Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi alcoolice / Consumul moderat de alcool poate avea beneficii pentru sănătate!

Consumul moderat de alcool poate avea beneficii pentru sănătate!

/
/
/
1281 Views

Multe studii epidemiologice prezintă un echilibru între riscurile şi beneficiile consumului de . Este evident că bărbaţii şi femeile sunt diferiţi, deci efectele benefice ale consumului moderat de este diferit, în cazul femeilor beneficiile evidențiindu-se la un nivel mai mic de consum decât la bărbaţi. O analiză statistică recentă a 34 de studii din întreaga lume a constatat că consumul de (până la 40 g pe zi la bărbaţi şi  20g la femei) conduce la o reducere a mortalităţii premature de până la 18%, comparativ cu abstinenţii şi cu cei care consumă în exces. La un nivel moderat de consum, indiferent de loc, riscul morţii premature este redus, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, în comparaţie cu abstinenţii şi cu cei care consumă în exces. Concluzia acestei meta-analize a fost aceea că persoanele care consumă deja cantităţi mici sau moderate de alcool ar trebui să fie încurajate să continue acest obicei.

Alcoolul și bolile coronariene (atacul de cord)

Bolile cardiovasculare (BCD) care includ atacul cerebral şi bolile coronariene (IM) (atacul de cord) sunt principala cauză a morţii şi invalidităţii la adulţi. Acestea ucid 4 milioane de europeni în fiecare an şi sunt responsabile de aproape jumătate din mortalitatea populaţiei. Aproximativ jumătate din mortalitatea cauzată de BCD se datorează bolilor coronariene şi aproape o treime – atacului cerebral. Măsurile preventive includ modificarea stilului de viaţă, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase şi practicarea exercițiilor fizice. Consumul moderat de , şi băuturi spirtoase poate fi o componentă a acelui stil de viaţă sănătos. Există dovezi clare că persoanele care consumă , vinuri și băuturi spirtoase în cantități moderate prezintă un risc substanţial redus (30 – 40%) de boli coronariene în comparaţie cu abstinenţii şi cu cei care consumă alcool în exces. Rezultate similare au fost evidenţiate de multe studii din lume. Raportul WHO Global Status Report on Alcohol (2004) descrie acest aspect ca fiind „cel mai important beneficiu al alcoolului pentru sănătate. Această reducere a riscului (asociată cu aproximativ 3 pahare pe zi) se află la egalitate cu măsurile preventive cum ar fi folosirea aspirinei, controlul greutăţii şi mişcarea fizică. În plus, o comparaţie între consumul moderat de alcool şi mişcarea fizică a demonstrat că ambele aspecte sunt importante pentru reducerea riscului dezvoltării bolilor coronariene. Beneficiul se aplică multor persoane, inclusiv celor care prezintă un risc ridicat de boli cardiovasculare, spre exemplu celor care suferă de hipertensiune, diabet sau sindrom metabolic precum şi celor cu un risc scăzut (cu un stil de viaţă sănătos).

Există câteva explicaţii clare pentru observarea riscului scăzut în ceea ce privește bolile coronariene. S-a dovedit că mecanismele prezentate mai jos sunt valabile pentru aproape toate reacțiile la bărbaţi şi într-un procent de aproape 75%, la femei.

Nivelul colesterolului în sânge

Cantitatea de „colesterol bun” (colesterol HDL) în sânge creşte în timpul consumului de alcool. S-a arătat că nivelul mai ridicat de „colesterol bun” se asociază cu un risc mai mic de boli coronariene. Cercetările au demonstrat că un pahar de bere pe zi poate creşte semnificativ nivelul de colesterol HDL.

Coagularea

Oamenii de ştiinţă au arătat că alcoolul are un efect de subţiere a sângelui şi reduce tendinţa sângelui de a forma cheaguri, iar consumul moderat de bere este asociat cu schimbări favorabile în profilul lipidic al sângelui.

