Hit enter after type your search item

Anasonul – ce conține, proprietăți terapeutice și când NU trebuie consumat

/
/
/
967 Views

este originar din Orientul Apropiat de unde s-a răspândit de jur împrejurul Mediteranei și apoi în toată Europa, fiind considerat cea mai prețioasă plantă aromatică (condiment). Se spune că în timpurile biblice era atât de valoros încât se plătea un fel de dijmă în semințe de anason. Egiptenii antici au fost primii care l-au preluat în cultură. În țările de origine, este întâlnit frecvent și astăzi în flora spontană. El s-a răspândit pe toate continentele. În Europa se cultivă mai mult în țările balcanice, iar la noi, întâlnește condiții favorabile de cultură în Câmpia Banatului și a Olteniei.

Ce conține anasonul?

Principalii constituenți ai anasonului sunt: vitamina A, complexul B (B1 – B6), vitamina C. Sărurile minerale pe care le conține anasonul sunt calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier. Anasonul mai conține esență aromatică, aldehidă anisică, lipide, protide, zaharuri, amidon, colină, cetonele etc. Fructele conțin un ulei volatil, care este reprezentat de o cantitate mare de anetol, dar și anisaldehidă, acid anisic, eugenol. Pe lângă uleiul volatil, fructele de anason mai conțin și alte substanțe grase, proteice, glucidice, mucilagii, dianetol, cumarine, tocoferol, acizi polifenolcarboxilici și substanțe cu efect estrgenic.

Proprietățile terapeutice ale anasonului

Anasonul este tonic, antispastic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog, galactogen (mărește cantitatea de lapte la femeile care alăptează), carminativ. Prin aceste proprietăți el poate avea numeroase efecte terapeutice. Ajută digestia, combate balonările și colicile (în special la bebeluși), calmează arsurile din stomac și rect, are efect purgativ, omoară viermii intestinali și calmează durerea. Stimulează salivația și crește pofta de mâncare.

De la anason se folosește toată planta: rădăcina, bulb, frunze și, în mod special, fructele (semințele). Fumigațiile de semințe de anason, măcinate, pot combate umflarea pleoapelor, observată la trezire. Inhalațiile de miros de semințe sunt utile contra durerilor de cap și a migrenelor. Semințele de anason supte vindecă bolile cavității bucale și tusea uscată. Infuzia din semințe, băută de adulți înainte de masă, scade febra, calmează setea, durerile abdominale, ajută la eliminarea gazelor și la digestie. Băută după masă, ajută în caz de răgușeală, tuse, tuse convulsivă, astm. Semințele de anason înmuiate în lapte fierbinte, consumate seara, înainte de culcare, se recomandă în caz de insomnie. Semințele mestecate, după mesele principale, curăță dinții și parfumează respirația.

Anasonul în mâncare

Anasonul este dulce și foarte aromat, însă nu este prea folosit în bucătăria românească. Este utilizat cu precădere în Egipt, India și Indonezia. În arta culinară, de la anason se consumă bulbul crud, ca aperitiv (anasonul dulce) și fiert, în salate, lângă legume. Se mai adaugă frunzele de anason, trecute prin sită la fasole și năut, pentru a le ușura digestia. Întreaga plantă (rădăcină, tulpină, frunze) are aceleași întrebuințări ca și țelina cu frunze. Fructele (semințele) sunt folosite ca aromatizant al băuturilor alcoolice. Fructele mai sunt folosite în patiserie, panificație, cofetărie, dau savoare compoturilor, murăturilor (varză roșie, castraveți), mâncărurilor de dovlecei, preparatelor din ciuperci, lichiorurilor și prăjiturilor. Principala utilizarea a anasonului este aromatizare băuturilor pe bază de anason în diferite țări mediteraneene, astfel este: raki în Turcia, uzo în Grecia și pernod în Franța.

Cum se păstrează anasonul?

Anasonul se păstrează cel mai bine sub formă de semințe întregi, în pungi, în încăperi aerate și ferite de umezeală. Semințele râșnite își pierd repede aroma, de aceea se pisează doar cât este necesar pentru întrebuințarea curentă, iar surplusul se poate păstra pentru o perioadă scurtă de timp doar în recipiente de sticlă sau porțelan, ermetic închise. Utilizarea, singur sau în combinație cu alte plante aromatice, poate înlocui cu succes arome exotice ca vanilia sau scorțișoara.

Când nu trebuie să consumă anason?

Ceaiul din anason se va consuma o perioadă scurtă de timp deoarece anetolul din semințe este toxic. Nu se administrează suplimente cu fier concomitent cu anasonul. Anasonul trebuie administrat cu grijă la copii mici, numai sub formă de infuzii slabe. Este contraindicat în hiperacide, ulcer gastric și duodenal, enterocolite acute și cronice.

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest

Abonează-te la articole!

Introduceți aici adresa de e-mail și te vom anunța atunci când publicăm articole noi pe site! După ce ați introdus numele și adresa dvs. de e-mail, intrați pe e-mailul dvs. și confirmați abonarea!

This div height required for enabling the sticky sidebar
Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :