Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :

Ce trebuie să știm despre sucurile naturale de fructe

/
/
1021 Views

Sucurile naturale de fructe pot fi: fără pulpă, clarificate sau neclarificate și cu pulpă care se mai numesc și ;

Sucurile de fructe se pot obține dintr-un singur fruct sau din mai multe fructe (sucuri mixte). Se utilizează mai mult merele, strugurii, portocalele, grape-fruit, ananasul, cireșele, prunele, căpșuni, piersici, caise.
Tehnologia de fabricație implică următoarele operații (tehnologie industrială):

  1. Condiționarea materiilor prime: prespălare, sortare, sfărâmare (zdrobire) încălzire (opțional), tratament enzimatic cu enzime pectolitice (opțional);
  2. Separarea sucului care se face de regulă prin presare, dar se poate realiza și prin difuzie;
  3. Depozitare intermediară și centrifugare;
  4. Clarificare enzimatică, filtrare, dezaerare;
  5. Pasteurizare și ambalare aseptică;

Dezaerarea are drept scop eliminarea oxigenului (O2) care ar produce oxidarea vitaminei C și a unor pigmenți (antociani, carotenoizi, flavonoide).
Pasteurizarea are drept scop:

  • Distrugerea microorganismelor dăunătoare sănătății omului;
  • Distrugerea microorganismelor de alterare;
  • Inactivarea enzimelor care degradează sucurile (distrug vitamine, schimbă culoarea) cum ar fi de exemplu:
    • Ascorbat oxidaza care oxidează acidul ascorbic la acid dehidroascorbic, acesta din urmă fiind oxidat la compuși fără acțiune vitaminică;
    • Polifenoloxidazele care schimbă culoarea sucurilor; la unele sucuri (grape-fruit) se adaugă naringinaza care elimină amăreala sucului prin degradarea naringinei (care este amară) în naringenină (neamară); naringinaza se adaugă la operația de clasificare enzimatică;
  • Optimizarea retenției factorilor de calitate la costuri minime;

La obținerea sucurilor naturale trebuie să avem în vedere următoarele:

  • Conținutul în substanță uscată a sucurilor va depinde de cantitatea de substanțe solubile, în special glucide. În această categorie sunt sucurile cu <10% glucide disponibile: căpșuni, portocale, mandarine, mere, pere, piersici, caise, grap-fruit; cu un conținut de 10-15% glucide disponibile: struguri, cireșe dulci, banane. Glucidele disponibile sunt reprezentate de glucoză, fructoză, zaharoză;
  •  Să se aleagă fructele cele mai bogate în vitamine și pigmenți (struguri, grape-fruit, lămâi, portocale, mere, prune, caise, piersici, căpșuni)

Sucurile de fructe trebuie să aibă:

  • O anumită densitate: 1,045 pentru suc de mere și portocale; 1,040 pentru suc de grape-fruit și 1,065 pentru suc de portocale;
  • O anumită aciditate totală: 5g/l pentru sucul de mere; 6g/l pentru sucul de struguri; 10g/l pentru sucul de grape-fruit; 10g/l pentru sucul de portocale; este bine ca aciditatea să fie naturală și nu rezultată prin corecție cu un acidulant permis;

Sucurile de fructe au rol important atât în alimentația persoanelor sănătoase cât și a celor cu anumite afecțiuni.
De remarcat că sucurile de fructe (naturale), în afară de faptul că sunt o sursă de glucide, ele sunt și surse importante de vitamine (mai ales vitamina A – de fapt B-caroten, dar și de vitamina C). Sucurile de fructe (naturale) au efect alcalinizant datorită conținutului ridicat de potasiu. Conținutul redus de sodiu le face utile pentru cei care suferă de hipertensiune arterială. Acidul ascorbic, ca de altfel și vitamina A, au și acțiune antioxidantă. Sucurile de fructe (naturale) sunt atât energizante cât și refresiante pentru organism.
Este recomandat ca sucurile să fie preparate în casă, având în vedere că există în comerț aparate pentru extragerea sucului atât din fructe cât și din legume. Sucurile preparate în casă sunt mai valoroase deoarece nu suferă tratament termic, deci nu există pierderi de vitamine. Ele trebuie consumate imediat după preparare.
La sucurile naturale de fructe este recomandat:

  • Să nu se adauge îndulciori nutritivi sau nenutritivi;
  • Să nu se folosească aditivi alimentari: coloranți, acidulanți, conservanți;
  • Să se păstreze până la comercializare la temperaturi de refrigerare (<10°c) iar consumatorul, după deschiderea recipientului să folosească produsul în 2-3 zile. Păstrarea la consumator se face în frigider.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare! Vă mulțumim!

This div height required for enabling the sticky sidebar