Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Băuturi / Ce este cvasul? Cum se face cvasul – prezentare pe scurt

Ce este cvasul? Cum se face cvasul – prezentare pe scurt

/
/
/
388 Views

– se obține din făină de malț de secară, făină de malț de orz, apă, zahăr și drojdie de panificație.

Etapele principale de obținere a cvasului sunt:

  • Obținerea malțului de secară;
  • Obținerea pâinii de cvas;
  • Obținerea mustului de cvas;
  • Fermentarea mustului de cvas;
  • Cupajarea cvastului;

Malțul de secară se obține după schema prezentată mai jos cu următoarele precizări:

  • Curățirea secarei se face prin sita cu ochiuri de 1,5 – 1,8 și 2mm;
  • Spălarea secarei s eface cu apă în vederea îndepărtării impurităților plutitoare și a prafului; se face și o dezinfecție cu CaOCl2 (300g/tonă boabe);
  • Umectarea secarei se face prin înmuiere în apă până la o umiditate a boabelor de 45 – 50%; temperatura de umectare (înmuiere) este de 13 – 18°C și durează maximum 18 – 24h;
  • Germinarea secarei durează 4 zile la 14 – 18°C cu aerare, aplicându-se următorul regim: ziua I la 14 – 15°C, ziua a II-a la 15 – 16°C, ziua a III-a la 16 – 17°C, ziua a IV-a la 17 – 18°C;
  • Maturarea malțului are loc la 50 – 55°C timp de 5 zile (pentru dospire);
  • Uscarea malțului se face la 65°C în uscătoare tip tambur;

Malțul de secară nedospit se fabrică după aceeași schemă tehnologică cu deosebirea că se elimină operația de dospire la 50 – 55°C timp de 5 zile;

Poate te interesează și: care este cea mai bună apă la folosirea băuturilor alcoolice..

Pâinea de cvas se obține din făină de malț de secară și din făină de secară, făină de malț de orz și apă, conform schemei din figura de mai jos. Cvasul propriu zis se obține după schema următoare. Având în vedere materiile prime folosite care vin cu fibră, proteine din cereale, puține lipide, însă multe minerale și vitamine, mai ales în cazul malțului de secară, procesul de fermentare cu drojdie care conduce la formarea a numeroase produse primare (alcool etilic, CO2) dar mai ales produse secundare, cvasul poate fi considerat ca un produs “curat” cu reale proprietăți nutriționale.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar