Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Obținerea cerii de albine. Condiționarea cerii de albine

/
/
304 Views

Calitatea cerii de albine produsă de apicultor depinde de următorii factori: calitatea materiei prime, conservarea acesteia până la prelucrare, calitatea apei și a utilajelor cu care se lucrează, tehnologia topirii cerii.

Calitatea materiei prime are o importanță de prim ordin care se răsfrânge asupra calității cerii. Astfel culoarea, unul din indicii calitativi ai cerii de albine este strâns legată de materia primă. Din căpăcele, rame clăditoare, faguri reformați albi se obține albă și alb gălbuie, de calitate superioară sau I; din faguri reformați maronii, galbenă- aurie de cal. I sau a Il-a, iar din fagurii negri galbenă sau galben brună de cal. II. Deci după materia primă de care dispune apicultorul nu se poate obține decât ceara a cărei culoare merge de la alb la galben brun în nici un caz cenușie sau brun închis. Procentele de închisă la culoare nu pot depăși 30-40% dat fiind ponderea mai mică pe care trebuie s-o aibă în orice stupină materia primă din care rezultă aceasta (fagurii reformați negri).

Păstrarea materiei prime până la prelucrare are de asemenea o mare importanță cu urmări asupra calității cerii. Fiecare sortiment de materie primă trebuie conservat într-un anumit mod pentru a nu se degrada. Căpăcelele se scurg de și până la prelucrare, operație care nu poate întârzia prea mult, se presează într-o oală de metal smălțuit sau putină de lemn. (Cel mai bine este să fie prelucrate imediat). Fagurii  recoltați săptămânal din ramele clăditoare sunt mai greu de conservat pentru că pot avea în ele nectar sau nematură care în timp poate fermenta și apoi fagurele mucegăiește. Aceștia pot conține de asemenea și puiet de trântor sau de albine care în cursul păstrării moare și intră în putrefacție, fapt care influențează negativ asupra cerii din care cauză este mai bine a-i topi la fiecare .

Dușmanii cerii de albine

Fagurii reformați ca materie primă pentru ceară au 3 mari dușmani – găselnița cerii, șoarecii și mucegaiul. împotriva primilor doi acționăm prin depozitarea fagurilor în dulapuri bine închise în care ardem periodic sulf sau tratăm cu galecid. Împotriva mucegaiului acționăm prin ventilarea spațiului de depozitare pentru a nu se acumula ume­zeala, care favorizează dezvoltarea acesteia. De regulă acești faguri se topesc toamna, sau primăvara (sau de două ori pe an).

Topirea tuturor categoriilor de materie primă din care trebuie să rezulte ceară de calitate se face numai cu apă de ploaie (sau dedurizată) și în vase emai­late sau cositorite. Orice abatere de la această regulă atrage ca rezultat ceară mai mult sau mai puțin saponificată (după gradul de duritate al apei) și sigur mai închisă la culoare. Înainte de topire materia primă se sortează pe 3 calități după cum urmează: la calitatea I intră căpăcelele, faguri din rame clăditoare, faguri reformați albi sau porțiuni albe din alte categorii; la calitatea a Il-a intră faguri reformați maronii, curățituri de faguri din timpul lucrului în stupină, răzătură de faguri de la iernare, uscată și cernută; la calitatea a IlI-a intră faguri re­formați de culoare neagră și cei cu păstură. Fagurii mucegăiți, degradați de găselnițe sau de șoareci se topesc separat.

Topirea cerii se face deci pe calități de materie primă.

Obținerea cerii de albine din materie primă de primă calitate

La topirea materiei prime de calitatea I-a nu mai este necesară nici o altă lucrare pre­liminară. În vasul de topit se pune o treime sau jumătate din capacitatea lui apă de ploaie apoi material de topit și se ține la foc potrivit. Pe măsura topirii se adaugă materie primă până la terminarea acesteia sau până la umplerea vasului, mestecând din când în când cu o lopățică de lemn. Masa de ceară topită se spumuiește și se strecoară într-un alt vas tot emailat – printr-o pânză tare (canafas). Se lasă să se răcească 24 de ore după care se scoate blocul de ceară care după alte 24-48 ore se curăță de drojdiile adunate în partea lui inferioară, în cazul în care această categorie de materie primă se topește săptămânal vor rezulta tot atâtea blocuri de ceară câte șarje de materie primă s-au topit.

Topirea materiei prime de calitatea a II-a

Topirea materiei prime de calitatea a Il-a se face după o înmuiere a acesteia în apă de ploaie timp de minimum 48 ore înainte de topire. Dacă nu avem suficientă apă de ploaie mai bine nu facem această înmuiere prealabilă care are ca scop îmbibarea cu apă a cămășuielei care căptușește pereții celulelor.

La topire se procedează în același fel ca și la materia primă de calitatea I-a punând peste apă în vasul de topit treptat fagurii în bucăți. Când vasul s-a umplut se procedează la strecurarea masei topite prin pânză tare. Având în vedere faptul că acum avem și cămășuiala din celule strecurarea se face în rate trecând în pânză făcută săculeț 2-3 polonice cu material topit. Pânză sau săcu­lețul se strânge cu o mână răsucindu-l în timp ce cu cealaltă mână cu o lopățică de lemn se presează săculețul de peretele vasului.

Dacă avem un ajutor, atunci acesta cu două lopățele strânge sacul de pânză. După stoarcere resturile din pânză se pun de-o parte și continuăm lucrul până la terminarea șarjei. Oala în care s-a strecurat ceara și în care o parte din aceasta s-a închegat se trece puțin pe foc moale pentru a se topi din nou și apoi se răcește. Blocul rezultat se curăță de drojdii în același mod ca și cel din ceară albă. Se reia lucrul dacă este necesar cu restul de materie primă.

Topirea materiei prime de calitatea a III-a

Materia primă de calitatea a IlI-a se topește în același mod. Resturile de la strecurare sau presarea descrisă provenite de la toate calitățile constituie boștina de stupină care mai conține încă peste 30% ceară ce nu se poate extrage decât prin mijloace mai ener­gice, de aceea se usucă și se păstrează apoi la adăpost de umezeală și găselniță.

Ceara rezultată prin aplicarea tehnologiei arătate mai sus este ceară brută și pentru a putea fi valorificată este necesar a se proceda la limpezirea ei după cum urmează: Ca regulă generală nu se vor amesteca între ele cele 3 calități de ceară și nu se va folosi decât apă de ploaie sau dedurizată.

Cum se limpezește ceara de albine?

Se cântărește ceara și se pune la foc moale într-o oală de mărime corespunzătoare cu aproximativ tot atâta apă. Se supraveghează topirea, după ce aceasta este completă se dă jos de pe foc – se lasă puțin în repaus și se spumuiește. După această operație oala cu ceara se acoperă cu un capac și se împachetează cu pături în mai multe straturi sau chiar mai bine cu un cojoc vechi. În această situație în vasul nostru ceara va sta foarte mult timp lichidă și impuritățile se depun la suprafața apei.

După 48 de ore împachetajul se desface iar după alte 24 ore ceara se poate scoate din oală prin răsturnarea acesteia deasupra unei chiuvete sau pe un grătar de lemn. După câteva zile vom curăți blocul rezultat de drojdiile uscate și vom rămâne poate mirați de puritatea și culoarea cerii și mai ales de faptul că au mai rezultat încă drojdii dintr-o ceară relativ curată (de la prima topire) delimitate clar față de ceară.

Procedând astfel vom obține numai blocuri de ceară de calitate superioară. Bineînțeles că există și alte procedee mai perfecționate de obținere a cerii dar am ales în mod special pe cel mai simplu și ușor de aplicat în orice gospodărie, fără nici un fel de investiții. Aplicând corect și în special fără grabă rezultă minimum 160 g ceară dintr-un fagure standard.

Ceara fiind un material ușor inflamabil este necesar să lucrăm cu mare atenție și să nu lăsăm vasul pe foc fără supraveghere. De asemenea să nu se umple niciodată vasul de pe foc cu ceară, la întreaga sa capacitate – să lăsăm un spațiu liber pentru a-l manipula în siguranță – și să apelăm la un ajutor ori de câte ori manipulăm cantități mai mari de ceară topită. Topirea cerii în prima fază este bine să se facă la stupină – limpezirea putându-se mai ușor încadra în lucrările ce se pot efectua într-o bucătărie modernă.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar