind alături de leguminoase amelioratoare de sol. În zona foarte favorabilă de cultură a cânepei se recomandă pentru cânepă asolamentul de patru ani, cu rezultate foarte bune dacă aceasta se seamănă după sfecla pentru zahăr.

Fertilizarea culturii de cânepă

Cânepa este o mare consumatoare de elemente nutritive. Ea necesită elemente nutritive ușor asimilabile, din următoarele considerente:

  • are un sistem radicular slab dezvoltat în comparație cu masa aeriană mare;
  • rădăcina are capacitate slabă de solubilizare și absorbție a elementelor nutritive din sol;
  • are o perioadă scurtă de vegetație, în care formează o cantitate mare de masă vegetală și substanță uscată raportată la unitatea de suprafață (8-12 t/ha);
  • are un ritm neuniform de extragere și valorificare a elementelor nutritive în timpul perioadei de vegetație; din totalul de elemente nutritive, în a doua lună de vegetație, cânepa are de consumat: 75% din azot; 70% din fosfor; 80% din potasiu;
  • absorbția celor mai multe elemente nutritive se face în perioada 15 iunie- 31 iulie, când se consumă 70-80% din azot, 65-80% din fosfor și 75-80% din potasiu, după care acest consum se reduce; spre maturitate, are loc un circuit descendent în cazul potasiului, care trece prin rădăcina plantei în sol.

Azotul în doze optime determină:

  • cantitatea și calitatea fibrelor în tulpină;
  • creșterea rapidă a masei vegetale;
  • creșterea producției de tulpini (40%), și a producției de fibre. Administrat în exces, azotul provoacă:
  • reducerea producției de tulpini și fibre, prin amplificarea fenomenului de autorărire;
  • înrăutățirea calității fibrei (fibrele se rup ușor, structura lor devine laxă;
    mărirea fenomenului de autorărire;
  • micșorarea rezistenței la cădere;
  • reducerea numărului de plante mascule.

Pentru un efect pozitiv, azotul se aplică numai în anumite tipuri de îngrășăminte.

Fosforul are următoarea acțiune:

  • neutralizează acțiunea negativă a azotului;
  • îmbunătățește calitatea fibrelor;
  • mărește producția de semințe;
  • mărește rezistența și finețea fibrelor;
  • sporește conținutul de ulei în semințe;
  • limitează creșterile vegetative;
  • determină culoarea galbenă a tulpinilor;
  • grăbește și îmbunătățește maturitatea tehnică a tulpinilor.

De asemenea, el menține un raport optim între plantele mascule și cele femele în lan. Aplicat în exces sau unilateral, fosforul reduce producția de tulpini și fibre. Potasiul joacă un rol important în realizarea producției atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. Aplicat în exces, potasiul are același efect negativ ca și azotul:

  • reduce rezistența și finețea fibrelor;
  • favorizează frângerea tulpinilor, din cauza formării unei structuri laxe a fasciculelor de fibre care le reduce rezistența.

Administrat în doze optime, potasiul îmbunătățește calitatea fibrelor sub toate aspectele. El este foarte necesar la soiurile de cânepă bogate în fibre (25%).

La stabilirea dozelor pentru cultura de cânepă, se ține seama de următorii factori:

  • soiul cultivat;
  • fertilitatea naturală a solului;
  • produc’ia estimată;
  • planta premergătoare;
  • sistemul de fertilizare aplicat plantei premergătoare;
  • scopul culturii;
  • rezerva de apă din sol și precipitațiile căzute în perioada octombrie-aprilie. Necesarul de elemente nutritive la cânepă este de două ori mai mare decât cantitatea de substanțe nutritive stabilită în extract în perioada recoltării.

Pentru a se obține o producție de 9000-10000 kg/ha tulpini uscate, pe solurile mai puțin fertile se aplică următoarele doze de îngrășăminte:

  • 160-165 kg/ha azot;
  • 75-80 kg/ha fosfor;
  • 90-95 kg/ha potasiu

Pe solurile cu fertilitate mijlocie se aplică:

  • 125-130 kg/ha azot;
  • 55-60 kg/ha fosfor;
  • 65-70 kg/ha potasiu.

Pe solurile bine aprovizionate cu elemente nutritive se aplică:

  • 45-120 kg/ha azot;
  • 45-50 kg/ha fosfor;
  • 45-50 kg/ha potasiu.

Dozele de azot se reduc:

  • când s-a aplicat gunoi de grajd;
  • după leguminoasele pentru boabe și perene (cu 30-35 kg/ha azot).

Ele se majorează după plantele prășitoare, cu 10-15%. Fosforul și potasiul se aplică sub lucrările de bază ale solului. Este bine să avem în vedere că pentru cânepă fosforul trebuie să se găsească în sol în forme ușor solubile, în două perioade: de la răsărire până la cea de-a 6-a pereche de frunze şi după înflorit.

Îngrășămintele cu azot se aplică sub lucrările de pregătire a patului germinativ. Sunt cercetări care recomandă aplicarea fracționată a azotului: o parte sub arătura de vară, iar cealaltă parte primăvara, sub lucrările de pregătire a patului germinativ. Se obțin rezultate foarte bune prin aplicarea îngrășămintelor complexe de tipul 1:1:1. Cel mai echilibrat raport între elementele fertilizante la cultura de cânepă pentru fibre este: 2,0-2,5 azot: 1,0-1,5 fosfor:1,0-l,7 potasiu. Pe solurile cu pH 6,5-7,5 se aplică azotat de amoniu, iar pe cele ușor acide, nitrocalcar.

Gunoiul de grajd fermentat este cel mai bun îngrășământ pentru cânepă. El se aplică în doze de 10-15 t/ha în zonele secetoase și de 20-25 t/ha în zonele umede și semiumede. Este indicat ca gunoiul de grajd să se aplice plantei premergătoare, pentru uniformizare în sol. Când se administrează direct cânepei, gunoiul trebuie să fie semifermentat sau fermentat. Deși se obțin sporuri de producție prin aplicarea gunoiului de grajd, în doze mari, aceasta reduce rezistența fibrelor. Fibrele rezultate din cânepă fertilizate cu 60 t/ha gunoi de grajd sunt laxe, cu rezistență slabă la rupere. La fertilizarea cu gunoi, se mai aplică: 50 kg/ha azot și 50 kg/ha fosfor.

Lucrările solului la cultura de cânepă

Cânepa este o cultură pretențioasă în ce privește sistemul de pregătire a terenului pentru semănat. De modul cum se pregătește solul pentru semănat depinde reușita culturii de cânepă atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. Cânepa reacționează foarte bine la:

  • afânarea profundă a solului (spargerea hardpanului);
  • mărunțirea și nivelarea solului.

Dezmiriștirea se face cu grapa cu discuri, la adâncimea de 8-12 cm, înainte de efectuarea arăturii. Arătura se face la 25-30 cm, cu plugul, în agregat cu grapa stelată. Brazdele trebuie să fie bine întoarse și afânate, cu resturile vegetale și îngrășămintele introduse sub brazdă. Lucrările de întreținere a arăturii se fac cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa reglabilă, până la intrarea în iarnă. Pregătirea patului germinativ se face primăvara timpuriu, când terenul nu a fost nivelat din toamnă sau în preajma semănatului, când terenul a fost bine pregătit din toamnă. Ultimele lucrări de pregătire a patului germinativ se fac cu una-două zile înainte de semănat. În cazul solurilor grele, cânepa este bine să fie amplasată după scarificarea acestora.

Când și Cum se seamănă cânepa?

Sămânța trebuie să provină din recolta anului anterior, din culturi certificate. Pentru semănat, sămânța trebuie să prezinte următorii indici de calitate: puritate minim 96%, germinație minim 85%, MMB 20-22 g, luciu caracteristic, procent redus de boabe fisurate. Înainte de semănat, sămânța se tratează cu: TIURAM 75 PU 2-3 kg/t și substanțe insecticide GAUCHO – 0,6 l/t (Carbofuran 25 kg/t), care au și acțiune corbifugă.

Perioada de semănat este atunci când, la adâncimea de 5-7 cm în sol, se realizează 7-8 °C și vremea are tendințe de încălzire. Calendaristic, semănatul cânepei pentru fibre în zonele foarte favorabile începe în jurul datei de 25 martie și se încheie la 10-15 aprilie. În Câmpia de Vest, semănatul cânepei după 10 aprilie determină reducerea producției de tulpini. În Ungaria, cânepa pentru fibre se seamănă între 15 martie și 20 aprilie.

Atât semănatul prea timpuriu, cât și cel întârziat provoacă pierderi însemnate, ce pot ajunge până la 30-50%. Cânepa pentru fibre se seamănă în toate zonele înaintea porumbului. Densitatea la semănat este de 400-450 b.g./m², în funcție de soi, fertilitatea și umiditatea solului. La această densitate, se obțin la recoltare 3,5-4 milioane de plante/ha. La o germinație bună, se pot semăna 330-380 b.g./m². Cantitatea de sămânță necesară este de 80-90 kg/ha. Nu se justifică cantități de sămânță mai mari de 100 kg/ha. Distanța între rânduri este de 12,5 cm (6-10-12,5 cm) și se realizează cu semănătorile de tip SUP. Cânepa mixtă se poate semăna cu o densitate de 150-200 b.g./m² (25-35 kg/ha), la distanța între rânduri de 25 cm. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm, în funcție de gradul de pregătire a patului germinativ și umiditatea din sol.

Cum se îngrijește cultura de cânepă?

În cultura cânepei pentru fibre și mixtă se fac puține lucrări de îngrijire:

  • tăvălugirea, imediat după semănat, dacă solul are umiditate puțină;
  • plivirea buruienilor apărute în primele faze de vegetație (vetre de rapiță și muștar);
  • combaterea dăunătorilor – purecii cânepei (Psylliodes attenuata) – se face după răsărirea plantelor de cânepă, prin 1-2 tratamente cu DECIS – 0,10-0,15 l/ha sau SINORATOX – 1,5 l/ha. Dacă sămânța a fost tratată cu insecticide sistemice, nu mai sunt necesare tratamentele împotriva dăunătorilor la începutul vegetației.

Combaterea moliei cânepei (Grapholita delineana Walker) se face prin:

  • evitarea monoculturii;
  • distrugerea resturilor vegetale;
  • amplasarea culturii în parcele cât mai îndepărtate de cele cultivate în anul precedent;
  • însămânțarea timpurie;
  • distrugerea samulastrei de cânepă;
  • 2 tratamente aplicate în timpul vegetației, cu produse sistemice: primul tratament se face la avertizare, iar al doilea la 14-15 zile (înainte de înfloritul plantelor mascule) după primul tratament.

Tratamentele se fac cu SINORATOX – 2-3 l/ha, SUMITHION – 0,8-0,9 l/ha -sau DECIS – 0,2-0,25 l/ha. Tratamentul se aplică cu aviația utilitară, pe timp însorit și fără vânt.

Când se cultivă cânepa?

Cânepa pentru fibre se recoltează la maturitatea tehnică, când plantele mascule își scutură ultimele pale de polen, iar tulpinile au culoarea galben-verzuie și frunzele căzute pe sol. Recoltarea se face prin tăiere, atât a plantelor mascule ajunse la maturitate, cât și a plantelor femele aflate în vegetație. Întârzierea recoltării duce la lemnificarea plantelor mascule: la topire, ele îngreunează recoltarea mecanizată. Recoltarea cânepei pentru fibre se face cu mașinile JSK-2,1 și MRC-2,4.

După tăiere, tulpinile de cânepă se așază pe sol în foarfecă și se lasă pentru uscare 4-5 zile, după care:

  • se scutură de frunze;
  • se sortează pe calități;
  • se leagă în snopi cu diametrul de 15-20 cm.

În Germania și în alte țări, cânepa recoltată se toacă mărunt și se balotează cu ajutorul unor prese, în baloți de formă paralelipipedică sau cilindrică. Adunatul tulpinilor de pe sol se poate face și cu mașina MACE, care execută următoarele operații:

  • ridică tulpinile de pe sol;
  • defoliază tulpinile;
  • leagă tulpinile defoliate în snopi.

Pentru a recolta mecanizat cânepa pentru fibre, este necesar ca plantele sa fie uniforme ca înălțime și grosime, iar cultura să fie curată de buruieni. Producțiile de tulpini sunt în medie de 5-6 t/ha, dar pot ajunge până la 10-12 t/ha tulpini uscate. Cantitatea de fibre realizată pe un hectar după prelucrarea tulpinilor reprezintă 16-30% din producția de tulpini.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar