Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
Home / Tehnologie / Ambalarea. Mașini de ambalare produse alimentare în ambalaje flexibile

Ambalarea. Mașini de ambalare produse alimentare în ambalaje flexibile

/
/
/
312 Views

Ambalajele din material plastic tip pungă şi plic, cu sau fără pliuri, sunt cele mai căutate ambalaje pentru produsele alimentare datorită:

  • performanţelor grafice obţinute pe suprafaţa de prezentare pe care o oferă;
  • posibilitatea vizualizării produsului prin ambalaj;
  • costul redus al acestui tip de ambalaj;
  • posibilitatea de reînchidere etanşă;
  • facilitatea prezentării în magazine.

Ambalajele flexibile din material plastic se folosesc la unei largi varietăţi de produse granulare, pulverulente sau lichide (dulciuri, paste făinoase, orez, alune, cafea, supe, lapte praf, lapte praf, lapte, brânză, produse de patiserie, gustări sau chiar murături). acestor produse în ambalaje flexibile se poate face pe maşini complexe ce realizează întreg ciclu de formare-umplere-închidere. Închiderea se face de cele mai multe ori prin sudare, cu clipsuri metalice sau cu benzi adezive. Aceste maşini pot fi împărţite în: maşini verticale și maşini orizontale.

Din punct de vedere al modului de realizare a ambalajului flexibil, se pot identifica:

  • formarea verticală a pungilor – folia de este formată într-un tub cu secţiune circulară peste un cilindru de formare;
  • formarea orizontală a pungilor – folia de ambalare este formată într-un tub cu secţiune rectangulară cu ajutorul unui dispozitiv de formare;
  • formarea plicurilor.

Formarea verticală a pungilor

Principiul de funcţionare este redat mai jos: Figura 1 Mașină verticală de formare a pungilor

Derularea foliei de material plastic se face de pe o bobină 1 printre rolele de întindere 2. Apoi folia se formează într-un tub de secţiune circulară prin intermediul unui dispozitiv de înfăşurare 3 pe cilindrul de formare şi umplere 4, cu suprapunerea marginilor, şi se sudează longitudinal cu unitatea de sudare 5. Sudarea şi tăierea transversală a pungilor se face cu o unitate de închidere orizontală, cu fălci 6. În funcţie de modul de tragere a tubului format sau în funcţie de tipul unității de închidere transversală, maşinile verticale de formare – umplere – închidere se clasifică în:

  • maşini cu mişcare discontinuă – cu unitate de închidere mobilă;
  • maşini cu mişcare continuă – cu unitate de închidere fixă.

Maşini verticale cu mişcare discontinuă.

Sunt maşini la care tragerea se face cu ajutorul a două fălci cu mişcare verticală alternativă ce au rol de sudare – tăiere.

Figura 2. Maşină verticală de format pungi cu mişcare intermitentă

Ciclul realizat este următorul:

  • fălcile sunt în poziţie superioară şi deschise – se realizează umplerea cu produsul ce se ambalează de la unitatea de dozare – umplere situată la capătul de sus al cilindrului de formare;
  • fălcile unităţii de sudare se închid după ce întreaga cantitate dozată de produs alimentar a căzut în tubul de material plastic format;
  • se realizează tragerea foliei cu formarea unei noi porţiuni de tub, sudarea longitudinală, prin deplasarea în jos a unităţii de sudare. Lungimea deplasării determină lungimea ambalajului şi depinde de cantitatea de produs ambalat. În această etapă se face şi sudarea şi tăierea transversală pentru detaşarea pungii. După închiderea fălcilor în poziţia superioară şi pe durata tragerii foliei se face umplerea pentru următorul ambalaj;
  • deschiderea fălcilor determină căderea ambalajului format, umplut şi închis pe o bandă transportoare şi trecut fie la constituirea ambalajului de grupare – transport fie la introducerea într-un ambalaj de protecţie. (cutie de carton de exemplu).
Figura 3 Ciclul de funcţionare al unei maşini verticale discontinue.

Datorită deschiderii bruşte, fălcile se detaşează de pe folie chiar la materiale cu tendinţă de lipire. Tensionarea tubului din folie face ca sudura transversală să fie fără încreţituri sau cute.

Maşini verticale cu mişcare continuă

Mişcarea continuă măreşte viteza de lucru şi eficienţa maşinilor de ambalat verticale. Alt avantaj este funcţionarea lină, fără şocuri, fapt dovedit la ambalarea bomboanelor simple sau cu alune care se poate face la viteză maximă fără sfărâmare, pentru că bomboanele nu mai cad pe fălcile închise de sudare transversală. Figura 4 Maşină verticală de format pungi, cu mişcare continuă.

Tragerea tubului format prin sudare longitudinală se face prin fricţiune cu ajutorul unor şenile cu role motoare. Viteza de tragere a tubului şi timpul între două închideri succesive ale unităţii de sudare transversală determină lungimea ciclului format, care constă în:

  • se deschid fălcile unităţii de sudare – tăiere şi se realizează umplerea cu produsul dozat în timp ce tubul de folie este tras de şenilele laterale;
  • după realizarea lungimii necesare de tragere se închid fălcile unităţii transversale şi se face sudarea şi tăierea, separându-se ambalajul format, umplut şi închis.

Ciclul se reia la deschiderea fălcilor. Precizia de umplere ajunge la 0,25%, în situaţia în care aproape tot ciclul este automatizat şi asistat de calculator. Formarea verticală a pungilor prezintă câteva avantaje:

  • construcţie relativ simplă a maşinilor şi cost redus al ambalării;
  • reglare uşoară în vederea modificării dimensiunilor ambalajului;
  • permite ambalarea unei game foarte largi de produse pulverulente, granulare, bucăţi mici;
  • permite realizarea de maşini de mică sau mare productivitate;
  • permite ambalarea în atmosferă protectoare sau sub vid;
  • are un raport bun mărime ambalaj – volum produs;
  • se pot utiliza şi alte materiale de ambalare: hârtie, materiale complexe, folii de aluminiu.

Unul din principalele dezavantaje îl reprezintă faptul că la închidere (sudare) materialul pulverulent poate fi prins între cele două suprafeţe ce sunt supuse sudării, rezultând astfel o neetanşeizare a ambalajului.

Formarea orizontală a pungilor

Se foloseşte la ambalarea produselor alimentare formate din bucăţi mai mari: biscuiţi, felii de pâine, sticksuri, produse de patiserie, batoane de ciocolată etc. Dacă la formarea verticală a pungilor din folia materialului de ambalare derulată din bobină se forma un tub de secţiune circulară, în cazul formării orizontale tubul are secţiunea rectangulară, obţinută cu ajutorul unui dispozitiv de împăturire a foliei pe lungimea ei. Ca principiu de funcţionare, maşinile orizontale sunt similare cu cele verticale, realizând aceleaşi operaţii: formarea ambalajului, umplerea cu produs şi închiderea şi separarea ambalajului. Diferenţa principală o constituie tragerea foliei ce se face de data aceasta pe orizontală. Materialul de ambalare, sub formă de folie, este alimentat tot de la o bobină. Cu dispozitivul de formare se realizează un tub care se închide longitudinal în jurul produsului. Unitatea de închidere longitudinală este compusă din rolele de tragere, un bloc de încălzire a marginilor foliei şi role de presare pentru definitivarea sudării.

Produsul este împins în interiorul tubului din folie. Închiderea transversală şi separarea ambalajelor se face cu o unitate de termosudare şi tăiere, ce este formată de obicei din două fălci cu mişcare de rotaţie. Evacuarea produselor ambalate spre locul de grupare se face cu benzi transportoare. Figură 5 Maşină orizontală de formare-umplere-închidere. 1 – formarea tubului; 2 individualizarea produselor;

Se pot folosi şi unităţi de închidere transversală cu fălci în mişcare de translaţie care realizează sudarea şi tăierea transversală dar şi tragerea foliei peste dispozitivul de formare. Figura 6 Maşină orizontală cu fălci în mişcare de translaţie. Figura 7 Maşină orizontală pentru ambalarea biscuiţilor.

În ceea ce priveşte alimentarea cu produs, aceasta se poate face pe aceeai direcţie cu cea de ambalare sau pe direcţie perpendiculară cu aceasta, folosind lanţuri cu alveole. Introducerea produsului în tubul de folie format se poate face cu ajutorul unui alt lanţ cu raclete sau cu un piston al unui cilindru pneumatic. Figura 8 Maşină orizontală de format pungi. 1-produs; 2-bandă transportoare; 3-folie; 4-transportor; 5-contrasuport pentru rola de termosudare; 6-rola de termosudare; 7-benzi de înaintare; 8-sistem de tăiere; 9-produs ambalat; 10-bandă de evacuare; 11-banda de transport; 12-paralelipiped pentru formarea pungilor.

Se poate folosi şi o linie orizontală (fig. 8) cu o bandă transportoare, o folie de alimentare care este formată pe un umăr, închiderea făcându-se cu un dispozitiv plasat deasupra produsului.

Alimentarea cu produs se poate face manual şi atunci maşina poate atinge productivităţi de 25-40 pungi pe minut sau dacă se face o continuizare prin alimentare automată se poate atinge o productivitate de 200 de pungi pe minut. Formarea orizontală are următoarele avantaje:

  • asigură un bun raport volum produs – mărime ambalaj;
  • maşinile au o construcţie relativ simplă, cu mişcare continuă, fără şocuri;
  • productivitatea poate varia între 40 şi 600 pungi/minut;
  • permite modificarea uşoară a dimensiunilor ambalajului.

Dintre dezavantaje se pot menţiona: nu se poate folosi pentru produse pulverulente sau granulare; dimensiunile ambalajelor sunt limitate în comparaţie cu ambalarea prin înfăşurare clasică.

Formarea plicurilor

Plicurile sunt folosite la ambalarea unei mari varietăţi de produse granulare, pulverulente, paste şi produse gelatinoase sau rigide ca: dulciurile, zahărul, sarea, condimentele, cafeaua solubilă, ceaiul, paste făinoase mici, lapte concentrat, smântână, muştar, ketchup, batoane de ciocolată, carne porţionată, brânză sau peşte felii.

Plicurile se pot obţine: dintr-o singură folie împăturită în două şi apoi sudată transversal sau din două folii suprapuse şi închise pe trei laturi. După umplere, în ambele cazuri, capătul deschis prin care se face introducerea produsului în ambalaj se închide tot prin sudură. Rezultă plicuri închise pe trei sau patru laturi.

Formarea plicurilor se poate face ca şi în cazul pungilor pe maşini verticale sau orizontale. Figură 9 Maşină verticală de format plicuri. 1-bobină; 2-valţuri de întindere; 3-valţ de ghidare; 4-umăr de formare; 5-dispozitiv de aliniere cu fotocelulă; 6-valţuri de fălţuire; 7-ţeavă de alimentare; 8-perii; 9-termosudare laterală; 10-role; 11-termosudare transversală; 12-tăiere; 13-plic format.

În figura de mai sus este prezentată o maşină de formare verticală a plicurilor dintr-o singură folie. Funcţionarea acestei maşini este foarte asemănătoare cu a maşinilor verticale de formare şi umplere a pungilor. În acest caz, însă, dispozitivul de înfăşurare a foliei pe cilindrul de formare şi umplere este preluat de un dispozitiv de împăturire a acesteia. Închiderea transversală se face după umplerea cu produs, şi este urmată de separarea ambalajului.

În cazul folosirii a două folii sudarea ambalajului trebuie să se facă pe toate cele patru laturi ale sale. În acest caz se folosesc două unităţi de sudare longitudinală. Figura 10 Maşină verticală de formare a plicurilor cu două bobine. 1-alimentare cu produs; 2-alimentare cu folie; 3-dozator; 4-tamburi pentru formare şi termosudare; 5-role de transport; 6-fălci de tăiere transversală; 7-plicuri formate; 8-bandă de transport

Plicurile sunt foarte folosite pentru comercializarea cantităţilor mici de produse pulverulente, granulare sau păstoase. Ele nu asigură un bun raport mărime ambalaj – volum produs. Formarea verticală permite realizarea doar a ambalajelor plate cu un volum relativ scăzut de produs, iar închiderea poate fi afectată de produsele pulverulente din cauză că umplerea şi sudarea se fac în acelaşi loc.

Şi în cazul maşinilor orizontale, folia este trasă de pe o bobină, aflată în plan orizontal, peste un dispozitiv de formare. Dispozitivul ghidează materialul în aşa fel încât îl pliază la jumătate, cu partea deschisă în sus. Materialul pliat este trecut pe la unitatea de sudare, realizându-se închiderea pe două laturi. Ambalajele individuale sunt apoi tăiate şi umplute cu produs. Figura 11 Maşină automată orizontală de formare a plicurilor.

Folia este derulată de pe bobină cu ajutorul rolelor de tragere. Acţionarea rolelor se face cu un motor de curent continuu pentru a putea regla viteza de avans a foliei. După trecerea foliei peste dispozitivul de pliere ea este sudată transversal constituindu-se astfel plicurile.

Dispozitivul de sudare se închide cu ajutorul a doi electromagneţi, comandaţi de un releu de timp sau de un dispozitiv de măsurare a lungimii foliei. Distanţa dintre suduri determină mărimea plicului.

După tăierea cu dispozitivul de tăiere, plicurile sunt preluate de o masă rotativă, ce constituie unitatea de umplere-închidere, printr-un sistem mecanopneumatic prevăzut cu pense şi ventuze, care permit şi deschiderea plicurilor în vederea umplerii. Înainte de închiderea prin sudare se poate realiza vidarea ambalajului umplut.

În figura 12 este prezentată maşina orizontală la care sudarea pentru formare de plicuri se face cu două unităţi de sudură, iar unităţile de umplere şi închidere a ambalajului sunt aşezate pe aceeaşi linie. Figura 12 Maşină orizontală liniară de format plicuri. 1-bobina; 2-valţ de ghidare; 3-umăr de formare; 4-valţuri de împachetare; 5sudare verticală; 6-umplere cu produs; 7-închiderea; 8-tăierea; 9-plic; Figura 13 Maşină orizontală de formare a plicurilor (produse în bucăţi). 1-folia inferioară;2-produs;3-folie superioară;4-bandă transportoare;5-sudare longitudinală;6-role;7-sudare şi tăiere transversală;8-plic; 9-evacuare plicuri.

Dacă se folosesc două folii (fig. 13), ele sunt alimentate, în plan orizontal, simultan de la două bobine. Produsul rigid, de obicei plat, este introdus între cele două straturi suprapuse de material. Se face sudarea longitudinală şi cea transversală după care se realizează separarea prin tăiere în ambalaje individuale.

Avantajele formării orizontale a plicurilor sunt:

  • distanţa de cădere a produselor granulare şi pulverulente fiind mai mică decât la formarea verticală, creşte productivitatea;
  • formarea şi sudarea ambalajelor se face în alt loc decât umplerea, deci produsul nu afectează etanşeitatea închiderii;
  • rigiditatea plicurilor este mai mare;
  • permite umplerea automată a mai multor produse.

Dintre dezavantaje se pot menţiona: raportul volum produs/mărime ambalaj este mai mic decât în cazul pungilor și maşinile pentru ambalarea în plicuri sunt mai scumpe decât cele pentru pungi. O aplicaţie specială o constituie ambalarea produselor pulverulente sau granulare, cum ar fi cafeaua sau ceaiul, în plicuri (fig. 14). Figura 14 Ambalarea ceaiului în plicuri şi în cutii de carton.

În acest caz se folosesc două folii. Prima dintre ele este trecută pe sub un tambur cu alveole pentru dozarea produsului. Apoi se suprapune cea de-a doua folie şi se face închiderea plicurilor prin presare între doi cilindrii. După tăiere se grupează şi se introduc în cutii de carton.

Ambalarea prin înfăşurare

În cazul produselor de formă regulată, paralelipipedice sau circulare, şi relativ rigide se practică şi ambalarea prin împachetare, învelire (wrapping), care constă în înfăşurarea foliei pe produs, împăturirea capetelor şi lipirea sau sudarea lor. La producţiile de masă se folosesc maşini automate de ambalare. Există mai multe variante de realizare a înfăşurării în funcţie de forma şi dimensiunea produsului dar în mare ele sunt similare. Figura 15 Principiul ambalării prin împachetare mecanică.

Astfel produsul se introduce sub o bucată din materialul de ambalare, de obicei obţinută prin tăierea foliei derulate de pe bobină. Capetele libere ale tubului astfel format se pliază cu ajutorul unor dispozitive simple şi se lipesc fie prin termosudare, fie prin lipire cu adeziv.

Într-o variantă, înfăşurarea se face folosind principiul ambalării în perdea prin plasarea bucăţii de material de ambalare în dreptul produsului la trecerea lui pe flux. Figura 16 Linia de ambalare prin împachetare.

Produsele se preiau din magazia 1 sunt trecute în postul 2 unde se înfăşoară în bucata de folie, derulată de pe bobina 3 şi tăiată la lungimea determinată de gabaritul produsului de cuţitul 5. Derularea foliei se face prin tragere cu valţurile 4. Dacă se doreşte o desfacere uşoară a ambalajului se poate introduce o bandă de tragere, derulată şi ea de pe o bobină 6 şi ataşată de materialul de ambalare prin lipire. Ungerea cu lipici se face cu dispozitivul 7, iar uscarea acestuia se realizează prin încălzire cu dispozitivul 8. Împăturirea materialului se face în posturile 8, 9, 10 cu ajutorul unor dispozitive simple. Pentru a rezulta un ambalaj bine strâns pe produs, rezistent la manipulare şi transport, dacă materialul foliei o permite se face încălzirea materialului cu dispozitivele 11 pentru a se obţine termosudarea, iar dacă nu, se aplică adeziv, înaintea împăturirii, prin stropire sau rulare, în vederea lipirii. Ambalarea se încheie prin presarea produsului ambalat între benzile de la postul 12.

Viteza de ambalare creşte substanţial putând ajunge, în cazul bomboanelor până la 600 buc/min dacă se foloseşte tehnica de împachetare cu răsucire (twist-wrapping). Tehnologia este foarte simplă: se derulează de pe bobină materialul de ambalare, sub formă de film, se taie o bucată din care se formează un tub în jurul produsului după care se răsucesc capetele tubului. Figura 17 Maşină de ambalat bomboane. 1-fălci de tăiere; 2-folie; 3-valţuri de alimentare; 4-matriţa inferioară; 5-matriţa superioară; 6-tablă curbată pentru fălţuire şi presare; 7-bare de susţinere; 8-fălţuire interioară; 9-pâlnie de alimentare cu bomboane; 10-cuvă cu produs; 11-cap rotativ; 12-cleme de răsucire; 13tijă pentru evacuare; 14-bomboană ambalată; 15-bandă de transport; 16-platan rotativ. 

Ambalarea în folii contractibile.

Produsele ambalate şi prezentate în folie de material plastic, transparentă sau imprimată, au un mare impact asupra consumatorilor. Ambalajele din folie sunt ieftine, permit realizarea lor pe maşini de mare productivitate şi sunt foarte atractive din punct de vedere al vânzărilor. Principiul de realizare a ambalajelor din folie contractibiliă este următorul: produsul ce se ambalează este înfăşurat în folie, se face sudarea foliei pentru închiderea totală, după care acest sistem este trecut printr-un tunel de încălzire pentru contractarea foliei. În cele mai multe cazuri, la ieşirea din tunelul de încălzire, ambalajul este trecut printr-un jet de aer rece pentru a putea fi manipulat. Foliile contractibile sunt utilizate pentru ambalarea prăjiturilor, a bomboanelor şi a altor produse preambalate în tăviţe sau cutii.

Metoda de ambalare cu cadru de închidere.

Pentru folia împăturită se folosesc maşini de ambalare ce utilizează tehnica L-bar, adică sudarea în formă de L. Procesul este simplu. Folia împăturită este derulată de pe o bobină şi deschisă de un separator. Latura din stânga foliei este deja sudată în ciclul anterior.

Se introduce produsul de ambalat prin deschizătura creată şi se transportă, odată cu folia, după bara în formă de L pentru sudare şi tăiere. Se coboară bara, realizându-se închiderea ambalajului şi tăierea transversală pentru separarea foliei. Se introduce apoi în tunelul de încălzire pentru contracţia foliei, rezultând un produs ambalat cu folia bine întinsă în jurul său. Figura 18 Ambalarea în folie contractibilă cu cadru de L de închidere.

Ciclul de ambalare poate fi automatizat dacă maşina dispune de benzi şi role transportoare pentru alimentarea, deplasarea pe flux şi evacuarea produsului ambalat, închiderea barei de sudare-tăiere făcându-se sincronizat cu alimentarea şi tragerea foliei. Deschiderea foliei se mai poate face şi cu un suflător de aer comprimat sincronizat cu celălalte componente ale maşinii. Dacă se foloseşte folie dublă se poate utiliza tot această metodă de sudare cu cadru, de data aceasta cadrul are forma de U.  Metoda de formare-umplere-închidere (form-fill -and-seal) Figura 19 Ambalare în folie contractibilă prin formare-umplere-închidere

Această metodă a fost deja prezentată la formarea orizontală a pungilor din material plastic. Diferenţa rezidă din faptul că la ieşire de pe linie produsul ambalat trece prin tunelul de încălzire.

Metoda de ambalare în perdea.

Este o metodă de ambalare rapidă şi foarte flexibilă, potrivită în mare măsură pentru produse mari sau mici. Foliile simple din material plastic sunt derulate de pe două bobine, una din ele 1 aflată deasupra sistemului de transport, cealaltă 2 sub. Produsul de ambalat 3 este împins de banda transportoare 4 într-o perdea 5, formată prin sudarea celor două folii. După trecerea de dispozitivul de sudare transversală 6, acesta se închide, realizându-se sudarea şi tăierea cu dispozitivul 7 plasat de o parte şi de alta a benzii transportoare 8. Contracţia este realizată în tunelul de încălzire 9. Figura 20 Ambalarea în folie contractibilă prin metoda perdea.

Ambalarea colectivă în folii contractibile.

O aplicaţie foarte interesantă a foliilor contractibile este gruparea ambalajelor individuale într-o unitate mai mare numită ambalaj colectiv sau multipack. La ambalarea totală, grupa de produse se învelesc în folie contractibilă prin una din metodele prezentate anterior, obţinându-se un ambalaj complet închis, după contracţia din tunel. Foliile contractibile sunt utilizate pentru ambalarea prăjiturilor, a bomboanelor şi a altor produse alimentare preambalate în tăviţe sau cutii. Figura 21 Ambalarea colectivă totală în folie contractibilă. Figura 22 Ambalarea colectivă parţială în folie contractibilă.

Realizarea ambalajului colectiv din folie contractibilă înlocuieşte lăzile de lemn, carton ondulat sau din plastic. Folia are rolul de a rigidiza ambalajele colective, de a proteja produsele în timpul manipulării. Se foloseşte acest tip de ambalare pentru conserve, butelii de material plastic sau sticlă, doze de aluminiu sau cutii mici de carton. Figura 23 Realizarea ambalării colective în folie contractibilă.

Şirul neordonat de ambalaje este aranjat pe numărul dorit de rânduri pentru ambalare. Fiecare unitate colectivă formată este detaşată de câte un separator şi împinsă de acesta spre zona de învelire în folie contractibilă. Unităţile colective sunt plasate într-o tavă de carton ondulat. Folia contractibilă derulată de pe o bobină este tăiată de un cuţit rotativ la lungimea necesară şi este transferată cu un conveior înclinat vacuumat.

O bară mobilă ridică bucata de folie, o trece peste grupul de produse, învelind-o şi reintră prin faţa acestora printr-o deschizătură sub linia de transport. În acest fel această margine ajunge să se suprapună cu marginea cealaltă sub tăviţa de carton. Ambalajul colectiv astfel format trece în tunelul de încălzire în care în timp ce ambalajul avansează, se realizează termosudarea marginilor şi contracţia strânsă a foliei în jurul produselor. Rezultatul este un bloc compact, uşor de manipulat, uşor de desfăcut, şi are marele avantaj că folia desfăcută nu trebuie returnată aşa cum se proceda cu lăzile de lemn sau plastic. Figura 24 Ambalarea colectivă parţială în folie contractibilă.

Paletizarea cu ajutorul foliilor contractibile

Diversele procedee de stabilizare şi fixare a încărcăturilor pe palete nu sunt întotdeauna satisfăcătoare. De aceea s-a trecut la utilizarea foliilor contractibile ce oferă o metodă simplă pentru asigurarea încărcăturilor paletizate.

Metoda constă în învelirea în întregime a sarcinilor aflate pe paletă, într-o husă din folie contractibilă bi-orientată, şi trecută printr-un tunel de încălzire de mari dimensiuni în scopul contracţiei. Figura 25 Paletizarea în folie contractibilă.

Paletizarea cu ajutorul filmelor extensibile

Filmele extensibile concurează tot mai mult foliile contractibile, mai ales la paletizare. Ele pot îndeplini aceeaşi funcţie ca şi foliile contractibile, fără a mai fi necesară, însă, trecerea produsului prin tunelul de contracţie. Metoda presupune înfăşurarea strânsă a încărcăturii de pe paletă în film extensibil. Ambalarea în film extensibil prezintă unele avantaje:

  • cost mai redus al materialului (5 – 15%) şi consum specific mai mic;
  • consum de energie mult mai mic;
  • echipamentele necesare înfăşurării produselor cu aceste filme sunt simple.

Dacă este necesară o productivitate mare, ambalarea se face astfel: după constituirea încărcăturii paleta destinată rigidizării se transferă cu un transportor cu role pe un suport rotativ, în dreptul căruia poate culisa pe o coloană verticală, un braţ ce susţine bobina cu film. Prin rotirea paletei simultan cu deplasarea pe verticală a braţului se trage film de pe bobină, realizând înfăşurarea strânsă a încărcăturii. Se recomandă ca suprapunerea benzilor să se facă în proporţie de 20 – 30% pentru siguranţa înfăşurării.

Cuplul de frânare determină forţa de întindere a filmului, fără a depăşi limita lui de elasticitate. La terminarea operaţiei de înfăşurare, pentru evitarea desfacerii, un dispozitiv termic taie şi sudează filmul. După circa 40 de ore de la înfăşurare forţa de strângere a încărcăturii se stabilizează la aproximativ jumătate din forţa de strângere iniţială. Figura 26 Paletizarea prin înfăşurare. a-placă rotitoare; b-bobină rotitoare.

Există posibilitatea înfăşurării paletei cu film extensibil şi când aceasta este imobilă, aşezată pe podeaua halei sau pe o cale de transport. În acest caz, înfăşurarea se face prin rotirea în jurul paletei a unui cărucior a cărui deplasare este comandată de o rolă de urmărire a conturului paletei. Bobina cu film extensibil se montează pe un dispozitiv de derulare, cu mişcare verticală alternativă, de pe cărucior. Înfăşurarea încărcăturii începe cu prinderea capătului liber al filmului pentru a face posibilă derularea. Figura 27 Paletizarea prin înfăşurare dreaptă în film extensibil. a-cu paletă rotitoare; b-în perdea.

Viteza de deplasare pe verticală a bobinei se reglează în funcţie de perimetrul paletei iar mărimea cursei în funcţie de înălţimea ei, astfel încât să se obţină o rigidizare fermă a încărcăturii. Înfăşurarea se încheie, ca şi în primul caz, cu sudarea capătului filmului pe înfăşurare. Dacă lăţimea filmului o permite, înfăşurarea încărcăturii se poate face prin rotirea paletei, fără a fi necesară mişcarea pe verticală a bobinei cu film extensibil.

Tehnici de sudare a foliilor de plastic folosite la ambalaje flexibile

Închiderea pungilor şi a plicurilor din material plastic se realizează direct pe maşină cu ajutorul mai multor tipuri de dispozitive. Dintre acestea cele mai uzuale sunt:

  1. Poansoane încălzite permanent.

Operează intermitent (periodic) sau continuu dacă sunt plasate pe cilindrii rotativi, şi sunt folosite pentru suduri longitudinale şi transversale. Figura 28 Dispozitiv de sudură cu poansoane încălzite permanent. 1-corp mobil; 2-element de încălzire; 3-folie de teflon;
4-folia pentru lipit; 5-teflon; 6-cauciuc; 7-corp de presare.

Role de lipire (fig. 29)

Două role care sunt plasate foarte aproape una  de  cealaltă,  sunt  încălzite  de  la  câte  un  element  de  încălzire  fiecare, presează între ele folia. Între role şi produsul ambalat este un ecran izolant. Figura 29 Role de sudare.1-marginile foliei; 2-element de încălzire; 3-role de sudare;
4-produsul ambalat; 5-ecran izolator; 6-direcţia de mişcare
a produsului ambalat; 7-direcţia de presare şi de rotire a rolelor.

Temperatura rolelor ajunge la valori de 100 – 300°C, se poate realiza sudarea continuă cu o viteză de până la 30 m/min, presarea având loc la o valoare de la 2 la 30 N.

Dispozitiv de  sudare  încălzit  electric  (fig. 30).

Acest  sistem de sudare are un cadru din sârmă metalică ce este străbătută de curent electric, şi care se încălzeşte instantaneu la temperaturi mari realizând sudarea. Figura 30 Dispozitiv de sudare încălzit electric. 1-lagăre; 2-suport; 3-cadru metalic; 4-contragreutate; 5-ambalaj format; 6-linia de sudare;
7-direcţia de înaintare a foliei; 8-umăr de formare; 9-folie

Dispozitiv de sudare cu lamă de încălzire şi role de presare.

Cele două folii care urmează a fi sudate vin de o parte şi de alta a lamei calde şi se unesc între rolele de presare, unde are loc sudarea (fig. 31). Rolele de presare sunt răcite interior cu apă, aşa că odată cu presarea pentru sudare are loc şi răcirea şi rigidizarea lipiturii. Figura 31 Sudare cu lamă de încălzire şi role de presare. 1-folie; 2-lama; 3-element de încălzire; 4-role de presare răcite cu apă.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+

Sunteți interesat de articole? Abonați-vă!

Dacă doriți să fiți anunțați prin mail atunci când se publică articole noi pe site, folosiți căsuța de mai jos pentru a va abona. Introduceți numele și adresa de email, apoi dați click pe Mă Abonez! Intrați apoi pe adresa dvs. de mail și dați click pe linkul de confirmare!

1 Comments

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.