Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Corpul uman / Ce conține creierul? Cum este alcătuit creierul? Cum coordonează creierul corpul?

Ce conține creierul? Cum este alcătuit creierul? Cum coordonează creierul corpul?

/
/
/
264 Views

Creierul este cel mai uimitor organ care există în corpul nostru, iar acesta a modificat Pământul mai mult decât orice altceva. Modul în care funcționează masa cerebrală de circa 1 500 de grame nu este cunoscut cu exactitate; în ciuda tuturor eforturilor cercetătorilor, acest organ încă ascunde multe secrete.

Cum este alcătuit creierul?

Creierul este alcătuit din celule nervoase. Este centrul sistemului nostru nervos și este conectat la toate părțile corpului prin căile nervoase. Dacă ar fi să legăm acești nervi unii de alții, s-ar aduna 1,6 milioane de kilometri, adică de cinci ori distanța de la Pământ la Lună. Având în vedere că fiecare celulă nervoasă este legată prin prelungirile sale, dendritele și axonii, de alte celule nervoase, acestea formează o împletitură foarte complicată, cu miliarde de conexiuni. Se adaugă numeroase celule care preiau sarcini auxiliare, cum ar fi alimentarea și suportul celulelor nervoase. Toate acestea – bine protejate de oasele craniene și adăpostite în lichid – se găsesc în craniul nostru.

Citește și: Ce sunt nervii? Cum transmit nervii semnalele? Ce sunt dendritele?

Cum este alcătuit creierul?

Cercetătorii împart creierul în cinci zone. Cea mai mare este creierul mare sau anterior – organul nostru propriu-zis de gândire. Suprafața creierului mare prezintă numeroase încrețituri. Doar stratul superior, gri, de circa 2 milimetri grosime – scoarța cerebrală – este alcătuit din celule nervoase. Măduva deschisă la culoare, aflată dedesubt, conține doar căi nervoase.

În creierul mare se află centrii gândirii logice, ai vorbitului și ai auzului, ai învățăturii și ai memoriei, ai posibilităților de calcul și de scriere.

creierul

Creierul mijlociu (mezencefalul) este învăluit de creierul mare. Acesta preia semnale care vin de la organele de simț și le prelucrează pentru creierul mare. El controlează proviziile de apă din organism și temperatura corpului, dar și simțurile de bază precum foamea, sexualitatea, frica și bucuria. O parte a creierului, glanda pineală (epifiza) controlează ritmul zi-noapte al omului. Glanda pituitară (hipofiza) este cea care produce substanțe-semnal care reglează creșterea și comportamentul sexual.

Sub creierul mijlociu se află bulbul rahidian. De aici sunt controlate funcțiile involuntare ale corpului precum respirația, tensiunea arterială, înghițitul, bătăile inimii și digestia. Creierul mic coordonează mișcările și asigură echilibrul. Deși creierul nostru reprezintă doar 2% din greutatea corporală, el consumă a 5-a parte din substanțele nutritive din sânge și la fel de mult oxigen. De aceea leșinăm repede, în cazul unui stop respirator. Câteva minute fără oxigen sunt suficiente pentru a distruge celulele din creier.

Citește și: De ce respirăm? Cum ajunge aerul în corp? Cât ne putem ține respirația?

Cum coordonează creierul corpul nostru?

Din creier pleacă numeroase căi nervoase către toate zonele corpului. Acestea au sarcini diferite. O parte dintre ele răspund de funcțiile corpului care se derulează automat sau de organe pe care nu putem să le controlăm voit – de exemplu, respirația, digestia, pupilele, glandele lacrimale și salivare, bătăile inimii, vasele sangvine, glandele endocrine, rinichii și vezica urinară și multe procese legate de reproducere.

Un alt sistem nervos leagă creierul de lumea exterioară. Unii dintre nervii acestuia transmit semnale de la celulele de simț spre creier. Asemenea celule de simț nu se află doar în ochi, nas, urechi și pe limbă: celulele care reacționează la temperatură, presiune, durere sau atingere se găsesc cu milioanele, răspândite în corp. Numai în creier nu – aici nu există senzori de durere. Reacțiile creierului sunt transmise apoi pe alte căi către mușchi. Capetele lor se găsesc pe celulele mușchilor scheletici. Când apare un impuls nervos, celulele musculare se contractă.

Când picioarele sau brațele stau mai mult timp într-o poziție, amorțesc, iar când încercăm să le mișcăm, ne furnică puternic. Cauza o reprezintă o ușoară întrerupere a căilor nervoase, care se găsesc imediat sub piele. În momentul în care se trezesc, acestea transmit inițial către creier impulsuri dezordonate, pe care le percepem ca furnicături.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar