Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Cum se cultivă? / Cicoarea de vară. Cum se cultivă? Când se recoltează? Soiuri de cicoare

Cicoarea de vară. Cum se cultivă? Când se recoltează? Soiuri de cicoare

/
/
/
66 Views

În stare sălbatică se întâlnește în toată Europa occidentală și meridională, Africa de nord și Asia de răsărit. Cicoarea de vară se pentru frunzele sale, fiind folosite la prepararea unor salate foarte gustoase, cu oțet și ulei, cu ma­ioneză, sau a unor mâncăruri cu sau fără carne.

Ca și cicoarea de Bruxelles este o bienală. Rădăcina este de regulă pivotantă, de forme și mărimi diferite, prevăzută cu o rozetă de la colet. Rădăcina de cicoare are un gust amărui, datorită prezenței intibinei și inulinei, dar care este apre­ciat de consumatori. Frunzele sunt așezate pe rozetă adânc decu­pate de cute (cicoarea creață) și ondulate (cicoarea scarolă). Tul­pina, ce se formează în al doilea an de cultură, ramifică abundent și crește în înălțime până la 100 cm.

Florile sunt de culoare albastru-deschis, grupate în capitule. Fructul achenă, are aceleași caracteristici ca și cicoarea de gra­dină. Cere o umiditate în sol moderată. Excesul de umiditate în sol conduce la scăderea producției, a conținutului de inulină și la putrezirea rădăcinilor. În condiții de secetă scade pro­ducția și se înregistrează o creștere a conținutului de inulină. Este considerată ca o plantă rezistentă la temperaturi mai scăzute, semințele germinând la temperatura de 2°C și răsar după 8-10 zile.

cicoarea de vară?

Ca toate legumele verdețuri, cicoarea de vară cere soluri bogate în substanțe nutritive, în special azot, lucrate adânc din toamnă și zvântate timpuriu primăvara. Semănatul are loc primăvara, nu prea devreme, deoarece s-a constatat, din practica legumicultorilor, că însămânțatul prea de timpuriu determină iarovizarea plantelor și emiterea tulpinii florale din primul an. Semănatul se execută mecanizat, pe stra­turi înălțate sau pe teren plan, la distanța de 34-50 cm între rânduri. Pentru culturile de toamnă, semănatul se face la finele lunii iunie începutul lunii iulie. Sămânța se îngroapă la 1-1,5 cm. După semănat, cultura se tăvălugește. Când are loc răsărirea plantelor, acestea se răresc la 8-14 cm pe rând, în raport cu vi­goarea soiului și distanța stabilită între rânduri. La 1 ha se folosesc 3-5 kg sămânță.

În situația că terenul nu a fost fertilizat cu orga­nice la planta premergătoare, se va fertiliza chimic, cu doze mo­derate de chimice: 200—250 kg/ha superfosfat, 100 kg/ha clorură de potasiu și 200 kg/ha azotat de sodiu.

cicoarea de vară - Schema de înființare a culturii
Cicoarea de vară – Schema de înființare a culturii

Cultura de cicoare de vară se întreține în continuare la fel ca și culturile de salată, prin lucrări de prășit, tratarea bolilor și dăunătorilor, irigare.

Când se face recoltarea?

Recoltarea se face când căpățânile au ajuns la dimensiunile soiului cultivat, manual, pe ales, în mai multe reprize. Pentru culturile însămânțate în primăvară, recoltarea se poate face în perioada iunie (decada a treia) iulie (decada 1-2-a), iar pentru cele însămânțate în vară, în perioada septembrie-octombrie. Recoltarea cicoarei, în toamnă, poate fi prelungita mult în iarna, dacă înainte de înghețarea pământului, straturile cu cicoare sunt protejate cu paie, frunze sau folii de polietilenă.

Producția la cicoarea creață și scarolă poate ajunge până la 10-12 t/ha. În producție, în special în Italia, Franța și Belgia se folosesc foarte multe soiuri. Dintre acestea, cele mai apreciate sunt:

Pentru cicoarea creață:

  • Fină de Italia, cu frunze mari, adânc divizate, cu căpățâna mare, compactă; poate fi cultivată și forțată în răsadnițe și solarii.
  • Fină de Rouen, cu căpățâni mari, alungite, foarte produc­tivă, se cultivă atât prin însămânțări de primăvară, cât și de vară.
  • De Ruffee – foarte rustică, rezistentă la secetă. Indicată în special pentru culturile de toamnă, cu consum prelungit în iarnă.
  • Fină de Louxiero – formează căpățânile de dimensiuni mici, însă de calitate superioară. Fiind foarte precoce, este indi­cată pentru culturi forțate în răsadnițe și solarii.

Pentru cicoarea scarolă:

  • Uriașe — are căpățâni foarte mari, 400—500 g/buc. Spe­cializată pentru culturi de toamnă.
  • Buclată de Bordeaux — cu căpățâni mari, îndesate, cu frunze fine, buclate.

Producerea semințelor se face anual, la fel ca la cultura de salată.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.