Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Cum se cultivă? / Ceapa. Tehnologia de cultură (cum se cultivă ceapa?)

Ceapa. Tehnologia de cultură (cum se cultivă ceapa?)

/
/
/
2467 Views

Ceapa se pentru bulbi, frunze și tulpină. Bulbii se folosesc pentru prepararea unei game foarte diversificate de mâncare, ca și în industria conservelor. Sub formă de verde se folosește pentru consum în stare proaspătă. Alături de cantitățile însemnate de substanțe nutritive (1-2% proteine, 5-12% hidrați de carbon, săruri minerale de calciu, fier, potasiu, vitamine din complexul B -B1, B2-), ceapa conține și substanțe volatile cu conținut de sulf, numite fitoncide, care au acțiune antibiotică.

Efectul terapeutic se datorează precursorilor substanțelor aromatice care sunt importantele ′′magazii de compuși sulfurici′′ ce au un puternic efect antibacterial și antifungic. Ceapa se recomandă în prevenirea și tratarea aterosclerozei și bolilor coronariene, scăderea nivelului colesterolului sanguin. Extractele de ceapă și usturoi sunt indicate în tratamentul diabetului, cancerului și astmului.

Ceapa – cerințe față de sol, umiditate, lumină, aer

Ceapa are pretenții față de căldură

Plantele tinere, bine înrădăcinate, pot rezista de la -4 grade Celsius până la -8 grade Celsius. Temperatura minimă de încolțire este de 3-4 grade Celsius, iar cea optimă este de 18-20 de grade Celsius. Pentru formarea și creșterea frunzelor verzi, temperatura optimă este de 19-24 de grade Celsius. Formarea, creșterea și maturarea bulbilor are loc la o temperatură optimă de 25-30 de grade Celsius.

Temperatura are un rol foarte important în procesul de vernalizare și inducere a fazei generative. Repausul mugurilor bulbului durează, în funcție de soi, de la câteva zile până la mai multe luni. La temperaturi de aproximativ 28 de grade Celsius, bulbii bine uscați au cel mai lung repaus, în timp ce la temperaturi cuprinse între 9 și 15 grade Celsius repausul este cel mai scurt. Temperaturile înalte de 28-30 de grade Celsius, inhibă formarea florilor atât în situația când sunt precedente vernalizării (antivernalizare) cât și atunci când urmează vernalizarea (devernalizare). La temperaturi sub 9 grade Celsius repausul endogen se scurtează și pornirea mugurilor întârzie datorită inhibării creșterii (repaus forțat). Temperaturile cuprinse între 3-17 grade Celsius determină diferențierea și formarea tulpinilor florifere.

Aceste influențe au implicație în măsurile tehnologice cum ar fi: evitarea păstrării bulbilor la temperaturi mijlocii și utilizarea antivernalizării pentru a diminua pericolul emiterii tijelor florifere la arpagicul de dimensiuni mari.

Cerințele cepei față de apă

Cerințele cepei față de apă sunt relativ mari, deoarece sistemul radicular este superficial. Umiditatea în sol pe adâncimea 30-40 cm trebuie să fie de 80 – 90% din capacitatea de câmp în perioada când cresc rădăcinile și frunzele, 70-80% în timpul formării și creșterii bulbilor și 60-70% în timpul maturării lor. Insuficiența umidității în sol împiedică creșterea bulbilor, iar excesul de apă în sol, în perioada maturării bulbilor, prelungește creșterea vegetativă a plantelor și reduce durata păstrării. Umiditatea atmosferică trebuie să fie de 60-70%.

Ceapa are pretenții mari față de lumină

Cantitatea de lumină absorbită de frunze are influență determinantă asupra producției. Nu se va cultiva în locuri umbrite deoarece nu formează bulbi și tulpini florifere. Este o plantă de zi lungă. În timpul formării bulbilor necesită 14-16 ore de lumină. Ziua lungă și temperaturile înalte inhibă creșterea frunzelor și favorizează formarea bulbilor, capacitatea de acumulare a substanțelor de rezervă, repausul mugurilor, maturarea bulbilor și, ca urmare, capacitatea lor de păstrare.

Lungimea zilei influențează și calitatea bulbilor. Astfel, bulbii formați în condiții de zi lungă și la temperaturi ridicate (culturile prin ), deși au dimensiuni mai mici deoarece se maturează mai repede, sunt de calitate superioară. Frunzele exterioare sunt bine uscate și feste, bulbii sunt în repaus profund și se păstrează foarte bine. Prin comparație, bulbii formați în condiții de zi scurtă și temperaturi relativ reduse (cultura prin răsad), cresc mai încet, se maturează mai târziu și, ca urmare, au o greutate mai mare, dar calitatea este inferioară, nu se păstrează bine.

Ceapa – cerințe față de sol

Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapă sunt cele ușoare sau mijlocii cu textură nisipo-lutoase, cu o structură bună, permeabile, dar și cu o capacitate optimă de reținere a apei, bine însorite, fertile, cu reacție neutră. O condiție esențială este cea de a nu forma crustă la suprafață. Aluviunile sunt cele mai recomandate.

Pentru a evita creșterile vegetative puternice, în detrimentul maturării bulbului, îngrășămintele organice se vor aplica la plantele premergătoare. Ceapa reacționează bine la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, totuși dozele mari de azot nu sunt recomandate, deoarece reduc capacitatea de păstrare a bulbilor. La fertilizarea cepei, trebui avut în vedere efectul deosebit de bun al microelementelor mangan, bor, zinc.

Soiuri și hibrizi de ceapa

Soiurile și hibrizii de ceapă sunt specializați pe sisteme de cultură și destinația bulbilor:

  • pentru cultura prin arpagic, cultivarele recomandate au o perioadă de vegetație de 110-130 de zile și sunt destinate mai ales pentru păstrare în timpul iernii. Cel mai folosit soi la noi în țară este soiul De Stuttgard, iar recent a fost introdus în cultură soiul Androna.
  • pentru cultura prin semănat direct în câmp (ceaclama), cultivarele au perioada de vegetație de 130-150 de zile. Destinate consumului proaspăt, sunt soiurile: Diamant, Ana, Ariana, Banko, Luciana, Roșie de Făgăraș, Roșie de Arieș, Roșie de Arad și hibrizii: Armstrong, Copra, Daitona, Django, Pacific, Romito, Spirit. Pentru industrializare, ca ceapa deshidratată, se recomandă soiul Volska.
  • pentru cultura prin răsad (ceapa de apă), se recomandă cultivare cu o perioadă de vegetație de peste 150 de zile. Cel mai cultiva este soiul Aurie de Buzău.

Cum se cultivă ceapa? Tehnologia de cultură a cepei

În țara noastră, pentru obținerea bulbilor, ceapa se cultivă în câmp. După modul de înființare, se deosebesc trei sisteme de cultură: prin arpagic, prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama) și prin răsad (ceapa de apă). Pentru consumul de ceapă verde (de stufat), culturile se efectuează atât în câmp cât și în sisteme protejate sau forțate.

Cum se cultiva ceapa prin arpagic?

Cultura cepei prin arpagic se practică mult în țara noastră, ocupând 60-70% din suprafețele cultivate cu ceapă, deoarece se obțin producții ridicate, de bună calitate, iar bulbii au o capacitate mare de păstrare peste iarnă. Bune premergătoare pentru ceapă sunt culturile fertilizate cu îngrășăminte organice care lasă terenul curat de buruieni, cum ar fi ardeiul, tomatele timpurii, vinetele, varza timpurie, castraveții de vară, cartofii timpurii, dovleceii, pepenii. Pentru prevenirea atacului de nematozi, trebuie evitate plantele premergătoare sensibile la acest dăunător, cum sunt mazărea și fasolea. La acest sistem de cultură se deosebesc două etape distincte: cultura pentru producerea arpagicului ca material de plantare și cultura pentru producerea bulbilor de consum.

Cum se produce arpagicul?

Producerea arpagicului se realizează pe terenuri ușoare, care nu formează crustă, curate de buruieni și nu prea bogate în humus. Terenul se pregătește încorporând odată cu arătura, 80 de kg de oxid de fosfor, și 130 de kg oxid de potasiu la hectar (doze orientative), iar premergător însămânțării, primăvara, se aplică azotat de amoniu pentru doza de 80g N/ha. Modelarea terenului se face în straturi înălțate, cu coronamentul de 104 cm și ecartamentul de 150 cm.

Semănatul se face în perioada 10-20 martie, după schema cu 7 rânduri pe strat, distanțate la 15 cm, folosind 80-100 kg sămânță pentru 1 ha, la adâncimea de 1,5 – 2 cm. Semănătura se tasează cu tăvălugul și se erbicidează preemergent cu Mecloran 4kg/ha sau Satecid 8kg/ha.

Lucrările de îngrijire ce se aplică în timpul vegetației sunt: plivitul manual de 2 ori; 2-3 udări în anii secetoși, folosind norme de udare de 300 mc/ha; tratamente pentru combaterea manei; tăvălugirea culturii cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare, pentru oprirea creșterii frunzelor.

Recoltarea se efectuează manual sau mecanic, în luna iulie, când vârful frunzelor este îngălbenit pe o lungime de 2-3 cm. După recoltare, arpagicul se lasă expus 5-6 zile pe teren, la soare, pentru a se usca, apoi se strânge, se condiționează și se ambalează. Bulbii obținuți se grupează pe două calități: calitatea I cei cu diametrul de 7-14 mm și calitatea a II-a cei cu diametrul de 15-20 mm. Bulbii cu diametrul mai mare de 20 mm se folosesc pentru culturile de ceapă verde. Producția brută de arpagic este de 8-10 tone la hectar, iar producția de arpagic calibrat este de 5-6 tone la hectar. Unitățile specializate pot obține 15-18 tone/ha de arpagic calitatea I și calitatea a II-a.

Păstrarea arpagicului se face în depozite, la temperaturi de 1-2 grade Celsius sau 19-20 de grade Celsius. Dacă se păstrează la temperaturi cuprinse între aceste două limite (3-17 grade Celsius, care sunt propice vernalizării), plantele vor forma tulpini florifere în număr mare. Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 50-70%.

Cultura pentru obținerea bulbilor de consum (ceapa)

Cultura pentru obținerea bulbilor de consum are loc în anul următor (după ce am obținut arpagicul).

Pregătirea terenului pentru cultura de ceapă

Pregătirea terenului se execută în două etape: toamna și primăvara. Toamna se face: discuitul pentru desființarea culturii anterioare și afânarea solului; nivelarea de întreținere; fertilizarea de bază cu 112 g oxid de fosfor/ha 70 kg oxid de potasiu substanță activă (pe un sol mediu aprovizionat cu substanțe nutritive); arătura adâncă la 28-30 cm. Primăvara se efectuează: fertilizarea cu 150-200 g/azotat de amoniu (se poate înlocui, cu rezultate foarte bune, cu aplicarea concomintent cu plantarea, de Complex III în doză de 150 kg/ha); erbicidarea cu Treflan 24 E – 2 L/ha în amestec cu 400 L apă; modelarea terenului în straturi înălțate cu lățimea la coronament de 104 cm.

Când se plantează arpagicul (ceapa)?

Plantarea arpagicului este recomandabil să se facă din toamnă, în intervalul 10 septembrie – 1 octombrie și nu mai târziu, pentru a avea loc înrădăcinarea. Plantarea de primăvara se face în perioada 10-20 martie. Înainte de plantare, arpagicul se tratează cu Germisan 50 g/kg. Pentru evitarea formărilor tulpinilor florifere, este recomandabil ca arpagicul să fie ținut la temperaturi de 35-40 de grade Celsius. Durata tratamentului diferă cu dimensiunile arpagicului: 10 zile pentru cel de 8-10 mm în diametru, 20-25 de zile la cel de 14-16 mm și 55-60 de zile la cel de 20-22 mm.

Se plantează 4 rânduri pe stratul înălțat la distanța de 28 cm între rânduri, și de la 3-3,5 cm pe rând, realizând o densitate de 800 – 850 mii plante la hectar. Adâncimea de plantare este de 2-3 cm pe solurile mai compacte și 4-5 cm pe solurile mai nisipoase sau la plantările din toamnă. Cantitatea de arpagic necesară la hectar este de 800-1300 kg, în funcție de mărimea arpagicului și densitatea plantelor stabilită pentru un hectar.

Lucrările de îngrijire constau din prașile, erbicidat, fertilizat, irigat și combaterea bolilor și dăunătorilor. Se aplică 1-2 prașile manuale pe rând și trei prașile mecanice între rânduri. La nevoie se poate face erbicidarea cu produse specifice. Fertilizarea se realizează prin aplicarea îngrășămintelor, în faza formării primelor 3-5 frunze și la începutul îngroșării bulbului. La un sol mediu aprovizionat, se recomandă 150 kg kg/ha azotat de amoniu și 70-80 kg/ha sare potasică. În condiții normale, se aplică 3 udări, pe rigole lungi, folosind norme de udare de 250-300 mc/ha. Irigarea se sistează cu 2-3 săptămâni înainte de recoltat.

O atenție deosebită se acordă combaterii bolilor și dăunătorilor. Cei mai frecvenți agenți patogeni sunt Erwinia carotovora (putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă); Peronospora destructor (mana cepei); Alternaria porri (alternarioza cepei și prazului); Botrytis allii (putregaiul cenușiu al cepei); Sclerotium cepivorum (putregaiul alb al cepei și usturoiului); Helminthosporium allii (helmintosporioza usturoiului). Dintre dăunători pagube mari produc: Ditylenchus dipsaci (nematodul bulbilor), Rhizoglyphus echinopus (păianjenul bulbilor), Lilioceris merdigera (gândacul roșu al cepei), Melolontha melolontha (cărăbușul de mai), Delia antiqua (musca cepei), Suillia lurida (musca usturoiului).

Toate preparatele folosite la tratamente se asociază cu Detersin sau Aracet, ca adeziv. Tratamentele se întrerup cu circa 20 de zile înainte de recoltare.Recoltarea se realizează de la sfârșitul lunii iulie până la jumătatea lunii august. Este bine ca înainte de recoltare să se facă tăvălugirea culturii, în vederea uscării frunzelor și grăbirii maturării bulbilor. În același scop, cu 10-12 zile înainte de recoltare se aplică desicanți ca: Reglone 2-6 kg/ha; Ethrel 2-3 l/ha; aldehidă maleică în concentrație de 0,1 – 0,3% (300 L soluție la hectar). După recoltare, ceapa se lasă câteva zile pe teren, în șire sau grămezi mici, pentru a se usca, apoi bulbii se adună, se curăță de frunze, se sortează și se depozitează. Producțiile la hectar sunt cuprinse între 20-25 de tone. În cazul hibrizilor prod ucțiile depășesc 30-40 de tone la hectar.

Cum se cultivă ceapa prin semănat direct în câmp?

Cultura cepei prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama), se practică mult pe plan mondial și se va extinde și la noi în țară, deoarece permite obținerea bulbilor pentru consum într-un singur an și se realizează cu cheltuieli mai mici cu aproximativ 32% față de ceapa din arpagic. Cele mai bune rezultate se înregistrează în regiunile umede (unde răsărirea este uniformă, dar și în celelalte zone, dacă se însămânțează toamna sau primăvara cât mai timpuriu și dacă se aleg terenuri mijlocii spre ușoare cu posibilități de irigare, care nu formează crustă la suprafață.

Tehnologia cepei prin semănat direct se seamănă foarte mult cu cea a cepei din arpagic. În cazul semănatului din toamnă, este necesar ca plantele din culturile premergătoare să elibereze terenul cât mai devreme, permițând astfel executarea lucrărilor de pregătire a solului la timp și în condiții bune.

Pregătirea terenului pentru a cultiva ceapa prin semănat direct în câmp

Lucrările de pregătire a terenului se fac cu multă atenție, pentru a realiza un pat germinativ cât mai bun. Acestea se diferențiază în funcție de data la care se face înființarea culturii. Dacă se seamănă toamna, se execută arătura de toamnă și se grăpează imediat, apoi se lasă câteva zile să se așeze pământul sau se tăvălugește solul. Când se seamănă primăvara, arătura din toamnă se lasă negrăpată, iar primăvara se lucrează cu cultivatorul sau combinatorul. Fertilizarea de bază se face în funcție de rezultatele analizelor agrochimice. Cele mai bune rezultate se obțin când pregătirea terenului, inclusiv modelatul, se face din toamnă.

Înființarea culturii

Înființarea culturii se poate face toamna târziu, în ultima decadă a lunii noiembrie sau primăvara devreme (1-10 martie). Pe stratul înălțat se seamănă 2 benzi, a câte 2 rânduri distanțate la 20 cm, iar între benzi se lasă 44 cm. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm, iar cantitatea de sămânță pentru 1 hectar este de aproximativ 8 kg.

Lucrările de îngrijire

Pe terenurile semănate din toamnă se iau măsuri de reținere a zăpezii, prin instalarea parazăpezilor, precum și evacuarea apei care băltește în zonele mai joase. Primăvara timpuriu, când terenul se zvântă și permite deplasarea tractoarelor și agregatelor, se distruge crusta pentru a da posibilitate plantelor să răsară, fără a fi dezrădăcinate. În continuare se aplică 3-4 prașile mecanice și cel puțin una manuală.

La acest sistem de cultură, o atenție deosebită trebuie acordată distrugerii buruienilor prin erbicidarea cu diferite produse ca: Dual 3L/ha sau Ramrod 6kg/ha, imediat după semănat și Basagram 3L/ha, când plantele au 2-3 frunze normale. Rezultate foarte bune în combaterea buruienilor perene, se obțin cu erbicidul Pantera 40 EC, al firmei americane Crompton uniroyal chemical, distribuit în România de către Crompton Europe BV (Uniroyal Chemical). Acest produs se aplică în doză de 1.5 L într-o cantitate de 200-300 L apă/ha și poate fi folosit în combaterea costreiului, chiar până la înălțimea acestuia de 70 cm.

Când plantele au 3-4 frunze, se efectuează răritul pe rând, la distanța de 3,5 – 4 cm. Se fac 1-2 fertilizări, când plantele au 1-2 frunze și când începe formarea bulbului. Irigarea se face cu cantități mai mari de apă comparativ cu ceapa de arpagic, aplicându-se 6-8 udări. Combaterea bolilor și dăunătorilor se face la fel ca la ceapa de arpagic. Cu 3-5 săptămâni înainte de recoltare, se sistează atât fertilizarea, cât și irigarea culturii, în vederea desăvârșirii maturări bulbilor și uscării tunicilor exterioare. În același scop, se recomandă tăvălugitul culturii. Nu se mai fac tratamente cu pesticide, pentru a evita poluarea bulbilor.

Cum se recoltează ceapa cultivată prin răsad?

Recoltarea se efectuează manual sau mecanizat, în prima jumătate a lunii septembrie. Se recoltează când bulbi de ceapă au ajuns la un grad de dezvoltare specific soiului și peste 80% din plante au rozetele înclinate la pământ. Întârzierea recoltării influențează negativ calitatea producției și capacitatea de păstrare a bulbilor, care sunt mai expuși la încolțire și la atacul bolilor. Condiționarea se face ca la ceapa din arpagic. Se pot obține producții de 15-20 tone la hectar și chiar mai mari, dacă se aplică o tehnologie corectă.

Cum se cultivă ceapa prin răsad?

Cultura cepei prin răsad (ceapa de apă sau Caba), se practică pe suprafețe mai reduse, pentru satisfacerea preferințelor pentru consumul cepei ca salată. Acest sistem de cultură va avea o extindere limitată datorită tehnologiei mai laborioase, cu un consum foarte mare de forță de muncă, necesitat de producerea răsadului. Pregătirea terenului este asemănătoare cu cea practicată la celelalte sisteme de cultură. Modelarea se face în straturi late, cu coronamentul de 104 cm, sau înguste (pe terenuri mai grele), de 50 cm la coronament.

Cum se produce răsadul?

Producerea răsadului se face pe brazde reci și, rareori, în răsadnițe neîncălzite. Semănatul se efectuează de la jumătatea lunii martie până la prima decadă a lunii aprilie, în rânduri distanțate la 4-5 cm și la 0,5 cm pe rând. Se seamănă la adâncimea de 2-3 cm, orientând rândurile transversal pe brazde, apoi se acoperă semințele cu un strat de circa 1 cm mraniță, care contribuie la menținerea umidității în sol la nivelul semințelor, favorizează răsărirea uniformă și constituie îngrășământ starter pentru răsaduri. Sunt necesari 300-400 mp brazde reci, pentru a produce răsadurile folosite la un hectar de cultură. Norma de sămânță este de 3,5 – 4 kg sămânță pentru 1 hectar (15-20g/mp).

Răsadul nu se repică și se îngrijește prin lucrările obișnuite. În 40-50 de zile, răsadul formează 3-4 frunze, are înălțimea de 15 cm și grosimea de 3-4 mm, fiind bun de plantat. În vederea plantării în câmp, răsadurile se sortează riguros, se fasonează scurtându-se rădăcinile la 5-6 cm și frunzele la o treime din lungimea lor, apoi se mocirlesc.

Cum se plantează răsadul de ceapa?

Plantarea răsadurilor are loc în intervalul 10-30 mai, cel mai târziu până la 10 iunie. Se plantează manual, folosind plantatorul de lemn. Pe straturile late, se plantează două benzi, aceeași schemă ca la ceapa ceaclama, iar pe rând, distanța între răsaduri este de 6-8 cm. Pe straturile înguste se plantează două rânduri la 30 cm între ele, cu aceeași distanță între plante pe rând. Adâncimea de plantare trebuie să fie aceeași cu adâncimea la care răsadurile au stat în locul de producere.

Lucrările de îngrijire pentru cultura cepei prin răsad

Lucrările de îngrijire în timpul vegetației sunt asemănătoare cu cele aplicate la ceapa ceaclama, cu precizarea că trebuie acordată o atenție deosebită udării culturii imediat după plantare pentru prinderea răsadurilor și în continuare, deoarece platele acestor soiuri sunt foarte pretențioase față de apă. Se aplică 10-12 udări în total, cu norme de 350-400mc/ha, astfel încât plafonul umidității din sol să nu scadă sub 80%.

Când se recoltează ceapa cultivată prin răsad?

Recoltarea are loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Se aplică lucrările obișnuite de condiționare. Producția ce se poate obține este de 25-30 de tone la hectar.

Cum se cultivă ceapa prin stufat?

Cultura cepei prin stufat (ceapa verde) se realizează din arpagicul cu diametrul mai mare de 20 mm sau din bulbii cu dimensiuni mici rezultați din culturile de producție. Ceapa verde se obține în timpul iernii în spații protejate și primăvara foarte devreme din câmp, valorificându-se la prețuri ridicate și asigurând venituri importante pentru cultivatori.

Cum se cultivă ceapa în câmp?

În câmp, culturile de ceapă prin stufat se înființează din toamnă, la jumătatea lunii septembrie. Se plantează 4 rânduri pe strat, la 28 cm și la 2,5 cm pe rând, asigurând 1 milion de plante la hectar. Sunt necesare 4,5 tone de material de plantat. În vegetație, cultura se irigă, se prășește și se fertilizează la sfârșitul iernii, cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea are loc în prima jumătate a lunii aprilie și se face eșalonat. Se obțin aproximativ 20 de tone la hectar. Se valorifică sub formă de legături.

Cum se cultivă ceapa în solarii?

În acest sistem, cultura se înființează, de obicei din toamnă, în luna septembrie, început de octombrie. Primăvara cât mai devreme (sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie), solarul se acoperă cu folie de polietilenă, creând un regim termic care grăbește creșterea vegetativă și accentuează timpurietatea recoltărilor. Lucrările de îngrijire sunt aceleași de la cultura din câmp, la care se adaugă aerisirea solarului, pentru a evita creșterea temperaturilor peste 18-20 de grade Celsius.

Recoltarea începe cu 10-15 zile mai devreme decât la cultura din câmp neprotejată și anume, la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Modul de valorificare și producția sunt similare cu cele de la cultura din câmp. În acest sistem, ceapa de stufat este o cultură extratimpurie anterioară după care urmează înființarea culturilor de tomate, ardei, vinete, castraveți etc. De aceea, dacă apar greutăți în valorificarea cepei, se pot recolta zonele pe care urmează să fie plantată cultura principală în solar.

Înființarea culturii în solar, se poate face și prin plantare primăvara, în asociere cu culturile de bază (salată, varză timpurie, conopidă timpurie, tomate etc). Pentru suprafețe mici, cultura de ceapă verde plantată din toamnă sau din primăvara devreme, poate fi protejată și cu tunele joase. Parametrii tehnologici sunt aceeași ca la cultura din câmp neprotejat, dar recoltările vor fi mult mai timpurii.

În sere se pot face culturi pure în intervalul noiembrie – februarie, plantându-se foarte des, chiar bulb lângă bulb (sau intercalat printre culturile de bază sau sub registrele de încălzire). După 40-50 de zile de la plantare poate fi recoltată asigurând consumul în timpul iernii.

Cultura de ceapa forțată în sere

Se poate face în intervalul începutul lunii decembrie – aprilie, fie ca o cultură pură, fie ca o cultură asociată.

Cultura pură de ceapa

Plantarea. Bulbii (sub 4 cm) sau arpagicul (peste 2 cm sau sub 1 cm) se plantează în rânduri, la distanța mică, de 1-2 cm pe rând și 5 – 10 cm între rânduri, asigurându-se cel puțin 200 – 250 de bucăți/mp. Plantarea se face foarte des, aproape bulb lângă bulb (după metoda numită pod), în acest fel, în timpul vegetației, plantele se sprijină una peste cealaltă, evitându-se aplecarea frunzelor. Se plantează manual, la o adâncime variabilă cu mărimea bulbilor, astfel ca partea superioară a acestuia, să rămână la nivelul solului. Pentru a grăbi pornirea în vegetație, înaintea plantării se poate efectua o preforțare a arpagicului la 18-22 de grade Celsius, până când acesta emite rădăcini și prima frunzuliță.

Lucrările de îngrijire  constau în: udarea la plantare, care se face cu cantități mari de apă, pentru declanșarea creșterii; afânarea solului, cu unelte corespunzătoare distanței dintre rânduri; plivitul buruienilor pe rândul de plante, când acestea sunt mici, pentru a nu disloca plantele de ceapă; combaterea bolilor și dăunătorilor.

Dirijarea factorilor de mediu se face cu deosebită atenție, urmărind:

  • menținerea temperaturii între 10 și 25 de grade Celsius (cea mai bună calitate a frunzelor se înregistrează la o temperatură de 15 – 18 grade Celsius).
  • asigurarea umidității solului prin udări săptămânale, cu 10 – 15 mm apă la o udare și menținere umidității relative la un nivel moderat, mai ales în ultima perioadă de vegetație, când nu trebuie să depășească nivelul de 70%.

Recoltarea se face manual, când frunzele au o lungime de 15-20 cm, iar bulbul este bine diferențiat și are un diametru de minim 15 mm. În funcție de temperatură, recoltarea se poate face după 25-45 de zile după plantare. Ceapa de stufat se condiționează sub formă de legături, de obicei cu câte 10 fire. Dacă este cazul, ceapa se spală înainte de a se face legăturile. Producția obținută este în funcție de desimea culturii și perioada de efectuare și ajunge la 4-6 kg/mp.

Cultura asociată de ceapa

Se practică pe suprafețe mai mici în sere, ceapa verde fiind asociată cu speciile principale, la începutul ciclului. În varianta -cultură anticipat- asociată, se plantează benzile de ceapă verde, lăsând loc pentru plantarea culturii principale. Recoltarea începe din ianuarie-februarie, iar producțiile obținute sunt de 90 – 100 de fire/mp efectiv cultivat.

Cum se păstrează ceapa?

Păstrarea bulbilor de ceapă se face în depozite la temperaturi de 0…+1 grade Celsius. Umiditatea atmosferică de 65 – 70% și aerisire bună. În aceste condiții, ceapa obținută prin arpagic, se păstrează timp îndelungat. Procentul de pierderi este de maxim 5%. Ceapa se poate păstra și în încăperi bine aerisite, subsoluri sau poduri, așezând bulbii  pe polițe sau stelaje, în straturi de 30-40 cm grosime sau în lădițe suprapuse.

În timpul păstrării, ceapa trebuie ferită de îngheț, care produce stricarea bulbilor. În cazul unor astfel de accidente, bulbii nu trebuie răsturnați, iar dezghețul trebuie să se facă lent.

Cum se produc semințele de ceapă?

În condițiile din țara noastră, la ceapa de arpagic, semințele se obțin în al treilea an, iar la ceapa ceaclama și ceapa de apă, semințele se obțin în al doilea an de cultură. Ca material de înmulțire se folosesc numai semințe de calitate, din cultivare recunoscute și cu indici de calitate corespunzători categoriilor biologice superioare. De asemenea, arpagicul folosit trebuie să fie sănătos, cât mai uscat și să corespundă calitativ. Ceapa fiind o plantă alogamă, se va avea în vedere asigurarea distanțelor de izolare de 1500 – 2000 m între parcelele plantate cu soiuri diferite.

Cum se obțin bulbii – plantele mamă?

În anul I din sămânță, sau al II-lea din arpagic, se face, în toate cazurile, ca și a celor destinați consumului, aplicându-se cele mai corespunzătoare tehnologii, mai ales sub aspectul combaterii buruienilor, a bolilor și dăunătorilor. În timpul vegetației, în cultură se efectuează 2-3 purificări biologice, în vederea asigurării purității varietale. În vederea recoltării mecanizate a bulbilor, culturile producătoare de bulbi plante-mame nu se tratează cu desicanți, deoarece există pericolul inhibării totale a creșterii mugurilor din interiorul bulbilor, din care trebuie să pornească tulpinile florale. La recoltare se efectuează o sortare riguroasă a bulbilor. Păstrarea acestora se face în aceleași condiții ca cele recomandate la ceapa pentru consum.

Culturile semincere

Culturile semincere se înființează pe terenuri alese cu grijă: bogate în substanțe nutritive, adăpostite de vânturi în timpul verii, dar nelipsite de curenți ușori, care provoacă o bună aerisire. Trebuie evitate văile sau locurile joase, închise, cu umiditatea atmosferică mare ca și regiunile cu temperaturi mai scăzute și precipitații abundente în luna iunie și începutul lunii iulie, când ceapa înflorește. Cele mai potrivite sunt terenurile situate la baza sau pe coama dealurilor, sau cele aflate pe platouri deschise. Trebuie neapărat asigurată distanța de izolare, spre a evita corcirea între diferitele soiuri de ceapă. Ceapa nu se corcește cu prazul.

Ca plante premergătoare se recomandă aceleași culturi ca și în cazul producerii bulbilor. Lucrările de pregătire a terenului în vederea plantării bulbilor plante-mamă, constau în: mobilizarea superficială a solului; nivelarea de exploatare; fertilizarea cu îngrășăminte organice și chimice (15-20 de tone la hectar gunoi de grajd bine descompus, 350 kg/ha superfosfat și 150 kg/ha sulfat de potasiu sau sare potasică); arătura adâncă de bază; mobilizarea solului după arat; modelarea solului. Toate acestea trebuie efectuate cel mai târziu în luna octombrie, procedându-se ca și la culturile producătoare de bulbi și folosind aceleași utilaje. Terenul se modelează în straturi înălțate cu lățimea la coronament de 50 cm. În vederea plantării, pe mijlocul fiecărui  strat înălțat se deschide, o rigolă adâncă de 8-10 cm.

Plantarea

Plantarea de toamnă a semincerelor de ceapă este mai răspândită, aducând producții mai mari cu 15%. O condiție esențială este să se planteze cu o lună înainte de îngheț (de obicei în octombrie), pentru ca bulbii să se poată înrădăcina. Tot materialul destinat culturilor de sămânță se tratează înainte de înființarea culturii.

Pentru 1 ha de ceapă pentru sămânță se folosesc 4-6 tone de bulbi, în funcție de greutatea medie a acestora. Se plantează pe fiecare strat înălțat cât un rând, la 96-100 cm distanță și la 15-20 cm între plante pe rând, realizând astfel o densitate de 50 000 – 70 000 plante-mamă/ha. Adâncimea de plantare este de 6-8 cm pe soluri obișnuite și 8 – 10 cm pe soluri mai nisipoase.

În cultură se lasă culoare pentru accesul utilajelor cu care se efectuează tratamente fitosanitare. Astfel, după fiecare 8 straturi plantate cu seminceri, se lasă libere 2 straturi, care pot fi cultivate cu ceapă pentru bulbi de consum, deci cu plante de talie joasă, astfel ca peste ele să fie posibilă trecerea cu tractorul în vederea stropirii mecanizate a semincerelor de ceapă din cultură.

Lucrări de întreținere

Dintre lucrările de întreținere se menționează: erbicidat cu 3 kg/ha Gesagard 50 WP sau cu 1,5 kg/ha Afalon când plantele au formată rozeta de frunze verzi deasupra suprafeței solului; 2 fertilizări faziale, mai ales la creșterea masivă a tulpinilor florifere; 5-6 udări rigole; 2-3 prașile până la înflorit; 3-4 tratamente pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Ca lucrări specifice sunt necesare purificări biologice repetate, îndepărtând toate plantele necorespunzătoare. Cea mai importantă fază de purificare este la sortarea bulbilor plante-mamă, înaintea plantării.

Pentru a se evita căderea tulpinilor florifere, în culturile semincere se efectuează palisarea, prin legarea de-a lungul rândului, a tulpinilor florifere de la plantele învecinate, sau prin montarea spalierului, cu o sârmă, la rândurile marginale (1 și 8) ale benzilor lăsate pentru accesul utilajelor de tratament. În același scop, se bilonează, o dată sau de două ori, rândurile de plante seminceri (prima dată până la înălțimea de 45-50 cm, iar a doua oară înainte de înflorit).

În anii ploioși sau reci, când polenizarea este mult îngreunată, se poate realiza îmbunătățirea acesteia cu ajutorul albinelor. În acest scop, în apropierea culturii, se instalează în timpul înfloritului câte 2-3 stupi cu albine pentru fiecare hectar de cultură cu seminceri de ceapă.

Când înfloresc și când se recoltează semincerii de ceapă?

Semincerii de ceapă înfloresc în iulie, iar recoltarea acestora se face eșalonat, în luna august, atunci când 10% din capsulele fiecărei inflorescențe sunt crăpate și se văd semințele negre. Se recomandă să se recolteze dimineața pe rouă, spre a se evita scuturarea semințelor complet maturate, care sunt cele mai valoroase. Tijele florale se taie de la baza inflorescențelor, manual sau utilizând mașini obișnuite, adaptate și reglate în mod corespunzător. După recoltare, inflorescențele se adună în remorci sau camioane căptușite cu prelate sau cu folii din polietilenă. Se transportă sub șoproane, așezându-se pe stelaje din plase de sârmă, în condiții de aerisire foarte bună și adăpostite de ploaie, în vederea uscării semințelor.

Treieratul se face în staționar, cu batozele sau diverse combine, la care se fac adaptările și reglajele corespunzătoare. Semințele se condiționează cu selectoarele adecvate, care realizează sortarea cu ajutorul sitelor și a unui curent de aer, sau în cazul unor cantități mici, prin scufundarea lor în apă și eliminarea celor seci. După condiționare, se face perfectarea uscării semințelor, în mod lent, la temperaturi de 24-28 de grade Celsius, până ce umiditatea lor ajunge la 12%. Apoi se pun în saci, se etichetează și se depozitează. Producția medie de semințe de ceapă este de 400 – 700 kg/ha.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

1 Comments

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.