Inflamarea

Ateroscleroza, care duce la atacul de cord, este o boală inflamatorie, iar inflamarea locală a pereţilor vaselor de sânge contribuie la creşterea riscului de constricţie şi blocaj. Există din ce în ce mai multe dovezi că alcoolul are un efect antiinflamator, iar acest aspect ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Rezistența la insulină

Insulina este hormonul care controlează nivelul de zahăr din sânge. Una dintre primele etape în dezvoltarea afecţiunii de diabet mellitus (diabet zaharat) este momentul în care organismul devine rezistent la insulină. Consumul moderat de alcool poate ajuta la prevenirea rezistenţei la insulină şi poate reduce riscul de diabet. Rezistenţa la insulină este de asemenea legată de bolile cardiovasculare, prin urmare acesta ar putea fi un alt mecanism prin care consumul de alcool reduce riscul de boli cardiovasculare.

Berea protejează inima în aceeași măsura ca și vinul

Alcoolul este cel care are efectul major de protecţie, nicio băutură anume nu deţine monopolul în acest sens. Numeroase studii au încercat să compare efectul berii, al vinului şi băuturilor spirtoase pentru a stabili dacă prezintă aceleaşi proprietăţi de reducere a riscului pentru bolile cardiovasculare, însă dovezile au demonstrat că agentul protector principal este alcoolul. Efectele protectoare ale consumului moderat de alcool sunt evidente în multe ţări, cu o cultură şi obiceiuri de consum diferite, iar acesta, alături de mecanismele deja determinate şi prezentate mai sus confirmă că alcoolul este acela care are efectul protectiv major, monopolul nefiind deţinut de o băutură anume când vine vorba de bolile cardiovasculare. Studiile arată că băutura cel mai des consumată de un popor este cea care aduce beneficiul cel mai important. De exemplu, în Germania şi Republica Cehă, unde berea este băutura preferată, cercetările au dovedit efectele benefice ale consumului de bere.

Alte boli cardiovasculare

Există, de asemenea, dovezi că alcoolul consumat în mod regulat – în cantități mici – poate reduce riscul altor boli cardiovasculare. Atacul ischemic, cea mai răspândită formă de atac cerebral, a fost subiectul unei cercetări statistice, care a arătat o reducere cu 50% a riscului de a dezvolta această afecțiune, la cei care consumă până la 2 pahare pe zi. Consumul moderat de alcool s-a dovedit a fi asociat cu o scădere ușoară a mortalității în cazul persoanelor care au suferit deja un atac de cord din cauza unor boli cardiovasculare sau altor boli sau care au avut o operaţie pe cord, şi poate reduce riscul afecţiunilor arteriale ale extremităţilor la persoanele în vârstă.

Factori de risc

Este foarte important ca factorii care influențează stilul de viaţă să fie luaţi în considerare în orice cercetare a efectelor alcoolului asupra sănătăţii. Sunt mulţi alţi factori care influenţează sănătatea, dincolo de băuturile pe care oamenii le consumă. Aceşti factori sunt: stilul de viață; dieta; statutul social; afecţiunile preexistente. Toți acești factori sunt determinați, într-o anumită măsură, de mediul familial, social, cultural şi chiar geografic. Anumiţi cercetători au sugerat că aceşti factori pot fi răspunzători în totalitate pentru efectul aparent protector al consumului moderat de alcool. Cercetările au arătat că cei care consumă băuturi alcoolice în cantitate moderată au de obicei un stil de viaţă mai sănătos decât cei care nu consumă deloc băuturi alcoolice sau care consumă excesiv. Dar un studiu recent a examinat în exclusivitate subiecţi cu un stil de viaţă sănătos observându-se o asociere între riscul redus de boli ale inimii şi consumul moderat de alcool. Unele publicaţii au sugerat că vinul prezintă mai multe beneficii pentru sănătate decât berea, dar se pare că obiceiurile dietetice, împreună cu preferinţele pentru vin şi chiar cu personalitatea, ar putea explica această diferenţă. De exemplu, este mai probabil ca persoanele care consumă vin să aibă o dietă mai bună. În general este posibil ca aceste persoane să facă mai multe exerciţii fizice, să fumeze mai puţin, să aibă o mai bună educaţie, un venit mai mare şi un statut social mai înalt, toate acestea asociindu-se cu o sănătate mai bună. Prin urmare este vital ca aceşti factori să fie luaţi în considerare la realizarea oricărei cercetări cu privire la efectele alcoolului asupra sănătăţii.

Stilul de viață

Dezvoltarea bolilor neinfecţioase reprezintă o povară majoră în ţările industrializate, cercetările demonstrând că multe dintre aceste afecţiuni îşi au rădăcina într-un stil de viaţă nesănătos. Este evident că sănătatea noastră este afectată de tot ceea ce facem, inclusiv de adoptarea unei diete sănătoase, practicarea regulată a exerciţiilor fizice, a consumului moderat de alcool etc. În general, obiceiurile legate de stilul de viaţă sunt caracteristice modului de viaţă al unei persoane şi reflectă un tipar care se repetă de-a lungul întregii vieţi. Pentru mulţi oameni consumul moderat de alcool este o parte integrantă a vieţii, un aspect important al vieţii lor sociale şi o sursă de plăcere. Plăcerea şi fericirea sunt aspecte importante ale unui stil de viaţă sănătos!

Modele ale consumului de alcool

Obiceiurile de consum sau modul în care oamenii consumă alcool sunt, la rândul lor, subiecte de cercetare. Este de necontestat faptul că, consumul exagerat de alcool este nesănătos, dar nu este important numai „în ce cantitate”, ci şi „cât de des” este consumat alcoolul. Aceste date sunt dificil de interpretat şi nu există un consens cu privire la cele mai bune metode de colectare a acestor informaţii sau de analizare a lor. Cercetătorii trebuie să separe toate efectele consumului de alcool de influenţa modelelor de consum, pentru a stabili în ce fel fiecare dintre aceste variabile influențează riscurile de îmbolnăvire, întrucât aceştia ar putea fi factori de risc independenţi.

Studiile arată că o mai mare frecvenţă a consumului de alcool este mai bună pentru sănătate, conducând în special la scăderea riscului de atac de cord, decât consumul unor cantităţi similare de alcool de câteva ori pe săptămână. Oamenii care „chefuiesc” ocazional (în literatura de specialitate „chef” este de obicei definit prin consumul a 5 sau mai multe pahare pe şedinţă) dovedesc un risc crescut de boli coronariene, chiar dacă în restul săptămânii consumul de alcool este moderat şi ar putea să nu beneficieze de reducerea riscului de diabet tip II, valabilă în cazul consumatorilor moderaţi. Aceasta ar fi explicația pentru un risc crescut de hipertesiune la cei care consumă cantități mari de alcool. În plus, s-a constatat că, pe lângă efectele negative asupra organismului, consumul excesiv de alcool duce la creşterea (de trei ori mai mult) a riscului de declin cognitiv sau demenţă la o vârstă înaintată, prin distrugerea celulelor nervoase. Trebuie menționat faptul că reducerea consumului de alcool poate îmbunătăţi şansa de supravieţuire a celor care consumă alcool în exces. Consumul de bere, vin sau băuturi spirtoase în timpul mesei este de preferat consumului de alcool pe stomacul gol, întrucât s-a demonstrat că acesta din urmă determină creşterea riscului de tensiune arterială, deşi părerile cercetătorilor nu sunt unanime în acest sens.

Dieta

Dieta este un alt aspect important al stilului de viaţă, iar anumite diete, cum este „dieta Mediteraneeană” sunt asociate cu o mai mare speranţă de viaţă. Pe lângă un consum ridicat de fructe, legume şi peşte şi un consum scăzut de grăsimi saturate şi carne, această dietă include şi un consum modest de alcool. Numeroase studii au arătat că obiceiurile alimentare mediteraneene sunt asociate cu un risc scăzut de boală, în comparație cu alte diete, luând în considerare niveluri similare de consum de alcool. În combinaţie cu alte aspecte ale unui stil de viaţă sănătos, incluzând exerciţii fizice şi lipsa fumatului, s-a dovedit că dieta Mediteraneeană se asociază cu o rată de peste 50% mai mică a mortalităţii premature a europenilor în vârstă. O combinaţie între obiceiuri sănătoase (lipsa fumatului, activitatea fizică, consumul moderat de alcool – până la 14 pahare pe săptămână, precum şi un aport de cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi) s-a dovedit recent a fi echivalentul a 14 ani de vârstă cronologică, prevenind 3 din 4 atacuri de cord.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar